Page 43 - 1961-01

\
Nr. 1885
CEI MÂI BUNI Fii Al PQPQRULU1 — CANDIDAŢI
~~ĂÎ FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE
Şi-au propus
candidaţii
Duminică la prînz, la Şcoala
elementară ele 7 ani din car­
tierul Ceangăi — Deva, s-au
adunat numeroşi muncitori, co­
lectivişti, gospodine, pentru a
propune candidaţii F.D.P. în
circumscripţiile electorale regio­
nală nr. 54 şi orăşeneşti Deva
nr. 48 şi 49.
In numele Consiliului orăşe­
nesc al Frontului Democraţiei
Populare, tovarăşul Mircea Lăs-
ooni, preşedintele Comitetului
executiv al Sfatului popular o-
răşenesc Deva, a propus drept
candidat al F.D.P. în circum­
scripţia electorală regională nr.
54, pe tovarăşa Nagy Etelca,
secretar al Comitetului regional
de Cruce roşie.
Participanţii, printre care
Gheorghe Haida, Anton G-re-
guş, Lucia Vătafu, au arătat rale et.c.
succesele obţinute de oamenii
muncii din circumscripţia res­
pectivă în ultimii 4 ani. In u-
nanimitate, adunarea a aprobat
candidatura propusă.
De asemenea, adunarea a a-
prebat candidaturile tovarăşi­
lor Adolf Mangheluş, vicepre­
şedinte al cooperativei „Solida­
ritatea“ Deva şi Mihai Gorehi,
comandantul miliţiei orăşeneşti
Deva, pentru circumscripţiile e-
leetorale orăşeneşti nr. 48 şi
respectiv 49.
La Peştişui M are
Peştişul Mare, noua subur­
bie a oraşului Hunedoara,
este în plină dezvoltare.
Combinatul siderurgic a a-
tras în gigantica sa creştere
pe mulţi din cetăţenii Peş-
tişului. Pe de altă parte,
peştişenii, gospodari harnici
şi pricepuţi, au constituit în
1959 o gospodărie agricolă
colectivă.
Anii regimului nostru de­
mocrat-popular au schimbat
şi înfăţişarea Peştişului Ma­
re şi viaţa oamenilor de aici.
Case noi, mari şi frumoase,
împinsese uliţele satului. In
1960, curentul electric a fost
introdus în casele cetăţenilor
şi pe străzi. Din cîştigurile
lor frumoase, muncitorii şi-
colectiviştii din Peştişul Mare
şi-au cumpărat mobilă nouă,
aparate de radio, aragaze.
Tot în 1960, căminul cultu­
ral de aici a fost dotat cu
un aparat de proiecţie cine­
matografică.
Adunaţi într-una din săli­
le de clasă ale şcolii elemen­ In aceeaşi adunare, tova­ prin cuvîntul mai multor ce­
tare, peştişenii au propus răşa Biro Şarlota, gestiona­ tăţeni ca Gheorghe Sandu, Moi-
duminică dimineaţa doi can­ ra cooperativei de consum
didaţi de deputaţi ce urmea­ din Peştişul Mare, a fost pro­
ză să-i reprezinte în Sfatul pusă candidată pentru cir­
popular al oraşului Hune­ cumscripţia electorală orăşe­
doara.
Patru puncte noi pe harta
Ţârii Sovietice
A H - B a î r a m lî îso i sc him bă catarii s-au şi mutat în prime­
adresa
p sele de aici vor fi asamblate
Oraşul Ali-Baîramiî a trebuit
să-şi găsească un loc nou. O-
fensiva împotriva oraşului au
început-o erupţiile subterane
de gaze şi noroi. Apoi, împre­
jurimile iui au fost îmipînzite
de sondele de petrol. Oraşul de
stepă de pe malul rîului Kura
s-a pomenit că este amplasat
într-o aşa-numită zonă petro­
liferă. Nu avea sens, prin ur­
mare, să se construiască case
pe un „pămînt petrolifer“ şi
oraşul a fost nevoit să-şi caute
un nou liman.
