Page 46 - 1961-01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1886

ZamBEBg?J2BOECS E7-JKSES3SS&tWiaBJttWLiL

Un ritm ce trebuie Pentru continuitate
... %susţinui In activitatea formaţiilor

de teatru cu amatorii

Cîţiva ţăruşi de lemn au în­ rii din echipa lui Holzinger şi Datorită grijii şi atenţiei de O piesă pregătită trebuie să

semnat locul viitoarelor blocuri. a lui Huber s-a pornit încă din care se bucură mişcarea artisti­ fie .prezentată de mai multe ori,
Odată ou aceasta, în cartierul prima zi o luptă pentru titlul că de amatori, formaţiile de tea­ atît in localitatea respectivă cit
muncitoresc din oraşul Cugir, de cei mai buni. De la o zi la tru din regiunea noastră s-au şi in deplasare. Pentru aceasta,
s-a stabilit conturul unei viitoa­ alta, constructorii celor 4 dezvoltai mult şi ca număr şi conducătorilor de unităţi cultu­
re străzi. La scurt timp lucră­ blocuri se întreceau pe ei înşişi. sub aspect calitativ. Sînt doar

rile au încăput din plin. încă Au fost zile de însufleţire gene­ citeva săptămîni de cînd a luat rale le revine sarcina de a ţine
patru blocuri cu 32 apartamen­ rală, urmate de succese deose­
te fiecare ău fost atacate. sfirşit al Il-lea Festival bienal legătura intre ei, pentru ca în
bite. La sfîrşitul lunii decem­ de teatru „I. L. Caragiale“. A- zonele respective să fie pregă­

O h oiârîre unanim ă brie. după 34 de zile lucrătoare, ceasta nu trebuie însă să însem­ tite şi prezentate diferite piese
constructorii şantierului din ne o pauză în activitatea for­ de teatru.
La cele patru blocuri lucrările Cugir al T.R.C.H. termiilmasoră maţiilor de featru.
trebuiau să înceapă cu citeva lucrările de zidărie la parterul In acest an va trebui să se a-
luni în urmă. Dar lipsa de pro­ celor patru blocuri. Angajamen­ Continuitatea activităţii for­ corde mai multă atenţie prezen­

iecte a întîrziat lucrarea. Pri­ tul propriu a fost înfăptuit. maţiilor de teatru poate fi asi­ tării unor spectacole demonstra­

mele lucrări au început de-abi'a S-au făcut în acest timp 1.470 gurată în primul rînd prin în­ tive pe scenele căminelor cultu­
în ziua de 23 noiembrie. Deşi m’.c. de săpături, s-au turnat tocmirea şi respectarea planuri­ rale cu formaţii bune ale caselor
timpul era înaintat, totuşi în 1.100 nf.c. beton şi s-au zidit lor de repertoriu pe întreg anul raionale de cultură şi ale clubu­
planul de producţie era prevă­ 544 m.c. zidărie. Productivita­ 1961. Pină acum s-a folosit sis­ rilor muncitoreşti. Experienţa
zut să se termine pînă la 30 tea miOdie pe cap de muncitor temul unei munci neplanificate, formaţiilor de teatru ale clubului
piesele de teatru se alegeau fie „Siderurgistul“ din Hunedoara
decembrie la blo­ a fOSt CU apfOa-
cul E 1 funda­ ~ pe 1.000 lei mai

ţia şi zidăria la C o n s t r u c t o r i miare de’cît nive- .aaaa r-rv/yr de un instructor, fie de un grup (cu anumite rezerve în ceea ce
restrins de artişti amatori şi e- priveşte repertoriul!) şi casei
parter, iar la SÎ c o n s t r u c ţ ii Mplaniflclat. in L a G .A .C . d m Rap o Hui M a r e Biblioteca comunală din rau apoi prezentate publicului. raionale de cultură din Orăştie,
blocurile E 2, E ____________________ •* plus, cele două Meteş, raionul Alba, e în­ Lineori piesele erau bine alese, de a prezenta spectacole multe
Producţii de lapte sub zestrată cu peste 2.300 alteori ele nu se axau pe fră- la sate, trebuie să fie împărtăşi­
3 şi E 4 să se echipe de zidari volume. Printre acestea se mîntările social-politice ale loca­ tă şi aplicată în întreaga regiu­
găsesc cărţi politice şi lităţii unde activa formaţia de ne. Colectivele de teatru ale ca­
facă săpăturile la fundaţii şi să au realizat şi însemnate econo­ ideologice, de agrozooteh-
nle, ştiinţă şi beletristică.
se toarne betonul în întregime. mii. Pe fiecare mic. de zidă­

