Page 42 - 1961-01

pag. 2 DRUMUL SOCI ALISMU LUI N r. 188 5

aaaBa^3xa"S3aor2.^3^^T.7JS Jgg^n.T^73CTW»maZi;

—'s M /'W N ^ '' ^VV s ^ v NAV J'S\s‘'¦nA'V*»*“’\ / ' NvVV '

Raionul Sebeş, situat în partea de răsărit a regiunii Raionul Sebeş, odată cu întreaga ţară,, a păşit pe Secolele urma şi-o lăsară; O
Hunedoara, cuprinde toată suprafaţa din care riul Sebeş drumul vieţii noi, după eliberarea patriei de sub odioasa Noi de cînd erau bătrînii Se-ntorceau cu ei şi dintr-ai
şi afluientul său principal Secaşul Mare, îşi adună apele. cîrmuire a burghezo-moşierimii. Industria raionului a cu­
Pornind de pe crestele munţilor Sebeşului, cu vîrîurile noscut în ultimii ani o dezvoltare rapidă. Transformări prunci, noştri,
semeţe, Cîndrelul, Vîrful lui Petru, Frumoasele etc., ce esenţiale au avut loc la fabrica de piele „Simion Bărnu- Din străbuni, Chemaţi de pe Din flăcăii duşi de ciţiva ani,
Irec piste 2.000 de metri, terenul raionului coboară în ţiu“ din Sebeş, la fabrica de ciorapi „Sebeşul“ şi la fa­ Şi ne-au spus că-i timp să-n-
podişuri şi dealuri întinse, pînă în cîmpia mănoasă a brica de hîrtie „1 Mai" Petreşti. E suficient să amintim la stîne,
Mureşului. Scoboram să căpătăm cepem altă
că la fabrica „Simion Bărnuţiu“, de pildă, care în anul Rinduială şi pentru ţărani.
Vegetaţia bogată şi clima dulce, au făcut ca această porunci. Cum ni-e datul, aşteptam
parte a regiunii noastre să fie locuită din cele ma^i vechi 1944 avea numai 150 de muncitori, azi are de ctîeva ori Porunceau trimişi de stăpînire
timpuri. Păşunile abundente, pădurile seculare de co­ Oameni rotofei, cu glas poruncă,
nifere, fag, gorun, stejar şi dealurile prielnice cultivării mai mulţi muncitori care produc cu 608,3 la sută mai Şi i-am întrebat atunci pe ei.
cerealelor şi viţei de vie reprezintă principalele bogăţii străin, _ Porunciţi-vă ăe-acuma
ale raionului. multe produse faţă de anul 1944. • Ne dădeau, porunci pe rină,
singuri! —
Pe' aceste meleaguri, populaţia de pe timpurile vechi Pe locul moşiilor de sute de hectare, romînii şi saşii primarii, Ne-a venit răspuns de la
a trecut prin numeroase frămîntări şi lupte, dintre care Si jandarmii-nfierbîntaţi de
invazia tătarilor, a turcilor şi asuprirea moşierească. lucrează acum în cele 25 gospodării colective şi înto­ flăcăi.
vin.
Deopotrivă au avut de suferit aici şi romînii şi saşii, vărăşiri agricole. Calea belşugului, a bunăstării colec­ Nc-aăunasem la porunci o Mureşul frămîntă alte ape.
Nu puţine sînt satele săseşti din raionul Sebeş care, Viaţa noastră-i alta de atunci.
odinioară, au fost robite împreună cu satele româneşti tiviştilor, este urmată cu încredere de ţăranii întovărăşiţi. dată, Scoborim dumineca din
de regalitatea şi moşierimea maghiară. Împreună au dus Dar primarul nu s-a arătat...
greul ţăranii romîni şi saşi şi pe timpul burghezo-mo- O dezvoltare nemaiîntîlnită o cunoaşte învăţămîntul ...Au venit în după-amiaza munte
La porunci.
