Page 4 - 1961-01
P. 4
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1875
Prim a planetă artificială sovietică
după doi ani de existentă
MOSCOVA 4 (Agerpres). __ ţa minimă cu care planeta
TASS transmite : Ziarul „Kom-
somolslcaia Pravăa“ a publicat 'Marte se apropie de Pdmint în
un articol semnat de Viktor cursul marii opoziţii întrece a-
ceastă mărime cu 41 milioane
Davidov, secretar ştiinţific al km.).
C el care a p ă ră o cauză dreaptă Deschiderea conferinţei conducătorilor institutului astronomie de stat In iulie 1961, planeta artifi
„Stemberg“, consacrat primei cială se va afla din nou In punc
nu pot fi învinşi statelor independente din Africa planete artificiale sovietice „Me- tul de la care s-a îndepărtat de
cita" („Visul“), lansată la 2 ia Pămtnt tn ianuarie 1959. Dar
Declaraţiile lai Fidel Castra CASABLANCA 4 (Agerpres). zentantul Ceylonului, Charles nuarie 1959. globul pămintesc nu se va mai
La 4 ianuarie s-a deschis la Vomviller, ambasadorul Ceylonu- afla aci: rotindu-se tn jurul
HAVANA 4 (Agerpres). — spus el, a hotărît să nimiceas nu rămlnă mai mulţi funcţio Cf ao sn ar» bK lI an nc/ \ an comnferimniţa conducă lui1 . . .* ‘ in I R\ .AAT.TU. T In şe. .d1 ?inţI a d1e După cum arată autorul ar- Soarelui, el va fi In partea opu
TASS transm ite: După cum s-a că revoluţia cubană. De aceea, nari decît la ambasada Cubei torilor statelor independente din deschidere, regele Mohamed al ticolviui, pe porţiunea iniţială să a orbitei sale. Vor fi nece
mai anunţat, la Havana a avut principala luptă pe oare o duce din S.U.A., adică cel mult 11 Africa. Deschiderea oficială a V-lea a rostit un discurs inau a orbitei circumsolare racheta
loc o paradă militară a unită revoluţia cubană este lupta îm persoane. Castro a explicat că conferinţei a fost amînată de gural. s-a deplasat cu o viteză de 32 sare încă două rotaţii ale pla
ţilor armatei insurgente şi mi potriva imperialismului ameri în momentul de faţă la am marţi pentru miercuri, deoarece lcm. pe secundă. Planeta arti
liţiei populare revoluţionare în can în care forţele contrarevo basada americană din Havana şefii'de stat ai Guineei, Ghanei încă de la 3 ianuarie Casa netei artificiale pentru ca să
cinstea celei de-a doua ' aniver luţionare şi-au găsit un ocroti există 300 de funcţionari din şi Republicii Mali au sosit a- blanca a îmbrăcat haine de săr ficială execută o rotaţie în ju
sări a revoluţiei din Cuba. tor şi un însufleţitor. Profitînd care 80 la sută sînt spionî. bia în cursul serii de 3 ianua bătoare. Zeci de mii de locuitori rul axei sale tn 450 de zile. aibă loc o Inttlnire a Pămintu-
de atitudinea generoasă a re rie. La conferinţă participă pre ai oraşului precum şi numeroşi
După terminarea parăzii a voluţiei, legănîndu-se în iluzia S.U.A. au creat în Cuba o a- şedintele Guineei, Seku Ture, marocani sosiţi din împrejurimi Uneori ea se apropie de soare luî cu jMecita". Aceasta se va
luat cuvîntul Fidel Castro. că vor putea zdrobi revoluţia, devărată armată de agenţi com preşedintele Ghanei, Kwame au salutat cu entuziasm pe şefii
contrarevoluţionarii şi teroriştii plotişti şi terorişti, a continuat Nkrumah, preşedintele Republi statelor africane sosiţi la confe ceva mai mult decît Pămîntvl. tntlmpla la rsfîrşitul anului
Fidel Castro a subliniat că o s-au îndeletnicit cu sabotaje şi Castro. Funcţionarii ambasadei, cii Mali, Mobido Keita, regele rinţă, precum şi pe ceilalţi oas 1963.
