Page 44 - 1961-01
P. 44
nag t orc tin . w riM .is M ru n N r. U'F5
Kzm utM JtXi a m ito M /M xx-m ** •t*.r.r^ i ^ m v tx t&JLiMaHiXLBBttSB3 rim!tiuBURSvKi2m !X \ v a ^ ^ -jt n m m TBm in & ™ ~ jr» v T '.g w m iC T m a J J M llim BK!Vim
Lucrările Plenarei xUîinxele s l i r i • x d ttm e le siipx • xiUinvetB siiri, -* O
C. Co al P* €» U. ¦ _________ • ¦ ; ...... i .| M|||_____ y . . „ i i i n M ..........
MOSCOVA 16 (Agerpres). — sporirea considerabilă a venitu
TASS transmite: La 16 ianua rilor colhozurilor. Anul trecut,
rie 1961 Plenara C.C. al P.C.U.S. această ramură a gospodăriei a
a continuat discutarea celei de-a dat colhozurilor 30 milioane ru
doua probleme de pe ordinea de ble, dintre care 22,5 milioane au
zi — îndeplinirea planului de fost obţinute din creşterea ra
stat şi a angajamentelor socia telor.
liste în ceea ce priveşte produc Aceiaşi indici ridicaţi ca în Comunicatul cu p rivire N o rm a liza re a sifusfiei din Congo
ţia şi vînzarea către stat a pro Cuban în domeniul aviculturii
duselor agricole şi animaliere pot fi obţinuţi şi în Ural, a de tratativele dintre conducătorii fre b y ie diseufalfă în Âcsytiarea
în anul 1960 şi măsurile pentru clarat în cuvîntarea sa rostită guvernelor Bulgariei şi Guineei
dezvoltarea continuă a agricul la plenară la 16 Ianuarie, Kon- G enerală
turii. stantln Nikolaev, preşedintele SOFIA 15 (Agearpres). — Du ceastă acţiune oa o victorie re
Comitetului Executiv al Sovie pă cum transmite agenţia BTA,
Take Akunov, preşedintele col tului regional Sverdlovsk. In la invitaţia preşedintelui Consi marcabilă a forţelor, păcii şi Consiliu! de Secunfaîe nu a ad o p tat nici o foofărîre
hozului „Grănicerul“ situat în 1960, în regiunea Sverdlovsk liului de Miniştri al R. P. Bul progresului.
muţi ţii Tian-Şan, a vorbit des s-au., produs 12.600 tone carne garia preşedintele Republicii
pre viata nouă a crescătorilor de pasăre. Spre sfîrşitul septe- Guineea, Seku Ture, a făcut o Guvernul Bulgariei şl Guineei NEW YORK 15 (Agerpres). blemei ridicate de guvernul so colonialiştilor împotriva poporu
de animale din R.S.S. Kirghiză. nalului această cifră va fi du vizită oficială în Bulgaria. In
blată. tre conducătorii guvernelor Bul insistă în mod hotărlt pentru TASS transm ite: La 14 ianua vietic. Discuţiile din Consiliul de lui congolez, a luat cuvintul se
In anul 1960 membrii colho gariei şi Guineei au avut loc curmarea agresiunii colonialiş rie Consiliul de Securitate, con Securitate a spus el, au arătat cretarul general al O.N.U., Ham-
zului au vîndut statului peste In multe regiuni din tară a- tratative oare s-au desfăşurat tilor împotriva Congoulul, pen vocat la cererea Uniunii Sovie cine şi de partea cui se află. marskjoeld. Continuind să apere
10.000 de chintale de carne, ceea nul acesta avicultura va avea Intr-o atmosferă de cordialitate tru crearea de condiţii normale tice, a continuat discutarea situa S.U.A., Anglia şi Franţa s-au activitatea comandamentului tru
ce reprezintă planul pe trei ani. un rol important în înfăptuirea şi prietenie. de funcţionare a parlamentului ţiei din Congo in legătură cu pronunţat' in apărarea aliatului pelor O.N.U. in Congo el a a-
programului de sporire a pro ales In mod legal şi pentru res noile acţiuni agresive ale Bel lor care nu vrea să părăsească tirmat că acuzaţiile aduse de U-
Numai într-un singur an ve ducţiei de carne. Cele două părţi consideră că tabilirea drepturilor guvernului giei împotriva acestei republici. fosta sa colonie şi care încearcă niunea Sovietică acestui coman