Pentru mutarea oraşului Ali-
Bairamlî exista şi un alt motiv
serios — în anii septenaJului ei
' trebuie să se transforme într-un
mare centru industrial. In a-
propierea oraşului se constru­
ieşte o mare hidrocentrală raio­
nală de tip deschis. Intr-o pe­
rioadă scurtă s-a ridicat aici
o mare exploatare petroliferă.
Noul gigant energetic şi de com­
bustibil din Azerbaidjan va da
viaţă multor întreprinderi.
Geodeziştii au ales pentru
noul oraş un loc deosebit de
potrivit: între lacul Adjikabui
şi poalele muntelui Mişovdag.
Arhitecţii şi proiectanţii din
Baku s-au străduit ca noul Ali-
Bairamlî să fie unul din cele
mai frumoase oraşe din Azer­
baidjan. Oraşul va fi format din
cîteva micrc-raicane dintre care
primul a şi fost terminat. Lo-
wmmsaKSBSBeBEBBnBMBBa
P r eşe d in tele
gnspodariei e® le c tiv e
Sala cinematografului „Gh.
Doja“ din Ilia s-a dovedit a fi
neîncăpătoare pentru oamenii
muncii veniţi duminică diminea­
ţa să propună candidatul F.D.P.
în alegerile de deputaţi în Ma­
rea Adunare Naţională.
După deschiderea adunării,
iov. Aurelian Bucur, membru al
Consiliului regional al F.D.P., a
vorbit despre succesele obţinute
de poporul nostru în anii puterii
populare, referindu-se mai ales
la realizările din raionul Ilia.
Printre altele, vorbitorul a ară­
tat că în raion există în prezent
46 gospodării agricole colective
şi 83 de întovărăşiri, că s-au
construit în raion 41 noi localuri
de şcoli cu 96 săli de clasă, o
şcoală medie, 45 cămine cultu­
In continuare el a propus
pe tov. Iuiius Zasloţi, preşedin­
tele gospodăriei agricole colec­
tive din Mintia, candidat al
F.D.P. in alegerile de deputaţi
în Marea Adunare Naţională, in
circumscripţia electorală nr. 6
Ilia.
Propunerea a fost susţinută
de numeroşi colectivişti şi apro­
bată în unanimitate de adunare.
Colectiviştii care au susţinut
propunerea au arătat că munca Duminică după-amiază, în lo­
Cu această ocazie, tov.
Gheorghe Popescu, membru
al Consiliului orăşenesc F.D.P,
le-a vorbit despre noua Hu­
nedoara, crescută în anii
noştri, despre viaţa ce pul­
sează tot mai tare în acea­
stă cetate a oţelului, despre
bunăstarea şi înflorirea sa­
telor colectivizate.
Propunerea ca tov. Zuăor
Andrei să fie ales candidat
de deputat în circumscripţia .
orăşenească nr. 99 Peştişul \
Mare, a fost aprobată în una-
nimitate.
Controlorul tehnic la recep­
ţia materialelor, în cadrul
C. s. Hunedoara, tov. Zudor
Andrei, este cetăţean fruntaş
in toate acţiunile duse pen­
tru înfrumuseţarea satului.
Despre meritele candidatului
au vorbit muncitorul Deme-
ter Ladislau, colectivistul Â-
lexandru lacob, funcţionarul
Eugen Berevoiescu şi alţi ce­
tăţeni din Peştiş.
nească nr. 100.
le blocuri cu două etaje. Pentru
prima oairă în Azerbaidjan ca­
din panouri mari prefabricate
din beton.
O largă fîşie de stepă este
rezervată pentru zona de odih­
nă, unde se va planta un parc
de conifere, se vor amenaja un
stadion, un ştrand pe malul la­
cului...
Va mai trece puţin timp şi pe
harta Azerbaidjanului va apare
un nou oraş socialist — Ali-
Bairămlî.
Pe malul lacului Baie a!
Geografii n-au însemnat în­
că pe hartă noul oraş BaikaJ.sk',
întemeiat în primăvara anului
i960.
Acestea s-au petrecut într-o
zi senină de aprilie, cînid pe
malul lacului Baikal, în apro­
piere de aşezarea Utulik s-a de­
limitat un teren pentru şantie­
rul unei mari uzine de celuloză
şi a! viitorului oraş.