adevărată revoluţie este un pro diversiuni, finanţaţi fiind de profitînd de Imunitatea diplo Marocului, Mahomed al V-lea, Atunci cină se află la cea mal
ces complex şi impetuos de în ambasada americană. Totodată, matică au condus activitatea preşedintele Guvernului Provi peţi. Ei au manifestat pentru u- O inttlnire mai apropiată a
locuire a bazei sociale a socie a subliniat Castro, cele mai teroriştilor. De aceea guvernul nitatea africană, împotriva im mare depărtare de Soare, pla
tăţii. Un edificiu nou, a spus moderne mijloace de sabotaj, revoluţionar a fost nevoit să zoriu al Republicii Algeria, Fer- perialismului şi colonialismului. Pâmintului cu planeta artifi
el, nu se înalţă niciodată pe teroare şi distrugere au fost recurgă la măsura de mai sus. neta „Mecita" atinge aproape
fundamentul unei clădiri vechi. primite de la agenţii ameri Noi nu vom rupe relaţiile cu ei, hat Abbas, ministrul de Exter După cum s-a mai anunţat cială poate interveni abia pes
Tot aşa şi o adevărată revolu cani. dar dacă ei vor vrea să plece conferinţa va lua in discuţie si orbita lui Marte. La 25 noiem
ţie nu poate să construiască cu toţii, să plece, a spus Cas ne al Libiei, Abdul Gader Al tuaţia din Congo, situaţia din te zeci de ani, cină ambele pla
fără să distrugă ceea ce este Algeria şi alte probleme care in brie 1960 ea a trecut la o dis
Allam. Asistă de asemenea la nete vor trece concomitent prin
teresează direct continentul a- tanţă de numai 15 milioane
conferinţă ca observator repre- frica n. punctele de apropiere a orbite
km. de această orbită (dtstan- lor lor.
LA WASHINGTON
Au început lucrările sesiunii
vechi. Şi noi în ultimii doi ani Arătînd că în ultimul timp tro. Sîntem hotărîţi să luăm IN LAOS -HB- rebelii se Congresului S.U.A.
am distrus fundamentul vechi contrarevoluţionarii şi-au inten cele mal severe măsuri împo
pentru a olădi un edificiu nou. sificat In mod deosebit activi triva celor oare slujesc Imperia După serioase pierderi, La 3 ianuarie la Washington gresul va asculta o serie de
tatea teroristă, Castro a decla lismul. au început lucrările sesiunii mesaje tradiţionale ale lui Ei-
După ce a arătat că baza rat : Tot aşa cum revoluţia a
contrarevoluţiei o reprezintă Poporul Cubei, a continuat
păturile societăţii ale căror lichidat tot ce a fost rău în Castro, cunoaşte soarta pe care refrag spre cartierul lor general Congresului S.U.A. al celei de-a senhower, oare Îşi petrece ulti
privilegii economice şi politice ţară, ea va lichida şi activita şl-a ales-o. Şi pentru el nu 87-a legislaturi. mele zile Ia Casa Albă: cu pri
sînt distruse de revoluţie, că tea elementelor contrarevoluţio poate exista nimic altceva. HANOI 4 (Agerpres). — In timpul luptelor rebelii au vire la situaţia din ţară, la
contrarevoluţia este sprijinită nare. TASS transm ite: Ofensiva în pierdut sute de oameni care au Ca rezultat al alegerilor din noul buget, la economie şi a-
de toate elementele parazitare, Fidel Castro a declarat în treprinsă in ajunul Anului Nou fost ucişi, răniţi sau luaţi pri noiembrie, in componenţa Se gricultură. Totuşi, după cum
de toate lepădăturile societăţii, Subliniind că funcţionarii am continuare că dacă se va să- de trupele guvernamentale ale zonieri. Trupele guvernamentale natului şi Camerei Reprezen scrie „New York Times“, „ac
Castro a subliniat că în cazul basadei S.U.A. din Havana ac vîrşi o agresiune împotriva Cu Laosuîui şi de unităţile de lup au capturat trofee bogate, in tanţilor s-au produs modificări ţiunile şi mesajele Iui vor fi
revoluţiei cub ane forţele con ţionează ca agenţi şi ajută con bei, întreaga răspunedre va re tă ale Patet Lao a stîrnit pa tre care tunuri de artilerie, au cu totul neînsemnate care nu pură formalitate deoarece ţara
trarevoluţionare primesc prin trarevoluţia, Castro a sp u s: veni nu numai actualului gu nică în tabăra rebelilor. După tocamioane şi chiar avioane. au micşorat într-o măsură cit şi întreaga lume aşteaptă me
cipalul ajutor din partea impe Am răbdat destul. Acum guver vern american, ci şi guvernu eliberarea centrelor provinciilor de cit importantă controlul de sajele şl acţiunile noului preşe
nul revoluţionar a hotărît ca în lui S.U.A. care va veni la pu Phong-Saly şi Xieng-Kuaug, a Garnizoana rebelilor de la mocraţilor în Congres, care a dinte al Statelor Unite“.
