Page 41 - 1961-01
P. 41
- Ş -5 * - 0
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Tovarăşul Dumifru Dejeu, propus candidai Colectivistă
Anuí XIII. Nr. 1885 M arţi 17 ia n u a r ie 1981 4 pagini 20 bani al F.D.P. penfru Marea Adunare Nafională fruntaşă
în circumscripjia nr. 14 — Miercurea
jBaOBBjBBBBBggaZRBgSSigBa^^gW iggBM ^^CgWţlBBBBBBP aawa««sHE^^ B Candidată pentru circumscrip
ţia electorală regională nr. 46 a
Succese în întrecerea O nouă Sala căminului cultural din în circumscripţia electorală nr. fost propusă tovarăşa Maria Ar-
socialistă Miercurea a găzduit, duminică 14, pe tov. Dumitru Dejeu, rneanu, colectivistă fruntaşă în
gospodărie colectivă 15 !Ianuarie a.c., peste 500 colec membru al biroului Comitetu G.A.C. „Steagul roşu“ din
Uzina „Victoria" Căîan tivişti, mecanizatori din S.M.T., lui regional de partid, preşe Miercurea.
Ţăranii Întovărăşiţi din Slatul muncitori din G.A.S., intelec dintele Comitetului executiv al
Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce re Cunţa, raionul Sebeş, simt vecini tuali şi alţi oameni ai muncii Sfatului popular regional Hu — Tovarăşa Armeanu are
ies din documentele celui de-a! 111-lea Congres cu colectiviştii din Miercurea, din satele Miercurea, Apoldul nedoara. merite deosebite, nu numai in
al P.M.R. turnătorii uzinei „Victoria“ din Că- Clinic, Răhău. Se cunosc între el. de Sus, Apoldul dle Jos. Dobîr- munca din gospodărie — a spus
lan, desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă se vizitează şi l)au astfel cunoş ca etc. Propunerea a folst susţinută Nicolae Cacoveanu, secretarul
pe profesii pentru îndeplinirea şi depăşirea sar tinţă despre miunca lor, despre cu multă căldură de toţi cel organizaţiei de partid din G.A.C ¦
cinilor de plan pe luna ianuarie a.c. Astfel, în rezultatele pe care le obţin, şi Intr-o atmosferă sărbătoreas prezenţi la adunare. Printre cei Ea a desfăşurat şi desfăşoară o
perioada 1-12 ianuarie a.c. planul producţiei despre traiul fiecăruia. Mulţi că, tov. 'Gh. Iiomoşteanu, prim- care au luat ouvînitul se numă activitate bogată pe târîm ob
globale pe sectorul turnătorii a fost îndeplinit cunţeni, mergi nd în vizită la ver secretar al Comitetului raional ră tovarăşii: Mihiai Munte'anu, ştesc. Aşa cum se preocupă de
în proporţie de 113 la sută. clnii lor din Miercurea au văzut de partid Sebeş, a dat cuvîntul colectivist la G. A. C. Miercurea, hnbunătăfirea calităţii lucrărilor
cum aceştia, numai de cîmd tov. dr. Romulus Rusu, care, după medicul veterinar Nicolae Dura din G.A.C., de sporirea produc
In fruntea întrecerii socialiste se situează muncesc în colectivă, şi-au con ce a făcut o expunere privind din Miercurea, Gheorghe Stoi- ţiei de cereale şi animale, tot
echipele conduse de comuniştii Stempel Adolf, struit case noi, se îmbracă mal unele realizări obţinute de oa covici, învăţător în Apoldul de aşa se preocupă de creşterea şl
Emil Libic, Ghearghe Joldescu, Alexandru Li- bine, au hambarele pline cu bu menii muncii din patria noas educarea tineretului, de înfrumu
xăndroni şi loan Gorgan, care şi-au depăşit sar cate. Stînd. de vorbă cu ei, înto tră în ultimii 4 ani, a propus, SuS, Nicolae Băoilă. din Apoldul seţarea comunei.