Sarcinile nu erau deloc mici. rie s-au economisit oiţe 8 -1 0

Pentru a le realiza era nevoie buc. cărămizi.

de eforturi sporite, de un elan Şi un ele necazu ri In anul ce a trecut, biblio­ teatru respectivă. selor raionale de cultură din Ha­
deosebit. înainte de a se ataca Pentru viitor, activitatea for­ ţeg, Brad, Sebeş şi Alba trebuie
lucrările la blocuri pe şantierul Aşa cum se începuse lucrul, Gospodăria agricolă colectivă hrănirea animalelor, dacă aceş­ teca a înregistrat 826 ci­ să tragă învăţămintele cuvenite
din Cugir, a avut Ioc o scurtă în ritm susţinut, se prevedea ca din Rapoltul Mare, împlineşte tia ar fi fost îndrumaţi şi spri­ maţiilor de teatru de amatori, din experienţa negativă a activi­
şedinţă de lucru. Şeful şantie­ la sfîrşitul primului trimestru, curînd 7 ani de existenţă. Sec­ jiniţi în activitatea lor, situaţia titori cu 9.110 cărţi citite. avînd la bază planurile de re­ tăţii lor din anul 1960.
rului a făcut cunoscut tuturor cele patru blocuri să ajungă cu torul zootehnic al acesteia nu­ Ia sfîrşitul anului ar îi fost cu pertoriu pe un an de zile, va a-
sarcinile de plan1. Discuţiile au zidăria la etajul al n-Iea. A- măra ia început un număr res- totul alta. In fo to : La biblioteca > vea un caracter permanent şi se In acest an nici un cămin cul­
fost scurte. Au vorbit riilai întîi ce'astă prevedere se pare însă trîns de animale. Dar, an de an, va dezvolta continuu. tural, nici un club muncitoresc
şefii de echipe lo'sif Holzinger că nu va fi atinsă. Cauza ? Lip­ el a crescut, ajungînd acum la Din planul de producţie pen­ din Meteş, un grup de ţă- y şi nici o casă raională de cultu­
şi Samuil Huber, zidari, dulghe­ sa în primul rînd a unor utila­ 137 capete taurine (din care 66 tru anul 1961, reiese că numă­ Piesele alese în repertoriul li­ ră nu trebuie să rămină fără
rul Andrei Huber şi săpătorul je şi apoi a fîşiilor prefabricate vaci de lapte şi 40 de viţele), 358 rul vacilor cu lapte va creşte răni muncitori a venit să ? nei formaţii de teatru vor fi dis­ formaţie de teatru, care să ac­
Alexiu Grigore. Fiecare şi-!a pentru planşeu. Este vorba mai capete ovine şi 38 capete porci­ şi mai mult, ajungîndu-se de la cutate în prealabil de consiliile tiveze pe baza planului de reper­
spus părerea. S-a vorbit de ex­ întîi d'e 2 s!au 3 macarale care ne (din care 36 scroafe îătă- 66 capete la 80 capete. Va tre­ împrumute cărţi. S de conducere ale unităţilor cul­ toriu. Pentru realizarea acestui
perienţa cîştigată. S-a formulat să deservească lucrările la cele toare). bui însă, să se ia încă de pe turale, fixîndu-se piesele şi da­ obiectiv, secţiile de învăţămînt
şi un angajament: „Pînă la patru blOcurl şi una în depozi­ acum măsuri pentru a găsi oa­ -.aaaA tele premierelor. Odată alese, a- şi cultură raionale şi consiliile
sfîrşitul anului să fie terminată tul de descărcare. Din lip's« a- Tot în cursul anului 1960, ceste piese nu vor mai putea fi locale ale sindicatelor vor trebui
zidăria la parterul tuturor ce. cestora, s-au oprit de către gospodăria a livrat statului 40 meni corespunzători care să în­ V. I. LENIN : înlocuite. Trebuie să combatem să muncească cu conştiinciozi­