niturile artelului au crescut de In actuala situaţie internaţio congolez condus de Patrice Lu- Reprezentanţii Ecuadorului şi să continue exploatarea nemiloa dament ar fi neîntemeiate şi,
la 7 milioane ruble la 10,5 mi La plenară ad mal luat bu- nală problemla cea mai impor mumba. statului Chile care au luat cu să a poporului congolez. Ele au rnai mult decît atit, ar urmări să
lioane. In prezent colhozul are vîntul L. N. Etremov (secretar tantă spre Soluţionarea căreia vîntul la începutul şedinţei, pre dovedit din nou că N.A.T.O. este provoace o sciziune in „colabo
peste 36.000 de oi şi capre, a- al Comitetului regional Gorkl al trebuie să fie îndreptate efortu Cele două părţi consideră că cum şi clankaişist'ul au declarat o alianţă politico-militară a co rarea“ dintre secretariatul O.N.U.
proximatlv 3.000 de cai. P. C. U. S.), G. N. Garlîullln rile tuturor guvernelor este pro trebuie să se pună capăt răz că nu vor sprijini proiectul de lonialiştilor care acţionează îm şi statele africane.
(preşedintele colhozului „Tu- blema menţinerii şi întăririi boiului sîngeros din Algeria, rezoluţie comun al Ceylonului, potriva libertăţii şi independen
Casele colhoznicilor din Mun kai“ R.A.S.S. Tatară)’, V. V. păcii. trebuie să se acorde poporului Liberiei şi R.A.U., întrucît aces ţei popoarelor coloniale, pentru A fost pus la vot apoi pro
ţii Tian-Şan sînt electrificate. Skreabin (secretar al Comitetu algerian dreptul Ia autodeter ta ar conţine elemente inaccepta menţinerea regimului colonial. iectul de rezoluţie al Ceylonu
In ultimii doi ani, aproximativ lui regional ZapoFo’jle al P. C. In comunicatul co'miun se spu minare, libertate şl independen bile pentru ei. Incercind să des- lui, Liberiei şi R.A.U. Pentru a-
200 de membri ai gospodăriei din Ucraina), D. I. Şahsutov ne : Bulgaria şl 'Guineea consi ţă naţională. In vederea încetă vinovăţească Belgia ei au aii; Reprezentantul sovietic s-a re cest proiect au votat autorii pro
colective şi-au construit locuin (baci din sovhozul „Cervlennîie deră că pentru menţinerea şi rii războiului din Laos părţile mat că „incidentul“ nu este su ferit la proiectul de rezoluţie al iectului şi Uniunea Sovietică. Ce
ţe noi, mâl confortabile. Burunî“, R.A.S.S. Daghestană), întărirea păcii este necesară e- Insistă cu hotărlre pentru con celor trei ţări prezentat spre e- lelalte şapte delegaţii s-au ab
G. I. Tkaciuk (preşedintele col IWerarea tuturor popoarelor co vocarea comisiei internaţionale ficient pentru a priva guvernul xaminare Consiliului de Securi ţinut de la vot. Astfel, puterilp
Aleksel Kolesnikov, secretar hozului „Ukraina“, regiunea loniale şl înfăptuirea dezarmă create la conferinţa de la Ge tate. Deşi acest proiect conţine occidentale au mai înmorminlat
al Comitetului raional Kanevs- Hmelniţki), L. I. Florentiev (se rii generale şl totale. Cele două neva. Belgiei de dreptul de a adminis părţi slabe şi lipsuri, el prezintă o rezoluţie a cărei adoptare de
kaia al P.C.U.S. (Cuban), a a- cretar al Comitetului regional părţi condamnă efectuarea de un program minim de măsuri a- către Consiliu ar fi puiuţ con
rătat că avicultura constituie Kostroma al P.C.U.S.), A. A. pătre guvernul francez a expe tra teritoriul Ruanda-Urundi a- vînd drept scop preîntîmpinarea tribui la normalizarea situaţiei
o rezervă importantă pentru Ciusleaev (preşedintele colhozu rienţelor cu armia atomică în unei agravări pe viitor a situaţiei din Republica Congo.