şieresc, deopotrivă chiaburimea şi bogătaşii romîni, saşi şi cultura din acest raion. Faţă de 1938, cînd în raionul aceea
şi maghiari au exploatai vlaga pălmaşilor romîni, saşi şi Oştîle sovietice în sat. Dar noi ne dam porunci.
maghiari. Necazurile şi greul în muncă au constituit încă Sebeş existau 36 şcoli de 4 şi 7 ani, în prezent există TIBER1U UTAN
clin acele timpuri factorii care au stat la baza prieteniei Cîlnic 1952. Un număr de 16 familii
64 asemenea şcoli. Înainte de 23 August nu se putea de ţărani muncitori, romîni şi ger­ podăriei colective cîţiva oameni trec
ţăranilor muncitori romîni şi saşi. mani, semnau actul pentru constituirea in revistă înfăptuirile realizate in gos­
vorbi aici despre unităţi culturale. Astăzi, în raionul unei gospodării agricole colective în podăria lor din 1952 şi pînă în pre­
satul lor. Emoţia şi entuziasmul înce­ zent.
Sebeş există o casă raională de cultură, 47 cămine cul­ putului se amestecau cu întrebări, cu
frămîntări, unele mărturisite, altele păs­ ...Numărul familiilor a crescut în
turale, 22 colţuri roşii în G.A.O., cluburi în întreprinderi trate în adîncul inimii. acest interval cu încă 279 (tot satul),j
etc. iar cel al suprafeţei agricole cu 1.242
...Au trecut opt ani. La sediul gos- ha. teren. Sectorul zootehnic, care nu.
Sub conducerea înţeleaptă a partidului clasei mun­ cuprindea la început decît 2 vaci, 12
fice cu bandă normală — Ia Sebeş, Pe­ boi pentru muncă şi 2 cai, numără a-
citoare, viaţa economică şi social-ctilturală a raionului treşti şi Apoldul de Sus — şi 26 apa­ cum 90 vaci de lapte, 54 capete tine­
rate cu bandă îngustă în celelalte,sate ret bovin, 527 oi, 39 porcine (din ca-'
Sebeş înregistrează rezultate tot mai frumoase, spre fe­ ale raionului. re 26 scroafe), 28 boi pentru muncă,
etc. Colectiviştii şi-au mărit fondul de.
ricirea şi îndestularea celor ce muncesc pe aceste plaiuri. Numai in anul 1960, filmele rulate bază la aproape 1.400.000 le i.. Anul
în raionul Sebeş (mai puţin acelea de trecut ei au realizat prin valorificarea ’
Romînii şi saşii de pe ogoarele ra ionului Sebeş trăiesc în bună înţele- Ia cinematograful clubului din Petreşti) produselor vegetale şi animale, a plan-'
( gere. IN CLIŞEU: colectivistul Dumitru Vasiu din G.A.C. Apoldul de Sus, au fost vizionate de 529.065 spectatori. telor tehnice etc. un venit de pestei
880.000 Iei. întregul şeptel este adă­
ii face o vizită brigadierului Glatz An drei. turală a cunoscut în ultimul timp o postit acum în construcţii noţ şi mo- h
mare dezvoltare. In fiecare cămin cul­ (terne, în cele două grajduri dotate c u '
Poporul nostru mitncitor, condus cu Şi ca ei muncesc toţi colectiviştii. din Ne găsim în. faţa noilor ale­ kJ? tural, ţăranii muncitori, romîni şi saşi, adăpători automate şi linii decovil, în .
geri de deputaţi pentru Marea participă împreună în număr mare la maternităţi pentru scroafe.
