Page 38 - 1961-01

V R um m 's m m m w L u i
HUÍ* J I U ...ÎŞI E i SFLuKÎTOARE
P e t r o ş a n i u t d e a z i A W AA/VN
de m îiee
Grija partidu­ GH. SULE A
lui şi guvernului
nostru pentru preşedintele Sfatului popular centrul oraşului
creşterea nive-
orăşenesc Petroşani
_ '( realizări oare-i atrag apre­
/ lului do trai şi de viaţă, al oa-
^menilor muncii s-a făcut din
•»plin simţită şi în oraşul nostru.
\La Petroşani au apărut noi
) cartiere de locuinţe, aşezăminte
v social-oulturale, noi unităţi de
’deservire a populaţiei. Se poate
'spune pe bună dreptate că Pe-
1troşaniui de azi nici nu se poa-
1te compara cu cel din trecut.
Vorbind despre dezvoltarea
'oraşului nostru se pot arăta
»multe lucruri frumoase. In ul-
>timii ani, la marginea oraşului, un magazin cu auto-deservlTe.
»a apărut un nou cartier mun-
'citoresc cu sute de apartamen­
te . Este vorba de cartierul Li-
’vezeni. Tot in această perioadă
»au mai fost construite peste 360
1apartamente în cartierul „Di-
>mitrov“ precum şi 36 aparta-
’mente pe strada Parhon. O a-
ten ţie deosebită s-a acordat şl
1acţiunii de asfaltare şl paVare
>a străzilor. Astfel, au fost as­
fa lta te o parte din străzile
123 August şi Horea, au fost pa-
ivate străzile Budai Deleanu,
>Karl Marx şi altele.
Pentru ca locatarii din car-
j tierul „Dimitrov“ să nu se mai
»deplaseze la magazinele din
’centru. în ultimii ani, s-a con-
1struit aici un complex corner-
.cial modern unde se găsesc
idin abundenţă mărfuri variate.
( In oraşul nostru funcţionează
i Institutul de mine, o şcoală
(profesională, patru şcoli de 7
>ani, şi patru şcoli de 4 ani, o
v şcoală medie, o şcoală tehnică
ţde topografi. şcoală tehnică de
maiştri ete. Avem de asemenea
|o şcoală populară de artă cu
peste 400 elevi. 3 cămine cul­
turale, 10 grădiniţe cu orar
\ normal şi redus. La Petroşani
•funcţionează un teatru de stat,
, o bibliotecă orăşenească şi altele.
Oraşul va cunoaşte, în anii
iviitori, o dezvoltare şi mai mare.
O r e şi fapte
\ o Pentru mecanizarea minelor şi
7 îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
) s-a alocat în ultimii 10 ani un miliard
de lei.
o In anul 1930, termocentrala Pa-
' roşeni a furnizat patriei mai multă e-
nergie electrică decît toate centralele
electrice existente în întreaga ţară în
anul 1938.
® Numai în ultimii patru ani, în lo­
calităţile Văii Jiului s-au dat în folo- pentru ce activitatea pe care o desfă­ tori Gheorghe Măruţă, Traian Niţescu,
fsinţă oamenilor muncii peste 1-100
apartamente.
o Elevii din localităţile Văii Jiului institut. Am surprins cîleva aspectf
au primit gratuit, anul trecut, 60.000
1manuale şcolare, în valoare de 250.000
lei.
Ca urmare a reducerii preţurilor de vînzare şi a sporirii
salariilor a crescut mu-lt puterea de cumpărare. Astfel, anul
trecut s-au vîndut în Valea Jiului de 2,5 ori mai multe măr­
furi decît în anul 1955.
IN CLTŞEU: Minerul Gheorghe Toma din Petrila şi-a
cumpărat un aparat de radio.
Vreau numai să
a m i n t e s c că
va fi recon­
struit. Aici se vor înălţa blocuri
pînă la 6 etaje, cu magazine
moderne la parter. Strada va
avea două artere de circulaţie
încadrate în zone verzi. Se va
construi de asemenea o casă de
cultură cu o sală de 800 locuri,
se vor moderniza o serie de
străzi şi multe altele. In cartie­
rul nou Lîvezeni, este în con­
strucţie o şcoală medie cu 16
săli de clasă, iar pe strada 'Gh.