sporirea rapidă a producţiei de lui „Miciurin“, regiunea Sara- Sahara. flat sub tutelă. din Congo şi curmarea actelor a-
carne. Acest lucru a fost subli tov). gresive ale Belgiei împotriva a- Reprezentantul U.R.S.S., V. A.
niat şi de alţi participanţi la lu Exprimlndu-şl marea satls- A luat apoi cuvîntul reprezen cestei republici. Zorin care a luat apoi cuvin! ui
crările Plenarei C.C. al P.C.U.S. In legătură cu cea de-a doua faicţle In legătură cu declaraţia tantul U.R.S.S., V. A. Zorim E! a declarat că problema nu este
A. Kolesnikov a arătat că în problemă de pe ordinea de zi cu privire la acordarea indepen a făcut bilanţul discutării pro- După ieşirile delegatului bel încă închisă şi că necesită să
raionul său situat lîngă Marea au luat pînă acum cuvîntul 39 dentei ţărilor şi popoarelor co gian şi ale reprezentantului cli mai fie examinată pe viitor. In-
de Azov, producţia de carne a persoane: oameni ai muncii din loniale — se Spune In continua -ESS cii Kasavubu-Mobutu, care, pro-
început să crească într-un ritm agricultură, oameni de ştiinţă, re In comunicat — adoptată de ferind născociri grosolane la a- trucît Consiliul de Securitate nu
fără precedent, în special după cea de-a XV-ai Sesiune a Adună Deschiderea prim ei conferinţe dresa Uniunii Sovietice, precum
ce acum patru ani s-a început rii Senteraie a O.N.U. Ia propu a fost capabil să adopte o ho-
nerea guvernului sovietic, Bul a fem eilor din fările
garia şi 'Guineea apreciază a-
A siei şi Africii şi a membrilor guvernului cen tărîre, problema trebuie discuta
tral din Congo, au încercat să tă într-un for superior — in A-
CAIRO 16 (Agerpres). — ro-asiatice, pentru întărirea so justifice acţiunile agresive ale dunarea Generală.
TASS transm ite: La 15 ianua lidarităţii popoarelor din Asia şi
rie s-a deschis la Cairo prima zm=
conferinţă a femeilor din ţările Africa, dezarmarea generală şi
totală, interzicerea armei nuclea Mobuiişlii intenţionează sa-î muie pe
să se acorde o serioasă atenţie conducători ai organelor regio Asiei şi Africii la care participă re şi a experienţelor cu aceas Lumumba „într-un loc mai sigur“
creşterii păsărilor şi în special nale de partid şi de stat. tă armă, întărirea păcii generale.
a ratelor. U .R .S.S. a ju tă in d o n e zia leprezentante ale femeilor din
La 17 ianuarie plenara îşi va
Creşterea păsărilor a permis continua lucrările. în co n stru cţia a două 45 de ţări atro-asiatice. La lu întreaga lume, a declarat ra- PARIS 15 (Agerpres). — Co In răscoala care a izbucnit,
reactoare atom ice
crările conlerinţei participă de portoarea protestează cu hotărî- respondentul special al agen scrie corespondentul, un rol ho-
DJAKARTA 15 (Agerpres). TASS
transmite: Potrivit acordului cu pri asemenea şi o delegaţie a femei re împotriva manevrelor imperia ţiei France Presse transmite din tărîtor l-a jucat propaganda fă
vire la ajutorul dat de către U. R.S.S.