lor patru blocuri“. T.R.C.H. repartiţiile de fişii pe capete taurine, 45.000 litri lapte grijească animalele, cărora să le OPERE COMPLETE, VOL’. 2 cu tărie practica unor conducă­ tate şi perseverenţă.
de vacă, 4.600 litri lapte de oaie tori de unităţi culturale şi de
A doua zi, munca pe şantier luna ianuarie. Ca urmiare, lu­ placă această muncă, să fie in­ Volumul cuprinde lucrările scrise de formaţii de teatru, care înlocu­ E. USCAR
a început cu mult elan. Un gra­ crările nu vor inai putea con­ precum şi miei în valoare de teresaţi în sporirea cantităţii ele V. I. Lenin în anii 1895—1897, cînd iesc piesele din repertoriul pro­
fic calendaristic a stabilit tim ­ tinua. Cu puţin efort aceste ne­ 8.200 lei. lapte. De asemenea, în cadrul in faţa social-democraţilor ruşi se pu­ pus, după bunul lor plac. metodist la Gasa regională a
pul in clare să se execute fieca­ ajunsuri puteau să fie uşor li­ ciclului de lecţii agrozootehnice, sese sarcina unirii organizaţiilor mar­
re fază de lucru. Săpătorii din chidate. Şi aceasta cu atît mai Dacă numărul de animale a xiste în cadrul unui partid unic. Prin­ creaţiei populare — Deva
echipa lui Alexiu Grigore s-au crescut, nu acelaşi lucru se poa­ este necesar să se planifice ore cipalele lucrări din acest volum sînl
întrecut pe ei înşişi. Betoniştii mult, cu cît elanul întregului în care cursanţii să poată învă­ consacrate formulării sarcinilor progra­ © biblioteca c o m u n a l ă
nici nu au lăsat bine să se u- colectiv de muncitori de aici te spune despre producţiile de matice, tactice şi organizatorice ale
suce pămîntul din şanţul săpat trebuie stimulat în continuare. lapte obţinute pe cap de vacă ţa metode avansate de îngriji­ marxiştilor ruşi, precum şi combaterii a c tiv ă
de echipa lui Alexiu, că au şi furajată. In anul 1960, bună­ re a animalelor. Bine ar fi, spre concepţiilor narodniciste, criticării teo­
început să toarne betonul pen­ Posibilităţi sînt multiple, tre­ oară, producţia de lapte a fost exemplu, dacă s-ar organiza riei lor economice, ca „varietate rusă Intre cele 10 biblioteci comu­ za contra incendiilor" şi ziarul
tru fundaţii. După ei au ur­ buie doar luate măsurile cores'- de 980 litri pe cap de vacă fu­ chiar un schimb’ de experienţă a romantismului european“. Un alt nale existente în raionul Ilia, „Drumul socialismului“.
mat imediat zidarii. Intre zida­ punzătoare. cu îngrijitorii de Ia gospodăria grup de lucrări cuprinde scrieri cu ca­ se număra şi biblioteca comu­
rajată. Bineînţeles că aceste pro­ colectivă din Cîlnic ori Gîrbova, racter agitatoric, care reflectă unirea nală din Gurasada. Dispunînd Colectivul bibliotecii pregăteş­
v. BRAŞOVEANU ducţii slabe au fost influenţate socialismului cu mişcarea muncito­ de aproximativ 4.000 volume, ea te acum prezentarea unor
un’de s-au obţinut anul trecut rească. a înregistrat în anul ce a t'recut teme ştiinţifice ca, de exemplu,
In marea familie a şi de anumite cauze obiective. cîte 3.040 litri şi respectiv 2.400 945 cititori cu 7.683 cărţi citite. „Cum a apărut viaţa pe pămînt“,
Vinovat principal se face însă, * Pentru ca numărul cititorilor să „Ce este sufletul“, „Cînd a apă­
colectiviştilor litri lapte pe cap de vacă fura­ DIALECTICA m a r x is t a şi fie în continuă creştere, la bi­ rut religia“. Tot aici se vor dez­