rialismului american. decurs de 48 de ore la ambasa tere la 20 ianuarie deoarece existat în cursul ultimilor şase
Imperialismul din S.U.A'., a da americană din Havana să fără ştirea lui nu se va putea Văii Ulcioarelor trupele căpi Luang-Prabang, capitala regală
săvîrşi o agresiune împotriva tanului Kong Le, cooperînd cu
a haosului, continuă să rămînă
S. II. Â. au rupi relaţiile Cubei. Aşteptăm’ din partea unităţile Patet Lao, urmăresc în încercuită de un inel compact ani ai administraţiei republica Presa americană se lansează
diplomatice cu Cuba noului guvern al S.U.A. schim nului Elsenhower. Din cele o de mult în presupuneri asupra
barea politicii guvernului ac deaproape pe rebeli care se re Populaţia din regiunile elibe sută de mandate din Senat 65 modului în care se vor stator
tual, a spus el. trag spre cartierul lor general aparţin democraţilor (cu un nici relaţiile 'dintre noul preşe
din Savannaket. rate întîmpină cu bucurie pe în
vingători.
WASHINGTON 4 (Agerpres). reducă personalul ambasadei Secretarul general al O.N.U. continua mandat mal puţin decît în Con dinte al S.U.A. Kennedy, şi Con
La Washington s-a anunţat oii- sale din Havana la 11 per- gresul legislaturii precedente) gres. Această problemă este de
cial că Statele Unite au rupt soane. şl 35 mandate — republicani parte de a fl lipsită de interes.
relaţiile diplomatice cu Cuba.
După cum se ştie guvernul lor. In Camera Reprezentanţi
lor mandatele sînt astfel re
A fost dată publicităţii de- revoluţionar al Cubei şi-a mo- sa sprijine pe reoein congolezi partizate : democraţii — 2(2 Chestiunea este că dacă, spre
claraţia preşedintelui Eisenho- tivat cererea cu privire la limi- (cu 21 mal puţine decît în Con deosebire de majoritatea prede
wer cu privire la ruperea reia- tarea personalului ambasadei O scrisoare cu itlc adresată lui Kasavubu gresul legislaturii precedente): cesorilor săi atît democraţi cît
S.U.A. din Havana prin faptul republicanii — 175. şl republicani, Kennedy va ho
ţiilor diplomatice cu Cuba în că majoritatea colaboratorilor NEW YORK 4 (Agerpres). — ideea lui Kasavubu de a se con zoluţii intr-un spirit favorabil tărî să-şl îndeplinească făgădu
care se spune că această mă ambasadei americane se înde Secretariatul O.N.U. a dat pu voca o conferinţă a „mesei ro puterilor imperialiste. ielile electorale înainte de a
sură este o contramăsură în le letnicesc cu spionajul şi ajută
gătură cu cererea guvernului
Cubei ca guvernul S.U.A. să-şi elementele contrarevoluţionare. blicităţii scrisoarea adresată de tunde“, menită să legalizeze în In scrisoarea sa Hammar Postui-cheie de Speaker (pre- căpăta putere de lege, toate
Hammarskjoeld, secretarul ge cercările de a inlătura de la pu skjoeld continuă să ignoreze şedinţe) al Camerei Reprezen- propunerile Iul trebuie să par-
luvsrnuS cere lichidarea bazei militare neral al O.N.U., lui Kasavubu tere guvernul legal al lui Pa- complet guvernul legal al Con- tanţilor este deţinut ca şl îna- curgă calea lungă şi sinuoasă
in care se recunoaşte de fapt e- trice Lumumba şi de a modifica goului. El nu s-a referit deloc inte de democratul Sam Rs*y- prin maşinăria legislativă corn-•
americane de la Ouanîanamo şecul acţiunilor colonialiştilor, constituţia, nesocotindu-se par la necesitatea eliberării primu burn. plexă a Congresului.
care au mizat pe clica lui Mo- lamentul. lui ministru Lumumba.