Indoneziei în construcţia a două reac lor din Uniunea Sovietică. liştilor S.U.A. sub steagul O.N.U. Thysville că, în ciuda „zidului cută de partizanii iui Lumumba.
toare atomice pentru scopuri paşnice,
la Institutul de energie atomică din In numele guvernului R.A.U. în Congo. Situaţia din Laos tăcerii“ creat în jurul ultime Pe pereţii cazărmilor din tabă
Djakarta a avut loc semnarea unor
N. S- Hruşciov va vizita contracte. Acordurile prevăd ca Uniu participantele la conferinţă au constituie incă un focar de ne lor evenimente de la Thysville, ră se mai vad încă bucăţi din
nea Sovietică să trimită In Indonezia
specialişti pentru efectuarea lucrărilor fost salutate de Kamal Ed-Din linişte care a apărut ca urmare în prezent se ştie din surse dem manifestele despre succesele ar
pregătitoare în vederea construirii
reactoarelor, iar Indonezia să trimită Hussein, secretar general al „U- a amestecului străin şi care este ne de încredere că la 13 ianua matei generalului Lundula în
în U-R.S.S. cetăţeni indonezieni care
Republica Togo vor face practică în domeniul folosiri' niunii Naţionale“ a R.A.U. folosit de cercurile imperialiste rie în această tabără militară a provincia Kivu şi în Katanga
energiei atomice în scopuri paşnice.
care a subliniat importan pentru intensificarea încordării avut loc „o serioasă răscoală“ de nord.
MOSCOVA 16 (Agerpres). — ceastă invitaţie şi, la rlndul său, ţa istorică a conlerinţei pen şi aţiţarea unui război in Asia în urma căreia Lumumba a lost Răscoala a fost înăbuşită dar,
judecind după nervozitatea co
TASS transmite: Primul minis l-a invitat pe Sylvanus Olympio tru unirea femeilor din ţări şi în Extremul Orient. In Algeria pus în libertate pentru cîteva mandamentului, scrie corespon
tru al Republicii Togo l-a in să viziteze Uniunea Sovietică. S. dentul, „alarma nu s-a termi
le Asiei şi Africii in lupta pen se duce un război de extermina ore. nat şi cauzele care o provoacă
nu au fost înlăturate". Mobutiş-
vitat pe preşedintele Consiliului Olympio a acceptat de asemenea tru independenţa ţărilor celor re. InVietnamul de Sud arma Referindu-se la afirmaţiile tii intenţionează să-I mute pe
Lumumba din tabăra de la Tliys-
două mari continente. ta şi poliţia reprimă mişcarea mobutiştilor că singura cauză a ville „într-un loc mai sigur".
de Miniştri al U.R.S.S., Nikita această invitaţie. In aplauzele furtunoase ale naţională pentru independenţă. tulburărilor ar fi fost cererea Kasavuhu şi Mobutu s-au în
tors de ta Thysville Ia Leopold-
Hruşciov, să viziteze statul To Datele celor două vizite vor fi participantelor au fost date ci Imperialiştii reînvie forţele fas soldaţilor de a li se mări solda, ville şl, după cum transmite co
respondentul agenţiei France
go. N. S. Hruşciov a acceptat a- stabilite pe căi diplomatice. tirii mesaj'ele de salut adresate ciste şi militariste din Germania corespondentul declară că, po Presse, Mendeka, şeful siguran
ţei mobutiste, a rămas la Thys-
------- ' — ...... conferinţei de către preşedintele occidentală şi Japonia. trivit informaţiilor obţinute, „a- ville pentru a pregăti mutarea
lui Lumumba.