cinile de plan între 22-35 la sută. vărăşiţi! din Cunţa s-au con din partea Consiliului regional
vins că în gospodăria colectivă ai F.D.P., drept candidat pen de Joîs şl alţii. Ei şi-au mani — Comuna Miercurea este
GHEORGHE SPERIOSU munca e mai spornică, mai îm tru Marea Adunare Naţională complect colectivizată — a spus
belşugată. Aşa se face că pe la festat bucuria şi încrederea în cuvîntul său tovarăşa Doina
corespondent începutul acestei luni, o mină de Roset. La înfăptuirea acestei im
Întovărăşiţi avîinid în frunte pe deosebită în candidatul propus. portante realizări, tovarăşa Ar
comunişti, au hotărît să consti meanu a adus o contribuţie pre
tuie şi în Cunţa o gospodărie co Tovarăşul Aron Colceru, propus candida t ţioasă. Rezultatele obţinute dp
lectivă. In scurt timp, ei au reu ea in gospodărie —- ca fruntaşă
şit să-i lămurească pe toţi cei al F. D* P. pentru alegerile în M irea a recoltelor bogate — întreaga
lalţi întovărăşiţi de a-şi depune ei comportare şi atitudine faţă
Stafia C. F, R. Si mari a cereri pentru înscrierea în gos Adunare Naţională, în circumscripţia de muncă şi faţă de oameni, au
constituit cel mai bun argument
Prin îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de podăria colectivă. Inaugurarea electorală nr. 4 Brad în munca ce o desfăşura pentru
muncă, prin desfăşurarea largă a întrecerii so lărgirea şi întărirea gospodăriei
cialiste pe profesii, ceferiştii din staţia Simeria tinerei colective în satul Cunţa, La Brad, în sala cinematografului căldură propunerea făcută. In cuvîntul colective din Miercurea.
au reuşit să depăşească planul la încărcări în „7 Noiembrie" au fost prezenţi peste lor tovarăşii Enghi Iuliu., Ion Radu,
prima decadă a lunii ianuarie cu 14 la sută, iar a avut loc duminică 15 ianuarie. 900 de cetăţeni din oraş şi unele sate Nicolae Neagu şi alţii au s u b lin ia t Citiţi în pag. Mi-a
la descărcări cu 4 la sută. Staţionarea vagoa ale raionului, pentru a-şi desemna succesele importante obţinute în ulti
nelor la încărcări şi descărcări s-a redus cu 4 Cele 164 familii au înscris în candidatul Frontului Democraţiei Popu mii ani în raionul Brad. alfe reiat ari despre
la sută, s-a sporit tonajul pe tren şi s-a redus propuneri de candidaţi
rulajul vagoanelor cu 7 la sută. G.A.C. 532 ha. teren, numeroase lare în alegerile de deputaţi pentru După ce a fost aprobată în unani
animale, atelaje şi unelte de Marea Adunare Naţională. mitate propunerea ca tovarăşul Aron ai F. B. P. p e n f r u a l e g e
EMIL CREŢU muncă. Golceru să candideze din partea F.D.P.
Din partea Consiliului regional al în circumscripţia electorală nr. 4, au rile de la S martie
impiegat de mişcare KKţ' Frontului Democraţiei Populare, tov. mai fost propuşi tovarăşii Eivira Ivaşcu
loan Sîrbu a propus candidat al
întreprinderea minieră de fale F.D.P. pentru circumscripţia electorală şi Suciu Ooman, drept candidaţi ai
nr. 4 pe tovarăşul Aron Coiceru, mem F.D.P. pentru circumscripţiile electo
Z laşii Comunistul Gheor. bru al biroului Comitetului regional de rale regionale nr. 12 şi 13.
partid, prim-secretar al Comitetului
Colectivul întreprinderii miniere de talc Hu- gha Sîrbu de la orăşenesc de partid Hunedoara. Toţi întreaga asistenţă a sprijinit şi a-
nedoara-Zlaşti a dat peste sarcinile de plan în depoul C.F.R. Si cei prezenţi au susţinut cu deosebită probat cu căldură propunerile făcute.
primele 13 zile din această lună 45,8 tone talc. meria este fruntaş
Succesul s-a datorat traducerii în viaţă a obiec în producţie. Iată-J
tivelor cuprinse în planul de măsuri tehnico-or- ¦= = -ftgyv- ——-------- ¦
ganizaiorice întocmit cu prilejul dezbaterii sar
în fotografie, făcînd
cinilor de plan pe acest an. ultimele verificări
In fruntea întrecerii s-au situat brigăzile con la o locomotiva îna Losaî de şcoală electrificat tea, preşedinta gospodăriei agri
cole colective, au abonat pentru
duse de tovarăşii Arsenie Pogan, loan Tudoruţ inte da plecarea ei Ca ajutorai acordat de sfatul vizionarea filmelor pe timp de 3
popular comoiinal şi cu sprijinul luni, 110 colectivişti.
