Page 49 - 1961-01

\ 'B&iiotaca Cam; t îâ
«sgwneia! I
A m il XIII. Nr. 1887 | Joi 19 Ian u arie 1961
« im M IA U M l U ILT
si m m !
In spatele halei oţelăriei Sie­ dunările de partid, au izvorit
mens Martin nr. 1 a C.S. Hu­ o serie de măsuri tehnico-orga-
nedoara, se allá şi cele trei cup­ nizatorice eficiente. Printre aces­
toare ale oţelăriei electrice. Ca tea se pot aminti turnarea oţe­
dimensiuni ele sînt mult mai lului din cuptor în oală, unde
mici decît cuptoarele Martin, şi se pregăteşte o zgură sintetică
dacă n-ar îi zumzetul puternic pe bază de var şi florură pen­
produs de flacăra tăioasă a e- tru reducerea conţinutului de
lectrozilor, aproape că nu le-ai sulf, strunjirea anumitor mărci
băga în seamă. Oamenii care de oţeluri şi altele.
le deservesc sînt puţini, dar al­ Aplicarea acestor măsuri ă
cătuiesc un colectiv harnic şi dat rezultate cît se poate de
bine închegat. Anul trecut ei bune. Procentul de sulf în oţel
şi-au îndeplinit planul anual de a fost redus în perioada 1—15
producţie cu peste o lună de zile ianuarie la 0,020 la sută faţă
mai devreme. In 9 noiembrie de 0,035 Ia sută cît era înainte,
şi-au îndeplinit angajamentul
anual luat în cinstea celui de-ai iar procentul de rebut a scăzut
Fll-lea Congres al partidului. sub cel admis cu 1 la sută.
Pentru a ajunge la asemenea Nu trebuie uitat nici faptul
realizări> oţelarii au desfăşurat că pentru anul în curs oţelarii
o întrecere plină de entuziasm. au preconizat să organizeze pe
Fruntaşii acestei întreceri sînt schimburi, cursuri de îmbogăţi­
prim-topitorii loan Maltei, Şte­ re a cunoştinţelor profesionale.
fan Rahotă, Cogparis Hristos Lecţiile le vor preda maiştrii şi
şi Vasiíe Solean. In plus, sub
îndrumarea organizaţiei de par­ inginerii din secţie şi vor îi
tid, ei au tradus în viaţă o sea­ strict legate de specificul mun­
mă de măsuri tehnico-organi- cii.
zatorice de mare eficacitate. Aşa
de pildă, prin coborîrea vetrei In scopul îmbunătăţirii con­
cuptoarelor sub limita prevăzu­ tinue a calităţii oţelului şi a
tă în proiect şi supraînălţarea sporirii productivităţii muncii,
biroul organizaţiei de bază a
pragurilor, au reuşit să spo­ repartizat sarcini concrete fie­
rească încărcătura pe şarjă cu cărui membru şi candidat de
circa 3 tone. Printr-o mai bună partid. De asemenea, a îndru­
organizare a halei de pregă­ mat comitetul sindical de sec­
tire au eliminat aproape com­ ţie pentru organizarea mai bună
plet erupţiile, evitînd astfel pier­ a întrecerii socialiste între e-
derea unei cantităţi destul de chipe şi pe profesii.
mari de oţel. De asemenea, prin
întrecerea socialistă, aplica­
definitivarea parametrilor ter­ rea cu curaj a metodelor noi de
mici şi prin aranjarea judicioa­ muncă şi introducerea tehnicii
noi, vor face ca oţelarii de la
să a fierului în bene, au îmbu­ această secţie să producă în a-
nătăţit considerabil randamen­
tul termic al cuptoarelor. Dura­ nul 1961 o cantitate însemnată ţa cocsului la tobă. Cu cît aceasta e bul condus de tov. Traían Vasiu.
ta de topire a şarjei s-a scur­ de oţel de bună calitate peste mai mare, cu atît calitatea produsului
tat astfel cu 5 pînă la 6 la sută. plan. Primele rezultate în acest e mai bună, cu atît sînt mai mulţu­
Dacă la producţie colectivul
oţelăriei electrice a înregistrat sens sînt promiţătoare. In pri­
anul trecut realizări frumoase, mele 15 zile ale lunii ianuarie,
la calitate, pe întregul an, s-a în afară de faptul că s-a îm­
încadrat întocmai în procentul bunătăţit simţitor calitatea oţe­
admis de rebut, lucru care nu lului, după cum am arătat mai
i-a mulţumit pe oţelari. Plenara sus, planul de producţie a fost
din octombrie-noiembrie a C.C. depăşit cu mai bine de 4 la
al P.M.R. a pus un accent deo­
sebit pe îmbunătăţirea calităţi! sută.