R.A.U. Gamal Abdel Nasser, pre In ciuda acestor acţiuni im -. ceastă problemă fusese regle
şedintele Consiliului de Miniştri perialiste — a încheiat raportoa- mentată încă înainte de răscoa
Grandioasa demonstrare al U.R.S.S. N. S. Hruşciov şi rea — popoarele acestor ţări lup lă". Cu cîteva zile înainte de
populară de la Havana de către preşedintele Indoneziei, tă cu hot'ărire pentru aplicarea răscoală Mobutu a plătit unui
C u v în tă rile preşedinfelui Cubei O. D o rtico s şi prim ului ministru F. C a s tr o Sukarno. + in viaţă a principiilor coexisten număr de 3.000 de soldaţi din
Ca preşedintă a conferinţei a ţei paşnice intre ţările care a- garnizoana Thysville „subzisten
fost aleasă Karima Said, con parţin diferitelor sisteme. A- ţa bănească suplimentară şi le-a
ducătoarea delegaţiei femeilor ceastă conferinţă istorică este o dat alimente".
din R.A.U. mărturie strălucită a acestui
HAVANA 15 (Agerpres). — se, prevăzute de revoluţie. A- luptă, deşi vom continua pregă- j In Şedinţa plenară din seara fapt. =m
TASS transmite: In zilele cind, mintind că în Cuba anul 1961
literalmente, întreaga Cubă s-a este anul invăţămîntului, Castro tirea poporului nostru in vede- I ^ +ei^ e J 5 jan u ariejj jo_sţjşcul- Duminică a avut loc la Cairo In înfîmpinarea aniversării a
ridicat sub arme pentru a res a arătat că, de la 1 ianuarie tre rea apărării, deoarece nu ştim tat raportul la prima problemă o demonstraţie de masă a femei
pinge atacul oricărui agresor, s-a buiau să înceapă cursurile în cîţi ani va mai trebui să lim pre de pe ordinea de z i : „Rolul fe lor consacrată primei conferinţe
manifestat deosebit de pregnant noile şcoli, în şcolile serale, în meilor în lupta pentru indepen a femeilor din ţările Asiei şi !Ă-
unitatea strînsă dintre poporul mii de brigăzi de tineret etc. gătiţi de luptă. fricii. La demonstraţie au parti 4 0 de ani de ia întemeierea
cuban şi guvernul său revolu Paralel cu măsurile pentru dez Nu avem nici un motiv de denţa naţională şi întărirea păcii cipat de asemenea toate delega
ţionar. voltarea invăţămîntului se pre fricţiuni cu S.U.A., a spus Cas generale“, care a fost prezentat tele la conferinţă. Demonstranţii
vedea Înfăptuirea unor noi sar tro, întrucît toate băncile, mine de Surniko Tanaka, fruntaşă a au manifestat pe străzile prin Partidului Comunist Italian
La 13 ianuarie, la Havana, cini în domeniul economiei. Po le, întreprinderile, toate avuţiile Partidului Socialist din Japonia. cipale ale capitalei R.A.U. cu
clasa muncitoare din Cuba a or porul nostru însă, a declarat care au fost înainte în mîinile Convocarea acestei conferinţe pancarte pe care erau înscrise
ganizat o grandioasă demonstra Casiro, a fost nevoit ca timp de străinilor, acum ne aparţin, nouă. — a declarat Surniko Tanaka — lozinci cheniînd la întărirea so ROMA 16 (Agerpres). — Zia „In ţările capitaliste lupta
ţie care a luat sfîrşit printr-un o jumătate de lună, zi de zi să Intre noi rămîne numai o pro constituie expresia dorinţei u- lidarităţii dintre femeile din cele rul „Unita“ a publicat la 15 ia pentru cucerirea puterii de că
miting in apropierea palatului amine îndeplinirea acestor sar blemă — baza de la Guantana nanime a femeilor din ţările A- două continente în lupta pentru nuarie o declaraţie a Comisiei tre clasa muncitoare păşeşte