Gheorghiu-Dej se va deschide
Desigur că acestea sînt doar
cîteva lucruri din ceea ce s-a
făcut şi se va face în oraşul
nostru. Ele demonstrează grija
profundă pe care o poartă par­
tidul şi guvernul dezvoltării şi
înfrumuseţării oraşelor, creşterii
neîncetate a nivelului de trai
material şi cultural al oameni­
lor muncii.
Pe harta oraşului Lupeni a apărut în anii de democraţie populară un nou cartier munci­
toresc. : Viscoza.
IN CLIŞEU : Cartierul Viscoza văzut de la al 6-lea etaj al blocului turn.
PRINTRE STUDENŢI
La institutul de mine din Petroşani AjSauze în amfiteatru
sînt peste 700 de studenţi, veniţi din
toate colţurile ţârii, pentru a urma
cursurile celor două facultăţi. Acum
ei se află în prag de sesiune. Iată
şoară este mult mai intensă.
In aceste zile am făcut o vizită Ia ferenţiarul care a predat cursul de ză­
din munca studenţilor.
^ ¦»
1
D , espre hărnicia mineri­
lor de la sectorul III
al minei Petrila s-a dus ves­
tea în toată Valea Jiului. Şi
la Britani, şi la Lupeui, se
spune cu aceeaşi admiraţie:
„La Petrila o să ajungă Cas­
ca de aur“. Dar cum mun­
ceşte colectivul acestui sec­
tor ? Cum reuşeşte să obţină
cieri atît de frumoase ?
Poate c-ar fi de-ajuns nu­
mai dac-am spune că in a-
nul 1960 sectorul HI a avut
„Şef de sector fruntaş pe ex­
ploatare“ (tehnicianul Ştefan
Tenczler), „Maistru miner
principal fruntaş pe exploa­
tare“ (Nicolae Buciumau),
„Artificier fruntaş pe exploa­
tare“ (Petru Praţa), „Briga­
dă de mineri fruntaşă pe ex­
ploatare“ (condusă de co­
munistul Gavrilă Miclea).
Dar mal interesant este
altceva. S-a statornicit aici
un obicei foarte bun: fiecare
om este chemat să contribu­
ie cu toate forţele lui la în­
? isilfe.-;
Studenţii anului IV ai facultăţii de
mine se adunaseră în amfiteatrul nr.
2. Printre ei se aflau şi foştii munci­
loan Lupu şi alţii. Se întilneau pentru
ultima dată, înainte de examen, cu con­
căminte şi materiale utile. A fost de
fapt o convorbire între conferenţiar şi
studenţi, în care s-a discutat despre
unele probleme mai importante nece­
sare examenelor. Cînd discuţiile au
luat sfîrşit, studentul fruntaş la învă­
ţătură Ionel Călinoiu s-a îndreptat că­
tre conferenţiar cu un buchet de flori, anul IV mine, au lucrat în producţie
in amfiteatru domnea o linişte de­
plină. Studentul Ionel Călinoiu, în nu­
mele anului IV, mulţumea conferen­
ţiarului pentru strădaniile depuse în sco­
pul ca ei să-şi asimileze cît mai multe
cunoştinţe. Iar cînd i-a înmînat buche­
tul de flori, în amfiteatru au izbucnit
aplauze. Un gest frumos care demon­
strează apropierea dintre cadrele di­
dactice şi studenţi.
In la b o r a to r u l d e c h im ie
La aceeaşi oră, grupa de studenţi
nr. 125 B. anul II mine, se afla în la­
boratorul de chimie. Tema lec­
ţiei practice: „Determinările de
p.il. ale soluţiilor şi ape­
lor din bazinul carbonifer Valea
Jiului“. Studenţii tăceau anumite com­
binaţii chimice pentru a determina aci­
ditatea apelor din subteran. Nicolae
Oncioiu şi Constantin Tatomirescu,
La clubul m in erilo r
Brigada artistică de agitaţie a clu­
bului minier din Aninoasa, cunoscută
în întreaga regiune pentru frumoasa
ei activitate, pregăteşte un nou pro­
gram ce va fi prezentat cu ocazia a-
legerilor de la 5 martie.