în primul rînd, consiliul de con­ jată. blioteca comunală din Gurasa­ bate teme de agrozoofehnie, din­
In ultimul timp, tot mai multe Şi, in urmă cu citeva zile, cind ŞTIINŢELE MODERNE da se desfăşoară activităţi inte­ tre care am intim : „Cum se pot
familii de ţărani muncitori din a avut loc adunarea generală, ducere al gospodăriei agricole Pentru perioada de iarnă, ce­ VOL. II. resante. Aici sînt popularizate obţine peste 3.800 kg. de lapte
satele raionului Sebeş, păşesc colectiviştii au primit cu drag cele mai bune cărţi agrozooteh­ pe cap de vacă furajată“, „Sep­
cu încredere pe calea gospodă­ alături de ei toate celelalte 251 colective, care s-a preocupat mai le 600 tone furaje însilozate şi Lucrarea ouprinde o serie de studii nice, ştiinţifice şi beletristice. tetul — sursă de venituri“, „In-
riei colective. La baza hotăririi familii din sat care au adus in mult de procurarea animalelor, celelalte nutreţuri, asigură o semnate de cunoscuţi oameni de ştiinţă Dintre acestea amintim expozi­ grăşămintele naturale" etc.. De
lor de a înfiinţa noi gospodării G.A.C. 931 ha. teren. Acum gos­ hrănire raţională a animalelor. sovietici asupra celor mai actuale pro­ ţia de cărţi pe tema „Cartea a- asemenea, la cele 4 cercuri de
colective sau de a intra in cele podăria colectivă din Draşov negiijînd luarea de măsuri care bleme filozofice din domeniile teoriei grozootehnică, sprijin preţios în citit existente în comună, se lec-
vechi stau rezultatele bune ob­ numără peste 320 familii cu pes­ Rămîne deci ca furajele să fie relativităţii, mecanicii cuantice, ciber­ muncă“, unde au fost expuse turează şi cărţi de artă culinară,
ţinute an de an în G.A.G., pro­ te 1.100 ha. teren. să ducă la sporirea producţiei administrate după un program neticii, astronomiei, biologiei cosmice, cărţile „Cultura sfeclei de za­ croitorie şi altele. In fază de
ducţiile mari realizate de aces­ de lapte. bine stabilit, de către oameni biochimiei, embriologieî, antropologiei pregătire se află şi recenziile
tea, viaţa nouă tot mai îmbelşu­ Aşteaptă inaugurarea care au îndrăgit această muncă. etc. ( hăr“, „Păstrarea griului şi a se­ romanelor „Turmele“ şi „Cu fo­
gată pe care o trăiesc colectiviş­ Dacă exista mai mult interes cul inimii“, programate pentru
tii Citeva exemple sînt în mă­ Urmînd exemplul ţăranilor pentru permanentizarea colecti­ A. DAVID carei“, „Creşterea porcilor“, începutul lunii februarie şi sea­
sură să oglindească aceasta. muncitori din Draşov, Cunţa, ra literară „Femeile oglindite în
Miercurea, Cîlnic, Gîrbova şi din viştilor pricepuţi în îngrijirea şl „Sporirea producţiei de lapte" şi literatură“.
Alăfurî de vechii alte sate, care sînt acum colecti­
vişti, ţăranii muncitori din co­ La învdfdmînfu! agrozootehnic de masa altele. Aici s-a făcut de aseme­ Biblioteca comunală din Gu­
colectivişti muna Cut au hotărît şi ei să rasada, prin activităţile ce le
însoţite de bogat nea prezentarea cărţilor „Cultu­
m aterial intuitiv
ra florii-soarelui“, „Pregătirea
In comuna Cristur funcţio­ terial intuitiv ca planşe, sche­
nează un cerc agrotehnic la ca­ me, diaiilme etc., ceea ce duce