'înţelepciune de Partidul Muncitoresc raion. Adunare Naţională şi pentru la acoperirea cu piatră a dru­ manifestările cultural-artistice, care se
sfaturile populare, prilej pentru mului ce duce din comună la prezintă în limba romînă şl germană, Peste 20 colectivişti şi-au construit^
Romîn, construieşte cu succes socialis- Kerst Mihai şi Pavel Ghişoiu au fost a face bilanţul realizărilor ob­ staţia C.F.R. — lucrare pentru iau parte activă la organizarea aces­ case noi, majoritatea au aparate dc ra-\
ţinute de oamenii muncii de Iu care a fost necesar să aducem tora, prezentînd ei înşişi pe scenă dio, mobilă, sînt bine îmbrăcaţi, tră i
*mul. Victoriile obţinute în această mă- prieteni de multă vreme I De cînd a oraşe şi sate, S2ib condu­ 180 vagoane de piatră. spectacole de teatru, de cîntece, dan­ iese o viaţă nouă. Şi toate astea nu-,
cerea organizaţiilor de partid suri etc. mai de cînd muncesc în colectivă. E <
’ reaţă operă au fost posibile şi datorită intrat însă şi Ghişoiu în rîndurile co­ şi cu sprijinul larg a.l deputaţi­ Pomii fructiferi plantaţi pe moţiile, frămîntările începutului au tos)
lor. . marginea şoselelor Miercurea— La căminul cultural din Petreşti, de mult date uitării. Acum, colectiviştii
1faptului că oamenii muncii de toate lectiviştilor, prietenia lor parcă e mai Gîrbova şi Miercurea—Apoldul spre exemplu, numai anul trecut au se gîndesc la viitorul mereu mai Iu-
Mă voi referi la cîteva rezul­ de Jos, pomii ornamentali Şi avut Ioc 85 manifestări cultural-artis­ minos pe care-1 vor trăi muncind în
'naţionalităţile muncesc umăr la urnăr puternică. Prieteni buni sînt şi colec- tate obţinute în ultimii ani în chioşcul alimentar din pârcule- tice la care au participat peste 20.000 gospodărie. Pentru aceasta ei şi ar
comuna Miercurea, comună ţul gării, fîntînile şi podeţele spectatori. La ultima acţiune cultural- prevăzut să realizeze chiar în acesl
i pentru înflorirea-pa, _________tiviştii Cunţan Du­ complet colectivizată din luna construite pe raza comunei educativă organizată în colaborare cu an obiective măreţe. Să sporească con
noiembrie 1960. noastre, electrificarea noilor biblioteca comunală, pe tem a: „Lupta siderabil şeptclul gospodăriei şf produc­
friei, pentru pro­ „Regimul democraHiopular, ia fă­ mitru, Roth Martin cartiere, construcţiile în G.A.C. de clasă în opera Iui Mihail Sadovea- tivitatea animalelor, să ridice noi cons
gresul ei continuu. urirea căruia au participat activ, şi Ghibu Dumitru, Romînii şi saşii din Miercu­ şi extinderea raăioficării în sa­ nu“ au participat peste 600 de mun­ trucţii gospodăreşti, să extindă cît mai)
In munca plină de alături de poporul romîn, minorită­ fruntaşi în muncă. rea se bucură împreună de bi­ tele Dobîrca, Gîrbova şi Cărpi- citori şi ţărani muncitori din comună. mult suprafeţele cu plante cerealierei
roade pentru con- ţile naţionale, a pus capă! ruşinoasei blioteca comunală, de cinema­ niş, fac parte tot din ultimele etc. Acestea le vor aduce în anul 1961 )
Acelaşi cămin cul- tograful, căminul cultural Şt realizări puse în slujba celGr Pentru a ne da seama, măcar în venituri de peste 1.400.000 lei, putini.)
cural îi găzduieşte colţurile roşii din G.A.C. şi ce muncesc. parte, de viaţa culturală a comunei astfel să sporească fondul de bază al;
S.M.T. Pentru ei s-au înfiinţat Petreşti, este suficient să prezentăm gospodăriei, să împartă la ziua-mun )
strucţia socialismu- poiiiici de asuprire naţională a azi la diferitele săr­ .spitalul, dispensarul médical şi Construirea meselor de beton doar cîteva date. Iată-le: aici func­ că şi mai mart sume de bani, s ă -ş i)
casa de naşteri, dispensarul ve­ din piaţă, deschiderea librăriei, ţionează o echipă de cor cu 70 de per- facă astfel viaţa mai îmbelşugată.