Printre artiştii amatori nelipsiţi din
brigadă se află şi ajutorul de miner
Constantin Ştefănescu, precum şi mi­
nerul fruntaş Constantin Popa. Ulti­
mul face parte şi din colectivul de
creaţie al brigăzii. Constantin Ştefă­
nescu interpretează cu multă pasiune
rolurile care i se încredinţează in
brigadă. Echipa de mineri din care
- • ' ' V ' / X . ? >L A -'vs_ w.
N r. 1884
A *-
j0\
m ai fílala /•VW S AAAAA
deplinirea planului. In fieca­
re consfătuire de producţie,
la începutul fiecărei luni,
fiecare brigadă de mineri îşi
ia angajamente concrete.
Aşa de pildă, brigada lui Si-
mion Marian, s-a angajat ca
(V(?emusti u&L—
a a m ejii st&i
în luna ianuarie a.c. să ex­
tragă 350 tone cărbune pes­
te plan şi să economisească
25 bucăţi lemn, 160 capse,
380 cartuşe, 1 m.c. scîndură.
Apoi, în consfătuirea de
producţie următoare, se a-
nalizează felul cum au fost
realizate angajamentele.
| | ucruri frumoase se pot
l i spume şi despre mun­
ca minerilor din sectorul IV
Petrila. Aici bătălia princi­
pală se dă pentru reducerea
consumurilor specifice de ma­
teriale. Şi pentru aceasta
/N/W/N/
* năcopul şl vagonetele de lemn
foşti muncitori în mine, lucrau cu a-
ceeaşi pricepere ca şi colegii lor.
La dispoziţia studenţilor stau 13 la­
boratoare dotate cu aparatură modernă.
Numai în ultimii doi ani, laboratoa­
rele au fost înzestrate cu maşini şi a-
paratură in valoare de peste 1.300.000
lei.
La bibliotecă
Sala mare de lectură a bibliotecii
este frecventată de mulţi studenţi. Vin
aici să studieze in linişte, să parcurgă
sute de pagini din cărţi sau caiete.
Gheorghe Poran şi loan Căruntu din
ca maiştri mineri. Cînd se vor întoar­
ce în producţie ei vor să fie cît mai
bine pregătiţi, să fie cît mai utili. De
aceea, au devenit prieteni de nedes­
părţit ai bibliotecii. Şi ca ei sînt mulţi.
Cei peste 800 cititori permanenţi îm­
prumută în medie, în fiecare lună, de
la bibliotecă (5.500 cărţi.
Ei găsesc tot ce le trebuie. Bibliote­
ca institutului este înzestrată cu 77.579
volume de cărţi tehnice, politice, de
literatură beletristică etc. Noile cărţi a-
părute nu lipsesc de aici. In acest an
au mai fost procurate peste 4.000 de
volume.
? provizionate cu mărfuri pe gus­
Cîteva aspecte din activitatea stu­
denţilor de la Institutul de mine din
Petroşani! Studenţii, sînt preocupaţi
ca în fiecare clipă să înveţe cîte ce­
va.
V. ALBU
:u :
face parte este fruntaşă.
Alături de mineri, activează în bri­
gadă şi alţi tineri talentaţi din comu­
nă. Printre aceştia se află Lucia Liciu
şi Constantin Negraru. Una dintre cele
mai tinere artiste amatoare ale brigă­
zii este Mioara Drăgan, care şi-a săr­
bătorit cu cîteva săptămîni în urmă
majoratul. Ea lucrează la mină, la fu-
nicular.
Acum, membrii brigăzii artistice de
agitaţie de la clubul minier din Ani­
noasa sînt preocupaţi ca spectacolul
pe care-l vor prezenta cu ocazia ale­
gerilor să fie cît mai frumos.
-»/¦> •a j » -rf-'-w n _ n -N- r, j i
!minerii au pornit o seamă
de iniţiative deosebit de pre­
ţioase. Comunistul Gavrilă
Kardoş, de pildă, pentru a e-
conomisi cit mal mult lemn,
a hotărît împreună cu orta­
cii săi, să răpească toate ju­
gurile, pe oare apoi să le
folosească Ia armarea feliei
următoare. In acest fel, ei au
economisit, la fiecare răpire,
cite 50-60 lemne.
Iniţiativa aceasta s-a ex­
tins apoi în tot sectorul.