MEXICO CITY 4 (Agerpres). poarte diplomatice din cele 300 butu şi face încercări zadarnice Potrivit afirmaţiilor lui Ham întreaga scrisoare dovedeşte In Senat, democraţii au ales „In orice caz, constată „Wa
de a scoate basma curată co marskjoeld, principalul scop al că în ciuda eşecului activităţii un nou lider al majorităţii, în- shington Post and Times He-
După cum anunţă agenţia Fran- de persoane acreditate de gu- mandamentul trupelor O.N.U. scrisorii sale este de a înlesni comandamentului O.N.U. in trucît milionarul Lyndon John- raid“, în momentul de faţă Ke-
din Congo, care poartă răspun „înţelegerea cît mai grabnică a Congo, eşec recunoscut de Ham son, care a deţinut această nnedy şl majoritatea democra-
ce Presse, Jose Antonio Portu- vernul S.U.A. pe lingă guver- derea pentru agravarea crizei condiţiilor în care O.N.U. să poa marskjoeld, secretarul general funcţie, a fost ales vicepreşe- ţllor din Congres folosesc ace-
congoleze. tă continua acţiunile sale în Con al O.N.U. încearcă să ducă în dinte al S.U.A, Nou lider al de- laşi limbaj. Timpul va arăta
ondo, ambasadorul Cubei în Me nul cuban. Răspunzînd unei în go“. Secretarul general recoman continuare o politică de spriji mocraţilor în Senat a devenit dacă această lună de miere a
Hammarskjoeld constată că nire a rebelilor congolezi şi a senatorul Mike Mansfield. preşedintelui va dura mai mult
xic, reierindu-se la ruperea re trebări a ziariştilor, ambasado Congoul se îndreaptă spre un dă insistent lui Kasavubu să nu agenţilor colonialiştilor, a că de o sută de zile sau dacă sta-
laţiilor diplomatice dintre S.U.A. permită extinderea războiului ci ror activitate subversivă a pus PInă la 20 ianuarie, eînd rea timpului din Capitoliu se va
şi Cuba, a declarat că in Cuba rul a spus că guvernul cuban >i civil, iar „unitatea sa es vil care, după cum se ştie, a noul preşedinte, Kennedy, îşi schimba cu repeziciune“.
se aflau cel puţin 250 de spioni va prezenta Organizaţiei Naţiu te ameninţată de o primejdie fost dezlănţuit de agenţii colo in primejdie integritatea terito va lua postul în primire, Con-
nilor Unite cererea ca baza mi mai mare ca oricînd". nialiştilor cu sprijinul coman rială şi independenţa Republi
litară americană de la Guanta- damentului O.N.U. în Congo. cii Congo.
Secretarul general al O.N.U. Potrivit afirmaţiilor lui Ham
americani deţinători de paşa- ' namo să fie lichidată. ajunge la concluzia că in situa marskjoeld, în cazul unui răz
ţia creată, lui Kasavubu ii va
SITUAŢIA PITO ALGERIA fi probabil greu să evite „con
(ff)Spre unele o r a ş e a lg e r ie n e se î n d r e a p t ă noi t r u p e vocarea parlamentului şi reve boi civil, el nu va avea altă Qrandioasa mişcare socială
nirea la practica democratică“. soluţie „decît să recomande Con
($) La Alger, şi Q r a n —• m a r i d e m o n s t r a ţ i i p a t r i o t i c e siliului de Securitate să permită
Hammarskjoeld face aluzie la retragerea' forţelor armate ale
PARIS 4 (Agerpres). — TASS subunităţile şi unităţile aşa-nu- faptul că retragerea trupelor O.N.U. din Congo“. din Belgia
transm ite: In ultimele două mitelor „companii de securitate O.N.U. nu ar fi in interesul „au
zile spre diferite oraşe algerie republicană“, ale jandarmeriei torităţilor congoleze“, (prin care In legătură cu aceasta Ham Belgia, un stat capitalist Sn care nurile de consum, precum şi instituirea roşu de luptă, iar deasupra pieţelor şi
ne se îndreaptă noi întăriri de el subînţelege clica Mobutu-Ka- marskjoeld aminteşte că rezolu burghezia se legăna în iluzii de tihnă unui impozit suplimentar direct de 3 a străzilor răsună intlăcârat „interna
trupe. 15 nave ale flotei mari militare, ale legiunii străine şi ţiile cu privire la Congo adop şi siguranţă, a devenit in scurt timp miliarde franci. In acelaşi timp se ţionala“.