şi Emil Kerei. Ia drum. tuturor părinţilor, şcoala ele
mentară din Vlmţul de Jos a fost MARJA CISMAŞ
La mina "febea
electrificată. In ziua de 10 ia
Sn 11 zile Ţebea s-a adoptat un nou sistem de nuarie s-a făcut racordarea In Concurs „Cine ştie, ¦ /U jjsU
armare. Sistemul vechi de armare ri stalaţiei la reţeaua electrică a m:
îndeplinirea ritmică a pianului de gid a fost înlocuit ou un nou sistem comunei. Astfel, în prima zi de eîşfigă“
producţie este o preocupare da seamă de armare elastic. şcoală din trimestrul n , elevii mmm I
a minerilor, inginerilor şi tehnicienilor şi-au început activitatea în săli In ziuJa de 12 Ianuarie, în sala F u iu
de la această exploatare carboniferă Datorită aplicării acestui sistem de ele clasă Iluminate electric. clubului cooperativelor meşteşu
din raionul Brad. Organizîndu-şi mai armare elastic se măreşte durabilitatea găreşti din Alba lulia s-a desfă %.1 Imm ip
bine locul de muncă, fiind mai bine armăturilor, avansările Ia înaintările în GH. OCHEŞEL şurat concursul „Cine ştie, câşti
aprovizionaţi cu materiale şi scule, cărbune cresc cu 10 m.l. lunar faţă de gă“, pe tema : „Statutul şi regu
primind un ajutor mai calificat din par vechiul sistem, iar preţul de cost pe învăţător lamentul de ordine interioară a
tea cadrelor tehnice, minerii de ia Ţe- m.l. de armătură se reduce cu 2.500 cooperaţiei meşteşugăreşti“.
bea obţin succese frumoase în între lei. A b o n am en te ta fîîm eV*
cerea socialistă. S-au evidenţiat prin răspunsuri
Prim e de vechim e Odată cu începerea noului an, prompte şi precise Maria Barbu,
Ca urmare a muncii depuse, în pri Ia cinematograful sătesc din Lă- loan Tureanu şi loan Popa.
mele 11 zile ale lunii ianuarie, ei aiu In acest an, s-au dat pentru întreg puşnic, raionul Ilia, vin tot mai
personalul întreprinderii miniere Ţebea, mulţi spectatori. Spre deosebire La întrebările „fulger“ au par
extras peste prevederile sarcinilor de prime de vechime în valoare de 503.837 de trecut, majoritatea spectato ticipat încă 6 cooperatori.
lei, din care suma de 427.454 lei pen rilor vizionează filmele în baza
plan 170 tone de cărbune. Fruntaşi în tru muncitorii mineri. Numeroşi mi unul abonament. Concursul a fost dotat cu
prem ii: o pereche de pantofi
întrecere sînt minerii din echipele con Tov. loan Josan, operator la bărbăteşti, un ceas de mină,
stilouri, cărţi şi alte obiecte.
duse de tov. Nicolae Lăzăruţ, Roman
Căsăleanu lui Urs, Victor Pmndaru şi
alţii. neri şi maiştri au primit prime de ve cinematograful sătesc, ajutat în MARIA BOLDURA '”'1 1
chime cuprinse între 1.000 şi 2.900 lei. deaproape de tov. Lucreţia Cos-
Un nou shf&m de arm a re bibliotecară Biblioteca cabinetului tehnic de la fabrica chimică din Orăştie, dotată cu
In urma unor studii şi experlmetări fă- 1 peste 2.700 volume tehnice, este vizi tată zilnic de muncitorii, inginerii şi teh
cute de ingineri şi tehnicieni, la mina Suc©©® la e x a m e n e stu d en ţilor In stitu tu lu i nicienii fabricii care găsesc în cartea tehnică un bun sfătuitor şi îndrumă
tor. Printre cei mai activi cititori ai bibliotecii se numără şi lăcătuşul loan
fie malm© dim P e tr o şa n i! Şuteu, tehnicianul Alihai Popa, strungarul Ştefan Băicoane, inginerul chimist
Edita Matyas şi turnătorul Vasile Seu lean pe care-i puteţi vedea în fotogra-
fie.