In satul Draşov există de mai treacă la o formă superioară de re iau parte cu regularitate 30 la uşurarea înţelegerii celor ex­ terenurilor pentru însămînţări“, desfăşoară, aduce o importantă
multă vreme o gospodărie colec­ lucrarea pămîntului în comun de colectivişti. Pină în prezent, puse de către participanţi. Demn recenzia romanului „Marea fa­ contribuţie în sprijinirea ţărani­
tivă. Ea cuprindea în urmă cu — gospodăria agricolă colecti­ !a acest cerc au fost tinute lec- de remarcat este faptul că pen- milie“ etc. Tot aici se organi­ lor muncitori pentru realizarea
cîleva zile doar 70 iamilii. Res­ ţiile „Procesul de formare a so- tru cursanţi se rulează şi filme zează, bucurlndu-se de succes, sarcinilor de producţie.
tul ţăranilor muncitori lucrau vă. (ului şi dezvoltarea fertilităţii documentare agrotehnice, lecturi in grup din revista „Pa­
în întovărăşirea din sat. Cîţiva In mai puţin de o lună, toate lui“, „Lucrările solului“, „Folo­ V. CHIS
comunişti din sat, printre care sirea îngrăşămintelor naturale şi
tLiviu Stanciu, secretarul orga­ cele peste 530 familii şi-au de­ chimice“ şi „Introducerea asola- GÎNDURI d e v iit o r Pentru viitorul apropiat do­
nizaţiei de bază din întovărăşire, pus cereri pentru gospodăria ruentelor şi importanţa lor“. resc să contribui la realizarea
ioan Stanciu, Macarie Ursa, producţiei, la mina la care voi
colectivă pe care o vor inaugura Lectorul cercului, profesoara fi repartizat. Mi-ar plăcea ca
peste citeva zile. Noii colectivişti problemele ce mă preocupă pri­
vind sporirea producţiei de căr­
Hi? Oprean şi Ioan Săbău, mer- au înscris în G.A.C. in afara a- de ştiinţe naturale Jok Iuliana, bune să le rezolv chiar în Va­
lea Jiului, pe care am reuşit s-o
gînd mai des pe la gospodăria riimalelor, uneltelor agricole, a- Eoloseşte cu multă pricepere în DUMITRU FODQR cunosc bine în anii studenţiei.
colectivă ori pe la colectivişti pe . telaîelor şi 1.802 ha. teren,
predarea lecţiilor un bogat ma- Gîndurile mele călătoresc spre Peste puţin timp, părăsind băncile amîiteatrelor şi semi- GHEORGHE P A N A
acasă, şt-au dat seama că aceş­ viitor înflăcărate de măreţia nariilor Institutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej" din Petro­
vremilor de azi. Aş dori ca după şani, va păşi în viaţă o nouă promoţie de ingineri.
tia obţin producţii mai ridicate absolvire să pot contribui cît
mai mult, cu toate puterile mele Locul emoţiilor dinaintea primului examen, a bucuriei pri­
decit ei, că zi de zi traiul colec­ Consfătuiri de producţie de muncă, la realizarea sarcini­ melor succese va ti luat de munca şi emoţiile de fiecare zi în
tiviştilor devine tot mai înbelşu- lor şesenalului, care revin minei faţa multiplelor examene ale vieţii. susţinute în faţa minerilor,
unde voi fi repartizat. Doresc în lupta pentru realizarea sarcinilor de producţie, care, fără
gat. S-au consultat intre ei şi au Experienţa anilor trecuţi a dovedit câ tov. Achim Zaharia, Ia consfătuirea de asemenea să-mi îmbogăţesc doar şi poate, trebuie trecute cu succes. Tot ce s-a dobîndit
cunoştinţele practice, incit, îm- în cinci ani de muncă asiduă cu cartea, va trebui armonios
hotărît să înceapă munca de lă­ consfătuirile de producţie au constituit care a avut loc recent, mai mulţi mun­ binîndu-le cu cele teoretice, să aplicat în practică, astfel ca recoltele succeselor să fie cît mai
pot deveni un adevărat miner. bogate.
murire pentru a convinge şi pe un factor activ la realizarea sarcinilor citori au făcut propuneri preţioase pen­ Introducerea metodelor noi de
Studenţii anului V — mineri şi electromecanici mineri — încă exploatare, constituie o proble­
ceilalţi întovărăşiţi să se înscrie de producţie. Bazaţi pe acest fapt, co­ tru îmbunătăţirea procesului de produc­ de la începutul noului an universitar s-au gîndit cu multă se­ mă care mă preocupă în prezent.
riozitate la aceste probleme. Examenul de stat, proiectul de di­
in G.A.C. In această acţiune au lectivele de muncă ale secţiilor coope­ ţie. Ei au arătat, printre altele, că a- plomă, au prilejuit nenumărate discuţii, din care dorinţa de a
fi un bun inginer al industriei noastre miniere în
cerut şi sprijinul cadrelor di­ rativei meşteşugăreşti „Mureşul» din provizionarea secţiilor cu materiale plină dezvoltare era pe primul plan. Multe lucrări ştiinţifice După practica făcută în U.R.S.S.,
dactice din sat care i-au ajutat Alba Iulia încă din primele zile ale necesare să se facă la timp iar pentru susţinute în anii de studii la sesiunile studenţeşti, constituie în bazinul carbonifer Donbas,
cu multă tragere de inimă. Prin acestui an, au început să ţină consfă­ o cît mai bună îngrijire a maşinilor, să preludiul viitoarelor proiecte de diplomă. mi s-au cristalizat o serie de
tuiri la locurile de muncă. Gu această se formeze două echipe de tineri care, metode de muncă pe bază de
munca politică desfăşurată, ei ocazie, muncitorii cooperatori au scos în afara orelor de program, prin rota­ Destăinuirile unor studenţi ai anului V, acum, cu prilejul mecanizare, pe care, adaptîn-
au reuşit să convingă în scurtă în evidenţă realizările obţinute în ul­ ţie, să se ocupe de întreţinerea lor. ultimelor examene din viaţa lor universitară, întruchipînd do­
tima perioadă accentuînd pe sarcinile rinţele întregului an. sînt pline de semnificaţie în acest sens. du-le condiţiilor noastre de ză-
vreme pe toţi întovărăşiţii să ce le revin în primul trimestru al anu­ Propunerile au fost susţinute de în­ lată numai citeva din planurile de viitor, mărturisite cu emo­
intre in gospodăria colectivă. tregul colectiv al secţiei. V O IC H IIA FETI cămînt, voi căuta să le fac să