De la acea zi memorabilă de
aprilie au trecut doar cîteva
luni, dar întemeietorii oraşului
îşi amintesc încă bine de aşe­
zarea de corturi, de taigaua
pustie şi de prima gheretă pe
care s-a înălţat steagul roşu,
ca şi de apariţia primelor trac­
toare şi buldozere. In prezent
peisajul este cu totul altul.
Vreo 50 de case au format
depusă de tovarăşul Iuiius Zas­
loţi pentru întărirea economico-
organizatorică a gospodăriei co­
lective din Mintia a fost rodnică.
In cadrul aceleiaşi adunări a
fost propus drept candidat pen­
tru alegerile de deputaţi in sfa­
tul popular regional, in circum­
scripţia electorală nr. 26 Ilia,
tov. loan Mica, preşedintele gos­
podăriei agricole colective „Bă-
ceana“ din comuna Bacea. To­
varăşii Glieorgbe Faur, Silvia
Toma, Dumitru Fluieraş şi alţii,
susţinind propunerea făcută, au
scos în evidenţă calităţile de
bun gospodar ale celui propus
precum şi faptul că, datorită
muncii depuse, se bucură de sti­
ma şi preţuirea colectiviştilor.
Adunarea a aprobat în unani­
mitate propunerea ca tov. Ioan
Mica, să candideze in alegerile
de deputaţi în Sfatul popular
regional.
Candidatul
de Ia Răcfoifova
calul şcolii elementare din co­ tanta competiţie de masă „Spar­
muna Răchitova, raionul Haţeg,
a avut loc o adunare în care
cetăţenii acestei comune şi-au
desemnat candidatul lor în ale­
gerile de la 5 martie pentru
circumscripţia electorală regio:
nală nr. 2 0 .
Cu acest prilej, tov. Parte-
nie Popa, delegat din partea
Consiliului raional F.D.P., a fă­
cut o expunere din care a re­
ieşit că în anii puterii popu­
lare, în comuna Răchitova s-au
înfăptuit multe lucruri frumoa­
se. Printre altele, vorbitorul a
amintit faptul că în satele Go-
teşti, Mesteacăn, Vălioara şi
Ciula Mică, s-au construit în ul­
timii ani cîte o şcoală de pa­
tru ani şi cite un cămin cul­
tural, iar în satul Răchitova se
află în construcţie un impună­
tor cămin cultural pentru care
cetăţenii au făcut prin muncă
voluntară 40.000 bucăţi cără­
midă.
Apoi, vorbitorul a1 propus din
partea F.D.P., candidat în cir­
cumscripţia electorală regiona­
lă nr. 20, pe tov. Pervein Fran-
cisc, şeful secţiei de industrie
locală a Sfatului popular re­
gional. Propunerea a fost pri­
mită cu vii aplauze şi întărită
se Popa, Cornel Dăbucean, A-
xente Gabriloni, Vaier Tăşală
etc. Cei aproape 200 d!e cetă­
ţeni prezenţi la adunare, au a-
probat în unanimitate propu­
nerea făcută.
primele trei străzi ale viitoru­
lui oraş. Există aici deja ma­
gazine, cantină, baie şi club.
încă înainte de venirea iernii
constructorii s-au mutat din
corturi în case şi cămine.
Baikalsk va fi un oraş mare
şi frumos, orientat spre lacul
Baik'al. El va avea un port, o
gară de cale ferată, cvartale de
case de locuit, cu mai multe
etaje, şcoli, internate, cluburi,
cinematografe, un parc de cul­
tură, bazin de înot, stadion.
Numeroşi tineri constructori
au sosit aici din Angarsk. Ei
sînt hetărîţi să ridice un oraş
şi mai frumos decît An-garskul.
La poalele munfelui
Kacikanar
Despre muntele Kacikanar
circulă de mult o legendă în
popor. Vechii locuitori ai Ura­
lului povesteau că în adîncurile
acestui munte se ascunde un
„magnet miraculos“. Multe po­
teci şi puţuri au săpat ei prin
povîrnişurile acestui munte, dar
iără folos.
Abia recent s-a găsit aici
„magnetul miraculos“ — bogate
zăcăminte de minereu de mag-
netită. La poalele muntelui Ka­
cikanar se construieşte un gi­
gantic combinat de înnobilare
a minereului, iar alături se
înalţă aşezarea Kaciakanar ca­
re în curînd va deveni oraş.