Sintern la începutul sesiunii Anul universi Aceste succese Investit pentru dezvoltarea ba
de examene din acest an univer zei materiale şi a condiţiilor de
sitar. Peste tot in institut, în să tar încheiat la Ing. EMIL STOICA au tost posibile viaţă şi studiu peste 2.300.000 lei.
lile de curs, seminarii, labora Cită deosebire între grija pe
toare, cabinete de catedră, e o 30 septembrie decan, Institutul de mine Petroşani şi fiindcă baza care partidul şi guvernul o poar CE E NOU VIAŢA NOASTRĂ
atmosferă de muncă clocotitoare. tă astăzi tineretului studios şi
In sălile de lectură şi cămine 1960 a marcat o materială a* Ins lipsa de interes a regimului bur-
se verifică notiţele de curs, se ghezo-moşieresc, care timp de
completează cu date din biblio serie de succese pe drumul înal titutului a continuat să se îmbu decenii nu a tăcut aproape ni Orice vis poate deveni realitate
grafia indicată. Birourile U.T.M. tei calificări profesionale. Pro nătăţească. Numai pentru uti mic pentru îmbunătăţirea con
de an au analizat încă de la în centul de promovări a crescut. laje s-au investit în acest an diţiilor de viaţă şi studiu ale Tinărul Alexandru Zşiroş, rît să mă calific în meseria de ,
ceputul semestrului activitatea Sînt ani de studii ca I, IV şi V peste850.000 lei. Printre utila studenţilor! rabotor la uzina de reparat u- rabotor. Şi am reuşit. Acum
depusă de fiecare student in ai facultăţii de mine şi I, III şi jele noi sosite trebuie să men tilaj minier Petroşani, toc îmi aduc şi eu partea de con- ,
parte şi, pe baza acestor analize, V ai facultăţii de electromecani ţionăm presa de 300 tone, care Congresul al IlI-lea al Parti mai se pregătea să plece spre tribuiie la îndeplinirea sarci- ¦
au trecut la un plan concret de că minieră, care nu au avut nici va permite stabilirea unor pro dului Muncitoresc Romîn a tra casă. încheiase încă o zi de nilor de plan. Drept este că ,
măsuri pentru îmbunătăţirea ac prietăţi iizico-mecanice ale roci sat un vast program de dezvol muncă, plină de rezultate, de şi cîştigul este buri. In fiecare ,
tivităţii profesionale. S-au reor un repetent. lor, aparatul pentru determina tare a învăţămîntului de toate satisfacţii. îşi luă bicicleta şi lună cîştig peste 1.000 de lei.
ganizat grupele de învăţătură, rea permiabilităţii rocilor la ga gradele, acordîndu-se o atenţie o porni către poartă. L-am în Cu aceşti bani duc o viaţă în
s-a stabilit planul de consultaţii Munca de cercetare ştiinţifică ze, aparatul pentru determinarea deosebită învăţămîntului tehnic trebat : destulată. Mă hrănesc bine,
şi s-a asigurat desfăşurarea unei a cunoscut un nou avint, studen conductibilităţii termice a gaze superior. Pentru Institutul de sînt îmbrăcat cum trebuie. In
activităţi ritmice în îndeplinirea ţii abordînd teme mai strîns le lor şi alt'ele. Un accent deosebit mine din Petroşani se deschid — De ce atita grabă ?
sarcinilor profesionale. Studen gate de nevoile producţiei, ca a fost pus pe dotarea institutului odată cu acest nou an, larg afară de aceas- !