/ lui, s-a cimentat şi populaţiei magiiiare, germene, sîrBe bători şi pe romîni terinar, staţia de radiofloare, a agenţiei C.E.C., cit< şi aprovi­ Pe vremea burghezo-moşierimii, în
şi pe saşi, la ace­ căminul de zi de la gospodăria zionarea corespunzătoare a ma­ raionul Sebeş exista un singur cine­ soanc, două echipe de dansuri cu 24
se cimentează neîn­ etc. din timpul dominaţiei Purgiiezo- laşi cinematograf de stat — toate înfăptuiri ale gazinelor cooperaţiei de con­ matograf, acela din oraşul Sebeş. Dez­ de dansatori, două echipe de teatru cu
trerupt. frăţia dintre moşiereşti şi a iicftidaî prigoana anilor de democraţie populară. sum din Miercurea, sînt alte voltarea cinematografiei în anii pu­ aproape 30 artişti amatori, o fanfară,
merg şi unii şi al­ dovezi grăitoare ce sprijină a- terii populare a dat posibilitatea ca şi cu peste 30 de persoane, două brigăzi <
poporul romîn şi mi­ La Miercurea, se conturează firmaţia că satul nostru se dez­ în acest raion cinematografele să îm- artistice de agitaţie cu aproape 20 de<
tot mai vizibil cele două car­ voltă mereu, devine tot mai fru­ pînzească satele. In prezent, în raio­ artişti, un cerc de cultură generală :ţ
norităţile naţionale. ţii ; împreună merg tiere noi : unul al colectivişti­ mos. nul Sebeş sînt 3 aparate cinematogra­ călătorie pe glob, cu 24 persoane, un]
lor, cu 52 de case. al doilea al cerc de răspîndire a cunoştinţelor ştiin- <
In raionul Sebeş (Din raportul la cel de-al II-len la nunţi şi tot îm­ muncitorilor de la S.M.T., cu IOAN TĂUŞAN Cultura şi arta au devenit în anii ţifice cu 20 de persoane, uri curs pen­
p trăiesc şi muncesc Congres al P.M.R.) 16 case construite pînă acum. noştri — ani de mari prefaceri, ani din tru educaţia sanitară cu 20 participanţi \
preună cîntă şi dan preşedintele Sfatului popular ce in ce mai înfloritori — nu numai un cerc „Să ne cunoaştem patria“, cu'
sează. împreună au muncit romînii Miercurea un bun al tuturor, dar şi o necesitate 20 participanţi, un cerc „Creşterea ş i ’
şi saşii din Miercurea la pava­ vitală pentru toţi oamenii muncii de educarea copilului“ la care frecventea­
•in deplină armonie romîni, saşi, ma­ La şcoala din Reciu, sub acelaşi a- tul cu piatră de rîu a celor ---------- 3 3 ----------- pe întreg cuprinsul patriei noastre ză 24 de mame, un cerc agrotehnic cu (
aproximativ 10 Tem. de drumuri dragi. 30 de cursanţi şi un cerc zootehnic (
ghiari. Nimeni nu mai poate strica coperiş învaţă şi copiii romîni şi s a ş i; raionale : împreună muncesc Şt In toamna anului 1950 a fost în­ de asemenea cu 30 de cursanţi.
fiinţată la Miercurea o staţiune de Eliberat din bezna ignoranţei şi a
»prietenia dintre colectiviştii romîni şi împreună învaţă şi se joacă şi cei de mare capacitate, muncesc, în condiţii maşini şi tractoare. Inventarul cu superstiţiilor, a misticismului şi a lip­ Sredem că n-ar fi lipsit de impor
1saşi din Apold sau Miercurea, din Gîr- la grădiniţă. la care unii nici nu îndrăzneau cînd- ; care a fost dotat la început S.M.T.-ul sei de drepturi de a cunoaşte, în care tanţă să amintim un amănunt pe care'
va să se gîndească, sute de < era destul de modest. In anii care au a fost ţinut veacuri de-a rîndul de tov. Maria Irimie, directoarea ca mi
îiîoya sau Reciu sau din orice altă gos­ In ţara noastră frăţia dintre romîni muncitori. Prin extinderea şi moder- / urmat, însă, S.M.T. clin Miercurea cîrmuitorii vechilor regimuri odioase, nului cultural din Petreşti ni l-a spus
podărie colectiva sau sat din raion. şi minorităţile naţionale s-a închegat nizarea spaţiului de lucru, prin me- > a fost dotat cu noi maşini şi tractoa­ poporul nostru, datorită condiţiilor crea­ „Deşi avem două clădiri pentru activi e
La Reciu, toate cele 160 de familii, şi se încheagă mereu, iar egalitatea canizarea întregului proces de pro­ re moderne, de mare capacitate. Acum, te de Partidul Muncitoresc Romîn şi tafea culturală, cu săli multe şi spa /
rit numără satul, dintre care 80 fami- ducţie, prin eforturile comune ale tu­ staţiunea dispune de 98 tractoare, 109 a statului democrat-popular, manifestă ţioase, ele nu ne ajung pentru leah
pluguri, 14' cultivatoare, 65 semănă­ azi o mare sete de carte, de cunoştinţe, formele de“ activitate pe care le des
, iii sînt romîni şi 80 saşi, muncesc cu deplină a minorităţilor naţionale în “- Ituror muncitorilor, valoarea produc­ tori, 14 secerători-legători, 19 com­ de frumos. făşurăm“.