Oraşul are deocamdată nu­
mai 26 de străzi apărute acolo
DRUMUL SOCIALISMULUI na? 8
La casele Succes !a exam ene studenjilor
alegătorului
InstitutulIn cursul zilei de duminică, de mine din Petroşani!
la casele alegătorului din raio­
nul Haţeg, au avut loc diverse
activităţi. Astfel, în cursul di­ (Urmare din pag. l-a). ta în acest an încă un pavilion au fost trimise să urmeze aspi­
mineţii, la oasa alegătorului din de laboratoare. Va lua fiinţă la­ rantura in U.R.S.S., pregătindu-
oraşul Haţeg a fost organizată modernă şi depozite capabile să boratorul de automatizări, de se să predea studenţilor cele mai
o audiţie colectivă la radio. Cu cuprindă numărul mereu eres- acţionări electrice, laboratorul de noi cunoştinţe în domeniul dis­
acest prilej, mai mulţi cetăţeni cînd de manuale şi publicaţii tehnologie, laboratorul de insta­ ciplinelor de specialitate. Pro­
au ascultat un program de cîn- cu care institutul este dotat. In laţii pneumatice, de rezistenţă, cesul de invăţămînt sJa îmbună­
termotehnică şi altele. Totodată tăţit in mod continuu. In acest
tece revoluţionare şi o expune­ cei 12 ani de existenţă, bibliote­ se vor dezvolta laboratoarele e- sens, cadrele didactice au depus
re cu privire la realizările re­ ca a reuşit să achiziţioneze circa xistente, printre care cel de me­ eforturi pentru a preda studen­
gimului de democraţie populară 80.000 volume, printre care se canica rocilor, săpare şi susţi­ ţilor cunoştinţele necesare, ast­
nere, exploatări miniere etc. fel ca ei să facă faţă cu succes
în diferite domenii de activita­ găsesc cele mai noi lucrări de Pentru unele laboratoare care problemelor din ce în ce mai
te din ţara noastră. După-amia- specialitate. Numai în anul 1960, necesită construcţii speciale, cum complexe pe care le ridică indus­
ză, la aceeaşi casă a alegăto­ biblioteca a procurat cărţi în va­ ar ti laboratoarele de preparare, tria noastră socialistă in plin a-
rului, tov. Petru Crişovan, di­ loare de 70.000 lei. laboratorul de transport minier .vîn,t. ¦Lecţiile au fost complectate
şi laboratorul de maşini miniere, cu excursii pe teren, vizite in în­
rectorul Şcolii medii din loca­ Pentru a uşura munca de re­ se prevede construirea unor hale treprinderi, vizionări de filme
separate, care vor permite exe­ didactico-ştiinţifice etc.
litate, a prezentat conferinţa : dactare a proiectelor de diplomă, cutarea de încercări industriale.
Roadele acestei activităţi ur­
„Dreptul la învăţătură în în noua clădire sînt prevăzute Condiţiile de cazare a studen­ mează să fie culese in actuala
ţilor se vor îmbunătăţi şi mai sesiune de examene. Şi ele tre­
R.P.R.“. In continuarea confe­ 12 săli de proiectare, iar aula mult prin construirea unui nou buie să fie bune, deoarece grija
rinţei, a avut loc o întâlnire cu universitară, cu o capacitate de complex special, care va cuprin­ pe care partidul şi guvernul o
tinerii care votează pentru pri­ peste 400 locuri, va permite, pe de două cămine şi o cantină. In poartă tineretului studios însu­
ma dată. lingă ţinerea de cursuri comu­ acest an se va construi unul din fleţeşte studenţii pentru a mun­
ne, şi desfăşurarea unei activi­ cămine cu o capacitate de 330 ci cu şi mai multă rivnă, pentru
O activitate susţinută s-a locuri. Noul cămin va cuprinde a deveni cetăţeni conştienţi,
camere pentru 3—4 studenţi, constructori activi ai socialismu­
desfăşurat în cursul zilei de tăţi culturale mai intense. săli de lectură, colţ roşu etc. Tot lui in patria noastră.