lui 1961. A. LĂDARU La viitor mă gîndesc de mul­ constituie o contribuţie la ridi­

Curs pentru activiştii La secţia croitorie nr. 1, condusă de corespondent carea tehnicii miniere din ţara

tă vreme, încă de cînd am înce­ noastră. $

culturali Spectacole zilnice put să cunosc mineritul şi să-l IU-DONG-CIUN şî
LI-DU-SEP
In perioada 9—15 ianuarie Intensificîndu-şi activitatea po­ Jiului“ repetă „Secunda 58“ de , 'V ¦
îndrăgesc totodată. Alăreţele

sarcini ale şesenalului care re­

a.c., secţia invăţămînt şi cul­ trivit noilor sarcini, colectivul D. Dorian, in regia lui Marcel vin industriei miniere, mă însu­ ţie de cîţiva studenţi clin ulti mul an de ia I M. Petroşani. In Romînia ne am însuşit cuj
tură. a Sfatului popular regio­ Teatrului de stat „Valea Jiului“ Şoma şi „Domnul Puntila şi fleţesc în activitatea de viitor. noştinţe multe şi folositoare des­
nal a organizat la Geoagiu un a planificat spectacole zilnice sluga sa Matty“ de Bertolt Cu toate că sînt fată, doresc să la una din minele cu cărbune dierea folosirii iluminatului fluo­ pre minerit.
curs de perfecţionare cu direc­ in localităţile oraşului Petroşani. Brecht în regia Arianei Kţunner. fiu un bun inginer miner, cu ni­ cocsificabil din acest bazin car­ rescent“.
torii căminelor culturale din mic mai prejos decif un bărbat. bonifer. Mă preocupă îndeosebi Dorim ca, înapoindu-ne în ţa­
regiune. Cursanţilor li s-au pre. In cursul lunii ianuarie, vor Răspunzînd sarcinilor obşteşti probleme ale automatizării în MAGYARY ANDREI ra noastră (R.P.D. Coreeană),
dat lecţii cu privire la metodele fi prezentate piesele t „Băieţii legate de campania de alegeri, ALEXANDRU FLEIDER domeniu! minier. în prezent am
de muncă în dbmeniul cultural- veseli" de LI. Nicolaide, „Scurta se vor prezenta de asemenea, în Sporirea indicilor de utilizare să putem aplica cu succes .în
educativ în perioada de iarnă convorbire“ de V. Levidova şi Valea Jiului mă atrage îndeo­ în studiu împreună cu colegul a utilajelor folosite de industria practică cunoştinţele dobîndite
la sate. „Celebrul 702“ de Al. AAirodan, această perioadă spectacole cu sebi. De aceea aş dori să-mi minieră este o problemă care la
in toate centrele Văii Jiului. Mihai Tărnăuceanu, o temă in­ fel ca şi cele de automatizare aici, pentru continua prosperita­
G. MAGDESCU piesa intr-un act „Jos Tudora- te a patriei şi continua întărire
In prezent, colectivul de ac­ teresantă : „Studiul critic al ilu­ a prieteniei care ne leagă de pri­
che... sus Tudorache !“ de Mir-

corespondent tori ai Teatrului de stat „Valea cea Ştefănescu. desfăşor activjtatea ca inginer minatului-minier actual cu stu­ mă preocupă îndeosebi. mitorul popor romîn.