bine, 33 batoze, autocamioane, cister­
»dragoste şi entuziasm pentru înflorirea toate domeniile, a devenit politică de ţiei globale a crescut în 1960, faţă ne etc. Cu ajutorul acestora, S.M.T. Nu există azi sat în care să nu fie,
deserveşte în bune condiţiuni toate în afară de şcoală, cel puţin două ins­
, gospodăriei agricole din care fac parte. stat. de cea realizată în 1948, cu 440 la unităţile socialiste ale agriculturii din tituţii de cultură — cămin cultural şi
raionul Sebeş. De la începutul activi­ bibliotecă — unde ţăranii muncitori îşi
Istoricul fabricii „Sebeşul" nu se găsit cîmp larg şi la fabrica din sută, realizîndu-se în acelaşi timp tăţii sale şi pînă în prezent, S.M.T. petrec în mod plăcut şî instructiv se­
deosebeşte cu aproape nimic de cel Sebeş. Pe parcurs, profilul acesteia a executat lucrări agricole care se ri­ rile lungi de iarnă, zilele de sărbă­
al altor fabrici care au luat fiinţă a fost schimbat, treeîndu-se de la economii ia preţul de cost al produc­ dică la 119.629 liantri. toare.
în timpul burgheziei. producţia de tricotaje din lină, bum­
bac şi mătase, la producţia de cio­ ţiei comparabile în valoare de peste -r * e . i l In satele raionului Sebeş, viaţa cul­
Cei care au muncit pe vremea cînd rapi pe maşini Gotton şi circulare.
fabrica aparţinea bancherului, îşi a- In ultimii ani, fabrica a crescut con­ 3.600.000 lei. ® In anul 1960 şi începutul
duc aminte de condiţiile mizere în siderabil. S-au executat lucrări de anului 1961, în raionul Sebeş au
care se fucra atunci. investiţii şi reparaţii capitale crein- SI/VllON GROZA fost complet colectivizate satele:
du-se astfel condiţii de muncă incom­ Daia, Ungurei, Boz, Dobîrca,
Probleme c a : muncă uşoară pen­ parabile cu cele din trecut. Fabrica directorul fabricii „Sebeşul" Păuca, Cîlnic, Reciu, Miercurea,
tru femei, ore plătite pentru timpul este acum dotată cu o centrală ter­ Sebeş Apoldul de Jos, Pianul de Jos,
de alăptare, plata orelor de noapte, mică, vopsitorie modernă, staţie tra- Petreşti, Apoldul de Sus, Sebeşel,
măsuri de protecţia muncii, de igie­ fo, cu grupuri sociale compuse din Draşov, Sîngătin, Valea Sîngăti-
nă etc., erau necunoscute în fabrică. garderobe, spălătoare, duşuri, insta­ nului şi Cunţa.
laţii pentru igiena femeii etc.
Marile prefaceri care s-au înfăptuit
în patria noastră după ce în mîini- In fabrica de astăzi, dotată cu uti­
Ie poporului muncitor — adevăratul laje noi, cu maşini moderne şi de
sţăpîn — au intrat toate bunurile
pentru care a trudit doar el, şi-au

® In raionul Sebeş, cele 681
vaci cu lapte din G.A.C. au dat
în anul 1960 peste 110 vagoane
de lapte.

o Dacă în anul 1950 coope­
raţia de consum din raionul
Sebeş a desfăcut mărfuri în va­
loare de 336 lei pe cap de lo­
cuitor, în 1960 valoarea mărfu­
rilor desfăcute în raion, este de
1.211 Iei pe cap de locuitor.

y . y C yy WM ® înainte de 23 August 1944.
in raionul Sebeş nu se putea
mm K<w/y. ¦- - vorbi despre biblioteci, pentru
1g că nu existau. In prezent. în
W*m raion există o bibliotecă cen­
Cresa si căminul de zi trală cu 20.838 volume, 14 biblio­
din Petreşti teci comunale cu 47.820 volume. CĂMINUL CULTURAL DIN RA IIAU.
33 biblioteci săteşti cu 43-352
volume, biblioteci şcolare, ale
cluburilor şi colţurilor roşi!.

® Dacă în 1938 în întregul
raion existau 15 medici, azi în
raionul Sebeş există 79 medici
şi 175 cadre medii sanitare.