în acest an se vor termina lucră­
duminică şi la casele alegăto­ Cunoscînd că însuşirea disci­ rile exterioare ale terenului, tre- Studenţii Institutului de mine
cîndu-se la modernizarea dru­ din Petroşani vor ţine pasul cu
rului din comunele Pui, Lunea plinelor teoretice şi formarea mului de acces. efortul bravilor mineri ai Văii
Jiului, pentru depăşirea planului.
Cernii şi Sălaş. Printre altele, ştiinţifică a viitorului inginer
aici au fost organizate cu ce­ depind în mare măsură de posi­
tăţenii şi discuţii asupra legii bilitatea experimentării, în ca­
nr. 9, drul lucrărilor noi se va execu-
=L33-
C it mai mulţi tineri participanţi
Ia spartachiada de iarnă Potrivit creşterii numărului de Luptînd împotriva mediocrităţii,
studenţi, a crescut şi numărul vor reuşi să contribuie la ridica­
Iarna îşi are şi ea sporturile la care au participat numai 2.132 cadrelor didactice. Faţă de 105 rea continuă a calităţii învăţă-
ei preferate. Sute de mii de ti­ tineri. posturi în anul trecut, astăzi e- mîntului superior, adueîndu-şi
neri se intrec in cele mai diferite xistă 151 posturi. In rîndul ca­ prin munca lor de azi şi prin
concursuri pe pî.rtii şi în săli. Bune rezultate in mobilizarea drelor didactice au intrat absol­ cea de mîine, din uzine şi mine,
in această perioadă insă, cel mai tinerilor în cadrul spartachiadei venţi ai institutului, care prin aportul la traducerea în viaţă a
mare interes îl stîrneşte impor­ de iarnă s-au obţinut şi in ra­
ioanele Orăştie şi Sebeş. Numai activitatea lor profesională şi de Directivelor celui de-al III-lea
tachiada de iarnă a tineretului“. la disciplinele şah, trântă, hal­
tere şi gimnastică, în raionul O- cercetare ştiinţifică au dovedit Congres al P.M.R., dovedind că
aptitudini pentru munca în în- ştiu să muncească şi să lupte cu
Tinerii îşi dispută in cadrul a- răştie au participat 4.450 tineri văţămintul superior. Pentru ri­ toată vigoarea lor tinerească,
cestei competiţii, devenită tradi­ si tinere. In numai 11 asociaţii dicarea calificării profesionale şi pentru viitorul luminos şi feri­
sportive din raionul Sebeş, au
tost antrenaţi peste 2.000 tineri.
ţională, intiietatea la disciplinele ştiinţifice patru cadre didactice cit al patriei dragi.
gimnastică, şah, tenis de masă,
trântă, haltere, schi, săniuţe, pa­ Cu toate acestea însă, unele a-
tinaj etc. sociaţii mari din raionul Sebeş
In majoritatea raioanelor, •cum sînt Şurianul Petreşti, Sebe­ m mOGMMUL DE
pentru mobilizarea şi antrena­ şul Sebeş, şi Pielarul Sebeş, nu
rea tinerilor ta această compe­ acordă suîicientă atenţie organi­
tiţie sportivă au tost luate o se­ zării de întreceri în cadrul spar-
rie de măsuri de către consiliile t'achiadei. Ca urmare, numărul 18 IANUARIE 1961
raionale U.C.F.S., organizaţiile tinerilor înscrişi este mult prea
U.T.M., şi comisiile de organi­ mic. PROGRAMUL 1: 6,30 Emisiunea La microfon: Satira şi umorul; 23,07
zare şi desfăşurare a spartachia- Prima etapă a spartachiadei pentru sa te : Din experienţa fruntaşi­ Muzică de cameră.
dei. Pe lingă asigurarea bazelor lor ; 7,30 Sfatul medicului: Preveni­
sportive şi a materialului de că­ de iarnă se apropie de stîrşit. rea intoxicaţiilor provocate de proasta PROGRAMUL I I : 14,08 Suita „Sce.