prezidenţial. cini şi să-şi consacre toată ener mo. Noi insă nu ne grăbim cu siei şi Africii de a-şi aduce con libertate şi independenţă împo Comitetului Central al Partidu într-o fază nou ă: Intr-o serie
gia, toate forţele, apărării revo această problemă. Baza este o tribuţia la lupta împotriva domi triva dominaţiei imperialiste şi lui Comunist Italian pentru or de ţări devine posibilă trece
In faţa a sute de mii de oa luţiei, pentru a se pregăti in ve bătaie de cap nu pentru noi, ci naţiei imperialiste şi a colonia- coloniale pentru'pace in întrea ganizarea sărbătoririi a 40 de rea la socialism pe cale paşni
meni ai muncii din Havana, de derea unei riposte împotriva ori pentru Statele Unite. Declarind, /lismului, pentru întărirea inde ga lume. ani de la întemeierea partidu că şi democratică“, — se sub
la balconul palatului preziden cărui atac perfid şi prin surprin după ce au rupt relaţiile cu noi, pendenţei naţionale a ţărilor af- lui, care se împlinesc la 21 Ia liniază In declaraţie. Comuniştii
ţial au luat cuvîntul preşedinte dere din partea imperialismului nuarie. italieni urmează această linie
le Osvaldo Dorticos şi primul şi a criminalilor şi mercenarilor că vor menţine şi pe viitor baza în politica lor şl în lupta lor
ministru Fidel Castro. întreţinuţi de el. Partidul Comunist Italian, se Ideologică, se arată mai depar
de la Guantanamo, Statele Uni spune în declaraţie, a fost creat te în declaraţie. Această linie
Mobilizarea poporului cuban Referindu-se in continuare la in condiţiile crizei generale pro trebuie să se bazeze pe alianţa
la apărarea patriei în faţa peri măsurile luate în vederea intă- te au declarat în felul acesta ţă Direcfia generala a polifiei japoneze funde a sistemului capitalist, clasei muncitoare cu ţărăni
colului unei invazii armate pe ririL’apărării ţării, Castro a spus: rilor în care au baze: cedîndu-ne care s-a produs în întreaga lu mea şi cu păturile mijlocii ale
care imperialismul american in Sîntem pe deplin convinşi că da me din cauza războiului şi a populaţiei, ea trebuie să ducă
tenţiona să o declanşeze înain că forţele imperialiste ne vor a- bazele voastre, voi aţi subminat a decretai starea excepfională în Marii Revoluţii Socialiste din ia înfăptuirea reformelor radi
te de înlocuirea guvernului din taca, noi vom opune o rezisten integritatea voastră teritorială. Octombrie, cînd proletariatul cale, pe care le prevede consti
S.U.A., adică pină la 20 ianua ţă care va zădărnici orice agre rus pentru prima dată în lume, tuţia şl să facă posibilă lărgi
rie, s-a efectuat rapid şi organi siune prin surprindere şi fulge Totodată, Castro şi-a exprimat rîndurile unităfiior polifieneşfi eliberîndu-se de asuprirea feu rea conţinutului şi formelor de
zat, a declarat preşedintele Dor rătoare Riposta noastră se va convingerea că mai devreme sau dală şi capitalistă, precum şi mocraţiei pe calea ridicării ro
ticos. Mobilizarea poporului şi bucura de solidaritatea tuturor de exploatare, a dat un exem lului activ al clasei mnneltocre
demascarea agresorilor in faţa popoarelor — prietene ale Cubei mai tirziu teritoriul bazei Guan TOKIO 15 (Agerpres). IASS trans Luînd cuvîntul în ţaţa celor pre plu oamenilor muncii din în şi a coeziunii de luptă a miş
opiniei publice mondiale au pa şi această solidaritate va duce la tanamo va fi redat Cubei şi pe mite : Direcţia generală a poliţiei a zenţi, Ogura, ţelul Direcţiei generale treaga lume. cării maselor.