Preţioasă este şi iniţiativa
minerului Crainic Pamfil. El
a întocmit o schemă de puş-
care prin oare în loc die 25
găuri, cît trebuiau executate
în frontul de lucru al echipei
sale, propune baterea doar a
17 găuri. Experimentată, me­
toda s-a dovedit bună şi a
fost extinsă la toate locurile
de muncă. Prin aceasta se e-
eonomiseşte, în flecare zi, la
fiecare loc de muncă, explo­
ziv in valoare de 50-60 lei.
m prezentat doar oîte-
A va aspecte din munca
minerilor de la Petrila. Ele
sînt suficiente însă pentru a
oglindi conştiinţa înaintată a
minerilor, pentru a dovedi a-
taşamentul lor faţă de par­
tid. faţă de regimul demo­
crat-popular.
A. NICULESCU
-»33-
Fericirea o daforez
partidului
Deşi nu împlinisem nici 8 ani,
inii amintesc bine ziua cînd l-au
adus pe tata zdrobit în mină.
Era o zi de toamnă tirzie. Nici-
unul nu aveam încălţăminte şi
nici îmbrăcăminte. Cît despre a-
limente, nici măcar pe cîteva
zile...
Vremurile acelea au apus pen­
tru totdeauna: Şi de-atunci, multe
s-au schimbat în viaţa noastră.
Astăzi tata e pensionar : are
1.200 lei pe lună. Eu conduc o
brigadă de mineri, pentru că
tata nu s-a lăsat pînă nu m-a
dus în locul lui. Şi nu-mi pare
deloc rău. Lună de lună brigada
mea îşi depăşeşte planul cu
40-45 la sută. Cît despre cîştig,
nu spun decît a tît: anul trecut
n-am primit în nici o lună mai
puţin de 3.500 lei. In iunie, a-
nul trecut, am cîştigat mai mult
de 6.500 lei.
Sînt căsătorit, am doi copii,
mobilă nouă — de 7.000 lei, —
aparat de radio nou — „Letvia“
— şi casă proprie aproape ter­
minată. Din casă nu-mi lipseşte
nimic. Sînt un om fericit şi
ştiu că fericirea o datorez par­
tidului.
DIONLSIE BARTHA
miner — Lupeni tit de cele ce-mi povestea acest
Cît de irumos este azi ora­
şul V ulcan! Blocurile mari, cu
apartamente spaţioase, magazi­
nele luminoase şi din belşug a-
tul tuturor, grădiniţele, cluburi­
le, cinematografele, întregul o-
raş, toate atrag admiraţia ori­
cărui vizitator. Şi cînd vă gîn-
diţi, dragi cititori, că toate a-
cestea s-au tăcut in ultimii 10
ani!
...Vulcanul de ieri arăta cu
totul altfel. Pe locul unde se ri­
dică blocurile impunătoare de
astăzi, erau cocioabe acoperite
cu stuf sau carton. Grădiniţe,
şcoli, club, cinematograf, nu e-
xistau. Erau, in schimb, răspin-
dite, ca ciupercile, cîrciumi;
96 la n u m ăr! Şi majoritatea e-
rau aşezate in calea minerilor,
peniru a le lua şi ultimul ban.
In 1929-31, Vulcanul a fost
’* » 6 râ .* /v_
DIN V A L C A 01ULU! I ii 1 9 6 0
ESTE DE
E.3 ' ’' . y '• V n. ~
" ' /¦ J-4J»1/ \ uil^_ r
--- »
— .-7|||>.
« «HO»' WS!
/¦ j * . ,\ up om », f
-HU J fi V .
• M i l S é '- !* '
GPU H~AI MARE DEC.7ll/ VJS *• ™/'*r•w*w»«7*’V
'
N 19^8\I M A C \I. Ol — II. •
* * ^ IrtB . /
S sr/ S lX MuInIIiU/» e/
f ,V _____ _
i ‘ V..lltf » ___ __________
tl^ \ t ‘ fi B
Iu. tH*
WTtf
De cînd minele
sînt ale poporului
Zilele trecute Ing. i. POPESCU Faţă de anul,
stăteam de vor­ şeful serviciului tehnic 1938, în Valea (
bă cu un miner G.C.V.J. Jiului, au lucrat,
pensionar din —— anul trecut de,
Lupeni. Sîntem cunoştinţe ve’chl. 8 ori mai multe transportoare.,
Mă întreba ce noutăţi mai cu­ de 9 ori mai multe locomotive,)
noaşte tehnica minieră. l-am de 19 ori mai multe ventila-^
spus că în mina în care el a toare, de 7 ori mal multe pom-)
lucrat 36 de ani, au mai fost pe. i
introduse două haveze unice în
Valea Jiului. Un timp a rămas
pe gînduri. Apoi, mai mult pen­ Dar aceasta nu spune totul ¦
tru sine, a spus : O dezvoltare şi mai mare vor^
cunoaşte minele din Valea Jiu- .