tre organele U.C.F.S., în multe Timpul rămas trebuie folosit din funcţionare a sobelor; 8,00 Din presa ne pitoreşti“ de Jules M assenet; 15,30
locuri tinerii au confecţionat prin plin. In cadrul asociaţiilor spor­ de astăzi; 11,03 Teatru Ia microfon: Din cele mai cunoscute melodii popiu
muncă voluntară, pe plan local, tive vor trebui să se ia toate mă­ „Partea leului" comedie radiofonică de lare romîneşti; 16,15 Muzică uşoară;
materialul sportiv necesar. Aşa surile pentru a antrena in ca­ Gostin Teodoru ; 12,23 Muzică uşoară ; 1(5,50 Curs de limba rusă ; 18,05 Gin.
au procedat de pildă tinerii de drul spartachiadei de iarnă cit 15,10 Jocuri populare romîneşti; 16,15 tece din ţări prietene; 18,50 Meridia<
la E. M. Petrila. mai multi tineri. Vorbeşte Moscova I ; 18,25 Muzică de ne", 19,40 Muzică populară sovietică;
estradă; 19,00 Jurnalul satelor; 21,15 20,30 in pas cu ştiinţa; 21,55 Motnenl
Punînd un accent deosebit pe In fo rm aţie poetic: Fr. Schiller; 22,20 Simfonia
mobilizarea tinerilor, în raionul I în re minor — de şcoală — de Geor<
Alba s-au obţinut rezultate fru­ ge Enescu; 23,15 Concert de noapte.
moase. In numai 20 de asociaţii Consiliul regional U.C.F.S. şi BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
sportive, s-au înscris pentru a Comisia regională de fotbal, or­ 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 20,00,
participa la întrecerile din ca ganizează duminică 22 ianuarie, 22.00, 23,52 (programul I ) ; 14,00,
drul spartachiadei 5.316 tineri şi o şedinţă de lucru, în care se 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
tinere. Şi în raionul Brad se acor va analiza activitatea echipelor
dă atenţie cuvenită acestei corn de fotbal în turul campionatului II).
petiţii. La Blăjeni, Buceş, Criş regional. La şedinţă vor parti­
cior şi Baia de Criş, tinerii se în cipa preşedinţii asociaţiilor spor­ 18 IANUARIE 1961
trec pentru ciştigarea mult rîv tive, preşedinţii secţiilor de fot­
nitului loc înt'îi. bal, antrenorii, căpitanii de e- DEVA : Oameni cu aripi ; M&iLmX7MmLmŢ
chipe, preşedinţii comisiilor ra­ HUNEDOARA : Şapte mirese
In oraşuK Petroşani însă, nu ionale de fotbal, preşedinţii co­ pentru şapte fraţi ; PETRO­ PENTRU 24 ORE j
toate asociaţiile sportive dau a- legiilor raionale de arbitri şi ar­ ŞANI : Fete de aceeaşi vîrstă ;
tenţia cuvenită mobilizării tine­ bitrii lotului republican. Dardée ; SEBEŞ : In umbra le­
retului. Pînă acum, doar în 11 gii ; ALBA IULIA : Steaua di­
asociaţii s-au organizat întreceri mineţii ; Torentul ; SIMERIA ;
Vreme schimbătoare cu cerul mai
n-uit acoperit Vor cădea precipitaţii
locale sub formă de ninsoare slabă.
Nunta lud Figaro ; ORAŞ- Temperatura în uşoară creştere, va os­
TIE : Copiii minune ; Pentru cila ziua între 1 şi 5 grade iar noap­
unde nu de mult erau numai toneze“ terenul şi oriunde îşi viaţa lui Kaşpar ; HAŢEG : tea între minus 2 şi minus 5 grade.
corturi. In prezent Kaoikanarul înfigeau aparatele în solul pie­ Poznaşa ; BRAD : Prinţesa cu Vînt potrivit cu intensificări temporare
numără 2 0 .0 0 0 de locuitori, din tros, pretutindeni găseau mine­ steaua de aur; LONEA ; La răs­ din sectorul sud-est. Dimineaţa şi sea­
care numai în ultimul timp reu. In rapoarte, referate, te­ ra ceaţă locală.
cruce de drumuri ; TEIUŞ : Co­
peste 1.000 de familii au primit legraf, au început să apară cu­ piii minune ; ZLATNA : Micuţa; PENTRU URAAÂTOARELE
locuinţe noi, bine amenajate. vintele „Zăcămîntul de la Ti­ 3 ZILE
şinka“. Geologii din Leninogorsk ILIA : Pămînt desţelenit ; A-
La clubul recent des'chis, tea­ — primii descoperitori ai ză­ POLDUL DE SUS: 105 la sută Vreme schimbătoare cu temperatura
trul de amatori, organizat de cământului — au hotărît să ră­ alibi.