ţii au început noul an şcolar de îmbunătăţirea unor metode de cu aparataj care să permită mul perspective de dezvoltare. Astfel — Vreau să
cişi să lupte împotriva mediocri exploatare, automatizarea eva tiplicarea cursurilor, astfel incit numărul studenţilor admişi în a ta, nii-am cum
tăţii. Mobilizaţi de organizaţia cuării apelor, mărirea securităţii nul I a crescut de la 80 ia 370 ajung cit mai
U.T.M., îndrumaţi de biroul or de funcţionare a instalaţiilor e- studenţii să aibă posibilitatea de reînfiinţindu-se totodată secţia părat aparat de
ganizaţiei de bază P.M.R. al ins lectrice, determinarea unghiului de preparare. In anii şesenalului repede acasă —
titutului, studenţii mineri pun institutul va avea un efectiv de J radio şi alte
tot elanul lor tineresc în scopul de ruptură şi altele. a urmări cu mai mult randament peste 1.800 de studenţi la cursu a răspuns el. obiecte necesare.
unei cît mai bune pregătiri. Stu rile de zi şi peste 400 la cursuri Sînt elev la şcoala medie se
denţii cunosc condiţiile grele în Aceste lucrări au adus studen prelegerile. Lipsa de cursuri ca le serale. rală şi intenţionez să mai în Am dorit apoi să urmez
care se tăceau studiile in anii văţ un pic după ce iau masa. şcoala medie serală din Petro
regimului burghezo-moşieresc, ţilor Institutului de mine opt re constituie o deficienţă în In anul în curs se vor face şani. îmi place mult să învăţ.
ştiu că numai datorită luptei la institut importante lucrări de Apoi, tinărul rabotor a rela
É; : partidului, ei, fiii muncitorilor de premii şi menţiuni la sesiunile muncă, va ii astfel eliminată în investiţii. Pentru lărgirea spa Acum sînt in clasa Xl-a. Pes
azi, au posibilitatea să benefi pe ţară ale cercurilor ştiinţifice. decursul acestor ani. In prezent ţiului de invăţămînt se va cons tat cîteva fapte din munca şi te puţin timp îmi voi da ma
Tinărul Gheorghe Puiu cieze de condiţii de viaţă şi de a fost multiplicat cursul de mi trui corpul B, care va cuprinde viaţa sa.
lucrează la secţia tras a st'udii din ce în ce mai bune. La începutul noului an univer neralogie şi petrogralie şi sînt în noi amfiteatre, seminarii şi la turitatea. Dar nu mă voi ’opri
fabricii „Ardeleana“ din Al Grijii părinteşti pe care partidul sitar, studenţii mineri au obţi — In anii regimului demo
ba lulia. Datorită conştiin o poartă tineretului, studenţii nut rezultate frumoase la olim boratoare. Pe lingă acestea, clă aici. Intenţionez să urmez un
ciozităţii cu care munceşte mineri îi răspund cu un etort sus crat-popular îţi poţi îndeplini
el îşi depăşeşte lunar indi piada pe ţară de fizică şi ma lucru cursurile de analiză mate direa va mai adăposti localul institut de învăjămînt superi
cele de calitate cu 1,6 ia ţinut în muncă. orice dorinţă. Eu, încă de cind
sută. tematică. Studentul loan Făr- matică, geometrie analitică, or biblu.'tor ii, cu 'o sală de lectură or. Şi sînt sigur că voi reuşi.
tat din anul III electromecanică gane de maşini, mecanică teo eram „ţine“, doream să învăţ
IN CLIŞEU : <Gheorghe a cîştigat premiul I pe ţară la retică şi altele.. ((ionminare în pag. 3-a) In zilele noastre, datorită gri
Puia, in timpul lucrului. matematici, studentul Szekely o meserie. Pentru aceasta
loan din anul IV electromecani Pentru studenţii anului I, care jii permanente pe care parti
că, menţiune la mecanică, iar m-am angajat aici la uzină.
efectuează practica premergă dul şi guvernul ne-o poartă,
Muncitorii m-au primit cu
Bulacu Vasile din anul III elec toare, s-a asigurat echipament ţelurile spre care năzuim pot
bucurie. După ce am văzut
tromecanică şi Niţescu Traian de protecţie corespunzător, în deveni fapte reale.
\ cum se lucrează, m-am hotă-
din anul IV mine, menţiuni la valoare de peste 660.000 lei. In
fizică. total, in anul care a trecui, s-au