— Da... încă două haveze... lui în anii şesenalului. In afa->
unice In Valea Jiului... ra faptului că vor intra în e x -\
ploatare alte mine, vor fi >
Fără să vreau, mi-am amin­ introduse noi utilaje, exN
presie a celei miai avan- v
miner despre munoa sa in anii sate tehnici. Este semnificativN,
cînd minele erau ale capitaliş­ faptul că în 1965, faţă de 1961 l
tilor. La îndemîna minerilor se va extrage cu 200 la sută
stăteau — în cea mai mare mai mult cărbune prin tăiere1
mecanică în abataje. De ase­
parte — secure^, lopata, tîr- menea, în anul 1965 se va în­
cărca mecanic de aproape 5 ori'^
trase de cai. Ziua de muncă mai mult material excavat în 1
era de 12 şi 14 ore. Salarii de galerii decît în anul în curs, iar<
mizerie, iar drept locuinţe ser­
veau nişte cocioabe aproape în­ la puţuri, încărcarea va fi com­
gropate în pămînt. Cît despre
protecţia muncii, nici vorbă. plet mecanizată. Sută la sută)
Maşini de încărcat, haveze, va fi mecanizat şi transporta1^
combine, locomotive electrice — în subteran.
termenii aceştia îi cunoşteau Realizări sînt foarte multe ¦’
minerii doar din auzite. iar obiectivele viitorului mai /
Fireşte, în faţa unor aseme­ frumoase ca oricînd. Cred însă
nea fapte nu poţi să nu te gîn- că şi aceste cîteva exemple
deşti Ia ceea oe este astăzi, nu ilustrează cît se poate de bine
poţi să nu compari ce este cu justeţea politicii partidului nos­
ce-a fost. Să facem aşa dar şi tru, trăinicia regimului demo­
noi cîteva comparaţii. crat-popular.
VULCANUL
R E N Ă sm n
Jl L
ié
mmmm
cuprins de-o jale şi mai mare. ţuri roşii, 2 cluburi, 8 biblioteci,
Patronii au închis mina şi-au 3 cămine culturale—iată cu ce
lăsat-o pradă apelor. Şomajul s-a îmbogăţit oraşul Vulcan în
a căpătat noi victime. Minerul ultimii 10 ani. In prezent în­
Ştefan Mihai, împreună cu cei vaţă de 3 ori mai mulţi elevi
10 membri ai familiei sale, lo­ în şcolile din Vulcan (fără a
cuiau într-o singură cameră. In socoti şi elevii de la şcoala se­
vechea localitate minerească au rală) decît în 1938.
fost aduşi numai pensionari. In
acest tel, Vulcanul a căpătat ...Mina, redeschisă în 1951,
numele de „Oraş al pensionari­ dă astăzi patriei de 12,5 ori
lor“. mai mult cărbune decît în pri­
mul an de producţie de după al
;..9 aprilie 1951 este o dată doilea război mondial. In viitor,
importantă în istoria Vulcanu­ va cunoaşte însă o dezvoltare
lui : s-a extras prima tonă de şi mai mare. Astfel, în viitorii
cărbttnd după redeschiderea mi­ 10 ani, producţia anuală va a-
nei. Oraşul a început o nouă finge 1.500.000 tone anual, ceea
viaţă. Un an mai tîrziu au po­ ce-i va asigura locul prim intri
posit aici constructorii. Şi rînd toate minele din ţară.
pe rînd, an după an, edificiile
noului oraş, renăscut, s-au ri­ ...Acesta este Vulcanul nou.
dicat maiestuos. 1.600 de apar­ Vulcanul renăscut, mărturie a
tamente, 3 cămine pentru nefa- marilor transformări sociale.
milişt'i, 3 cinematografe, 3 col­
N. ANDRONACME