time militare franceze din Ma trupele de paraşutişti. Ele s-au savubu — N.R.) deoarece în ca tate de Consiliul de Securitate teatrul unor mişcări muncitoreşti ne- urmăreşte micşorarea alocaţiilor buge
rea Mediterană, avînd ia bord amplasat în punctele strategice zul acesta „autorităţile congole şi de sesiunea extraordinară a maiîntîinite în istoria ţării. Uriaşa tare destinate sănătăţii publice, con Cu greviştii belgieni se solidarizea
peste 6.000 de oameni, au a- importante în oraşele algeriene, ze“ ar fi lipsite de „ajutorul Or grevă a muncitorilor şi tuncţionarilor, strucţiei de locuinţe etc. ză clasa muncitoare din franţa şi din
runcat ancora în regiunea ba în apropierea diferitelor institu ganizaţiei Naţiunilor Unite“ şi Adunării Generale a O .N .U . începută la 20 decembrie a cuprins cu alte ţări capitaliste ; lupta lor se bucu
zei militare Mers Bl Retur.' Po- ţii, centrale telefonice, bănci, In nu vor avea posibilitatea „să re „rămîn in vigoare“ şi că ope repreziciune toate sectoarele de produc Această măsură luată de guvern a ră de simpatia şi sprijinul oamenilor
tr.vit relatărilor ziarelor pari intersecţia drumurilor etc. curgă la alt ajutor militar din raţiunile O.N.U. în Congo vor ţie, a paralizat întreaga viaţă econo provocat o explozie de indignare în muncii din ţările socialiste. După cum
ziene, pe litoral voi fi debar afară, dat fiind primejdia extrem continua „pe baza hotărîrilor mică a ţării. rîndunle maselor muncitoare din Bel s-a mai anunţat, muncitorii francezi,
cate cîteva grupuri de desant. In ultimele zile în cartierele de gravă legată de un asemenea anterioare“. gia care s-au ridicat la luptă hotârîtă in semn de solidaritate cu greviştii
ajutor în condiţiile actuale“. Glasa muncitoare a părăsit fabri împotriva „infamului proiect de lege". belgieni au hotărît să înceteze transmi
Militarii aflaţi în concedii au arabe din Alger şi Oran au a- Dai considerentele concrete cile, uzinele, minele, şiruri nesfîrşite de terea energiei electrice şi a gazelor
fost chemaţi de urgenţă din di vut Ioc demonstraţii patriotice Recomandarea ca parlamentul formulate in scrisoarea secreta demonstranţi trec pe străzile oraşelor Urmărind să înăbuşe mişcarea gran spre Belgia. Muncitori ai sindicatelor
ferite regiuni ale Franţei la uni sub lozincile .• „Algeria trebuie congolez să-şi reia activitatea rului general al O.N.U. dove belgiene scandînd intr-un singur glas: dioasă a clasei muncitoare, guvernul afiliate la C.G. I. au trimis importante
tăţile lor. Au primit întăriri să fie independentă", „Trăiască nu-1 împiedică insă pe Hammar desc că el intenţionează să con belgian a dezlănţuit în întreaga ţară
guvernul provizoriu al Republi skjoeld să-şi pună speranţa în tinue să interpreteze aceste re
cii Algeria“.