un artist din Sverdlovsk, a şi mână aici pînă la precizarea în uşoară creştere.
prezentat piesa „Călătorie de definitivă a bogăţiilor subte­
nuntă“. Tineretul din Kacikanar rane. fol U foi Y
a construit pe munte un pa­
tinoar luminat de proiectoare Iar metalurgiştii combinatului ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI ŞI PROSPECŢIUNI;
multicolore, unde se organi­ din Leninogorsk, aflînd despre }„I.E.P.“, cu sediul în oraşul Dr. Petru Groza, regiunea Crişana,;
zează competiţii de hochei. această descoperire, au înce­
Tânărul oraş se poate mîndri put să construiască o mină la «ţţine concurs de ocupare a următoarelor posturi:
şi cu alte iniţiative pe tărîm Tişinka. Zăcămîntul se află la
cultural — s-a construit o şcoa­ ciţiva kilometri de Leninogorsk, ® MAIŞTRI MINERI;
lă de 8 ani, s-a deschis un in apropierea viitoarei mine © AAAIŞTRI AAECANICI (DE MINA).
punct de consultaţii al Institu­ trece calea_ ferată, iar ceva mai
tului minier din Sverdlovsk. Bi­ departe o şosea. Zăcământul Sediul secţiilor se aîlă în localităţile Abrud, Brad, Deva-Ve-
blioteca s-a mutat într-o clă­ parcă se cerea să fie exploa­ )ţel şi Haneş.
dire nouă. S-a amenajat un tat. De aceea nu este de mi­
parc mare. rare că pe malurile rîului Ti­ CONCURSUL SE VA ŢINE PE DATA DE 1 FEBRUA-Î
şinka a început să domnească 'RIE 1961 LA SEDIUL „i.E.R.“ ORAŞUL Dr. PETRU GROZA.
Oamenii au prins rădăcini în o mare animaţie. In 1960 a a- > Pentru informaţii suplimentare se dau relaţii zilnic între}
noul oraş. Acest lucru este ilus­ părut aici o aşezare denumită, jorele 10-15, la serviciul de cadre sau la telefon nr. 543. ş
trat şi de faptul că în ultimul fireşte Tişinka. Deocamdată o-
timp s-au înregistrat aici 360 raşul este format din cîteva "*J—1/—• I—>1—l /—'J—1 ¦*/—'/—w—</—»/—*r ¦>i—1/—'/—>i—‘j—'i—•i—' r"*r-1/—1/—>r'
de căsătorii şi 440 de naşteri. zeci de case prefabricate, o can­
tină şi un magazin alimentar. )
Va mai trece puţin timp şi in Lucrările de construcţie conti­ )
peisajul nordic al taigalei se nuă. Aşa ia naştere un nou şi )
vor contura profilurile unor frumos oraş sovietic. )
mari clădiri industriale, vor în­ 1
cepe să funcţioneze mari fabrici La Tişinka s-a început şi )
de înnobilare, iar la poalele mun­ construirea primei m ine. care )
te)ui Kacikanar vor străluci lu­ va livra materie primă combi­ )
minile unui nou oraş minier. natului din Leninogorsk. }
In a p r o p i e r e ele Oraşul Tişinka nu figurea­ ij
ză deocamdată nici pe hărţile
Leninogorsk cele mai amănunţite ale Kazah-
stanului. Dar în curînd pe unul
Există în munţii Altai un mic din cotările rîului de munte va
rîu — Tişinka. Geologii care apărea un certuleţ şi alături
întocmeau harta geologică a
Altaiului minier au ridicat pe denumirea oraşului. Iar pe do­ i
malul rîului o sondă de explo­ cumentele viitorului oraş se va 1
rare şi spre mirarea lor au dat putea citi inscripţia — „înte­
de un zăcămînt de metale ne­ meiat în 1960“.
feroase. Ei au început să „ta- - 1 V-J JuJuJuJl / »_/ <_U_/ u_/c