ralizat în prezent planurile a- retragerea sau la nimicirea to acest teritoriu se va construi un hotărît pe neaşteptate să decreteze sta a poliţiei, a declarat că poliţia „va
gresive. Victoria a fost cucerită, tală a agresorului. oraş universitar. rea excepţională în rîndurile unităţilor avea mult de lucru şi în noul an". Comisia C.C. al P.C.I. subli Condiţia principală a înaintă
a subliniat el, lupta a fost cîşti- poliţieneşti din Tokio. După cum a a- Din păcate, a spus el, nici acest an niază în declaraţie contribuţia rii pe această cale, se sublinia
gată iară vărsare de sînge. Pînă la schimbarea guvernu Castro a subliniat că noul g u nunţat Direcţia generală de poliţie, nu inspiră optimism în domeniul asi hotărîtoare pe care au adus-o ză în declaraţie, este u n itara
lui S.U.A., a spus Castro, au mai vern american va trebui să re scopul acestei măsuri neobişnuite în gurării securităţii în interiorul ţârii. comuniştii italieni în lupta îm tuturor forţelor poporului şi ’n
Acum, şi îndeosebi după 20 rămas şapte zile. Să vedem ce zolve imediat problema relaţiilor timp de pace constă in ridicarea „mo potriva fascismului. In aceas
ianuarie, a arătat Dorticos, tre vor face in acest timp. Se vor sale cu Cuba, el se va vedea ralului şi spiritului de luptă" al uni Referindu-se la „marile merite" ale tă luptă au căzut peste 42.000 primul rînd a clasei muncitoare
buie să începem lupta pentru hotărî sau nu să arunce împo pus în faţa alternativei de a co tăţilor de poliţie din capitală. poliţiei japoneze, Ogura a avut, pro comunişti.
recta politica S.U.A. faţă de Cu babil, în vedere cruntele represiuni şi a partidului său.
victoria intr-o nouă bătălie — ba, ori de a se demasca în în Spre parcul „Dzingu Gayen" din ca puse la cale de poliţişti ou prilejul de In declaraţie se arată în con
bătălia pentru dezvoltarea pro tregime şi de a renunţa făţiş la tinuare activitatea şi lupta Partidul Comunist Ttalian a-
promovarea unei politici rezo pitală, unde după tradiţie se desfăşoară monstraţiilor de masă contra „trata
nabile şi lucide. Totul depinde mitingurile de 1 Mai ale oamenilor tului de securitate" japono-aniericân,
nu de noi, ci de S.U.A., a spus muncii, competiţii sportive, s-au în care au avut loc în vara anului trecut-
Castro. In ceea ce ne priveşte, dreptat din toate colţurile oraşului cu Cercurile democratice din Japonia
ducţiei. triva noastră pe mercenari. Nu e de noi depinde numai un singur mare viteză poliţişti pe motociclete şi consideră organizarea de către autori Partidului Comunist Italian du niversează 40 de ani de la crea
In cuvîntarea sa, primul mi vorba despre noi, ci e vorba des lucru : să fim fermi, să fim tari autocamioane, inclusiv autopompe de tăţile poliţieneşti a acestei demonstra pă cel de-al doilea război mon rea sa convins că îşi va spori
pre ei (adică despre imperialişti în orice împrejurări, să ştim să incendiu folosite pentru împrăştierea ţii de forţă ca o încercare de a se exer dial şi se subliniază rolul im şi mai mult forţa ca partid po
nistru Fidel Castro a subliniat — NR), a continuat Castro. La repurtăm şi pe viitor victorii aşa demonstranţilor. In decurs de cîteva cita presiuni asupra mişcării poporului portant pe care l-a avut par litic al clasei muncitoare, ca
in primul rînd că poporul cu 20 ianuarie, considerind că pe cum le-am repurtat şi pînă în ore în parc s-au adunat peste 20.000 japonez pentru pace, independenţă şi tidul în bătălia pentru progre luptător pentru democraţie şi
ban se pregătea ca Încă de . la rioada celui mai mare pericol a momentul de fgţă, începînd cu poliţişti înarmaţi. neutralitate, împotriva atragerii ţării sul social, pentru libertate şi socialism.
1 ianuarie să treacă la' îndepli trecut, vom demobiliza forţele de victoria revoluţiei. în planurile agresive ale S.U.A. pace.
nirea unor noi planuri grandioa
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 166] 169] 75. iaxa plătită tn numerar conlonu apiubâiii Direcţiunii Generale l-M.LK. ar. ?</i 620 din 6 noiembrie 1 'jJy. — liparul: întreprinderea Rol igratică „1 Mai' _ Ucw
r' t