« tiü : Scurte ştiri »Scurte ştiri „Jos guvernul Eyskens 1“, „Grevă pînă un val de represiuni crunte; trupele londuri prietenilor lor belgieni aflaţi
ta victoriei« Muncitorimea belgiană a şi poliţia atacă pe demonstranţi, se iri grevă. Asemenea măsuri de ajuto
mmSm pornit o luptă crincenă împotriva po efectuează arestări, percheziţii, conce rare a greviştilor belgieni se anunţă
NEW YORK 4 (Agerpres). — Salari, comandantul forţelor ma liticii guvernului belgian, care a an dieri, confiscări de ziare şi manifeste şi pentru următoarele zile.
ritime militare ale Iranului din gajat ţara în periculosul complot ur etc. Acestor măsuri represive li se a-
După cum anunţă agenţia As zona golfului Persic şi Oman. zit de imperialismul american împotri daugă încercarea jalnică a burgheziei Măreaţa bătălie de clasă a munci
va libertăţii popoarelor. belgiene de a submina acţiunile cla torilor din Belgia se împleteşte strins
sociated Press, la 3 ianuarie se ANKARA 4 (Agerpres). — sei muncitoare cu ajutorul spărgători cu mişcarea de eliberare a popoarelor
Generalul de divizie Alay Sîtki, Gercurile colonialiste din Belgia nu lor de grevă. aflate sub jugul colonialismului, fa p
cretarul general al O.N.U., Dag membru ai Comitetului unităţii văd cu ochi buni năruirea inevitabilă tul că muncitorii belgieni s-au ridicat
naţionale, a demisionat din pos a sistemului colonial, şi de aceea fo Toate încercările cercurilor condu împotriva politicii guvernului colonia
Hammarskjoeld a plecat cu a- tul de ministru al Transportu losesc întreaga gamă de maşinaţiuni cătoare din Belgia de a înăbuşi valul list de la Bruxelles constituie în a-
rilor, post pe care îl ocupa de pentru a-şi menţine poziţiile în Congo mîniei populare se lovesc de lupta în- celaşi timp un aport adus cauzei drep
vionul intr-o călătorie de trei la lovitura militară din 27 mai şi în alte ţări care mai sînt supuse dîrjită a greviştilor, care sînt hotă te a poporului c.ougolez, care luptă
1960. Cauzele demisiei nu au jafului colonial. Urmările aventurii din rîţi să obţină victoria. din răsputeri, pentru a izgoni din ţară
săptămîni prin ţările Asiei şi A- fost anunţate. Alay Sîtkî rămîne Congo au fost resimţite însă de mase pe agresorii colonialişti şi marionetele
In componenţa Comitetului u- le muncitoare din Belgia, pe a căror In cursul acestor bătălii de clasă acestora.
fricii. In cursul acestei călăto umeri guvernul belgian a aruncat tot din Belgia se consolidează tot mai e-
nitaţii naţionale. greul pricinuit de falimentara politică vident unitatea de acţiune a muncito Puternica mişcare a clasei munci
rii el va vizita printre altele LONDRA 4 (Agerpres). —¦ colonială. rilor socialişti, comunişti, liberali, ca toare belgiene oglindeşte creşterea
tolici. Trecînd peste capetele conducă combativităţii maselor muncitoare din
Congoul, Uniunea Sud-Airicană, Marinarii de pe remorcherele In ultimul timp guvernul belgian torilor lor de dreapta, tot mai mulţi ţările capitaliste, a luptei împotriva
care circulă pe canalul naviga intenţionează să strecoare prin parla muncitori socialişti se aliniază în front guvernelor aservite intereselor impe-
Republica Arabă Unită şi India. bil Manchester au declarat gre ment un proiect draconic de le cu comuniştii. In timpul mitingurilor rjialismului.
vă în semn de protest împotriva ge, care prevede sporirea cu 6 miliar şi a demonstraţiilor, masele munci
i’EHERAN 4 (Agerpres). — concedierii a doi tovarăşi de de de franci belgieni a taxelor la bu toare aflate în grevă înalţă steagul I. LAZAR
TASS transm ite: La 3 ianuarie muncă.
au început manevrele maritime
militare de iarnă ale blocului
C.E.N.T.O. la care participă na
ve ale Angliei, S.U.A., Turciei,
Iran şi Pakistan. După cum a-
nunţă posturile de radio din Te
Pe o stradă din Alger în timpul represiunilor colonialiste heran, manevrele se desfăşoară
* sub comanda contraamiralului
din zilele trecdte.
—— Idministralia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I88j 189 jţ 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. ar. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea g o l !grafică „1 Mai“ Deva.