C. GHEORGHh
produselor în anul 1961. De a-
ceea, cu ocazia dezbaterii cifre­
lor de pian pentru anul în curs,
Dc aici sa porniei şi-au îndreptat în mod deo­
sebit atenţia în direcţia îmbună­
tăţirii calităţii oţelului. Din dis­ Cine a admirat măreţia Ca­ tate, marea majoritate pro­
cuţiile pe care le-au purtat în
consfătuirile de producţie, în a- sei Scinteii sau impunătoarea
sală a Palatului R.P.R. şi a-
tîtea alte mari construcţii
din ţară, îşi dă mai uşor
seama de renumele marmu­
rei din regiunea noastră. As­
tăzi, cină uriaşul volum de
construcţii este destinat oa­
menilor muncii, cină tot ce
se construieşte devine din ce şlefuit şi profilat, este faso­
în ce mai frumos, marmura
şi piatra de construcţie din
regiune este exploatată pe
măsura resurselor şi valorifi­ unde la 34 locuri de muncă
cată la un nivel superior. A-
cestui scop i-a fost subordo­
nată şi construirea obiecti­
vului industrial pe care-l transforma aici în colonade,
prezentăm.
La periferia Simeriei, în
locuri unde nu de mult creş­
teau bălării, s-a înălţat c
hală de dimensiuni aprecia­
bile, cu ferestre mari, lumi­
noase. Ea aparţine întreprin­
derii ..Marmura" din Simeria
şi, prin profilul său, este uni­
că în ţară.
Hala este construită după
jh í cerinţele tehnicii avansate.
Procesul tehnologic, de la
il!!!!! descărcarea blocurilor mari
de piatră, pînă la încărcarea
ilf f li produselor finite, este com­
plet mecanizat. Macarale, e-
Printre fruntaşii Atelie­ lectrocare şi un transbordor-
relor centrale Criscior se vagonet, asigură încărcarea,
numără şi tov. Victor Gra- descărcarea şi transportul în
ma, şeful unei echipe de interior. Restul operaţiilor
lăcătuşi. Organizînd bine sînt executate de maşini mo­
munca echipei, acesta reu­ derne, de înaltă productivi-
şeşte să-şi depăşească iu-
nă de lună norma în me­
die ou 25-30 Ia sută.
JN FOTOGRAFIE: Vic­
tor Grama verificind o
piesă.
] 'NA'Vy*'* 's /V /l/'N jV l/rr*X/V\>r"’
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Comunistul Ioan Haţegan, lucrează caştanţorde talpă la
fabrica „Ardeleana“ din Alba Iulia. El depune o muncă sus­
ţinută pentru depăşirea normei lunare, obţinînd totodată fru­
moase economii de talpă.
In foto : Tov. Ioan Haţegan lucrînd la maşina de ştanţat.
-------— -.=! g L =
îmbunătăţirea calităţii— obiectiv
* 'tr
de seamă al întrecerii
Una din principalele sarcini puse în faţa oamenilor muncii de plenara
C.C. al P.M.R. din octombrie — noiembrie 1960 este îmbunătăţirea conti­
nuă a calităţii produselor.
Pentru a duce la îndeplinire această sarcină, colectivele întreprinderi­
lor din regiune desfăşoară o susţinută întrecere. Roadele ei nu s-au lăsat
mult aşteptate.
Furnaliştii n-au obiecţii
a cocseria Combinatului siderur­ comprimării bune a piloţilor, menţinerii
gic din Hunedoara aprecierea
calităţii se face în funcţie de rezisten­
miţi furnaliştii. Or, în anul acesta, ei
n-au avut ce să obiecteze colectivului
de cocsari.
La cocsul livrat secţiei furnale noi
rezistenţa medie s-a ridicat la 307-313
Xg„ iar la cel livrat de bateriile nr. 1
şi 2, rezistenţa n-a coborît sub 290 kg., * reu a crescut cu peste 2 la sută faţă
ci dimpotrivă, a trecut deseori de ci- de ccl planificat; Aceasta, ca urmare
fra 300. Aceste succese s-au datorat în­
deosebi-faptului că s-a acordat cea
marmura
duse în ţară.
Procesul tehnologic pro­
priu-zis (ăe altfel destul de
simplu) începe în secţia ga­
terelor. Aici, cu ajutorul a 6
gatere, blocurile mari sînt
secţionate în fişii. Marmura
fîşii este apoi transportată
în secţia maşinilor, unde, cu
ajutorul maşinilor ăe tăiat,
nată după cerinţe.
O altă parte a halei., este
rezervată secţiei cioplitorie,
vor lucra cioplitori cu o înal­
tă calificare. Blocurile mari
de marmură sau fîşiile se vor
basoreliefuri şi alte motive
arhitectonice.
Construcţia halei are o şi
mai mare importanţă, prin
aceea că oferind posibilita­
tea valorificării superioare a
marmurei, acest produs se
va bucura peste hotare ăe tot
mai multă căutare.
Hala nouă va fi dată cu-
rind în funcţiune. (Rodajul
a şi început). Ea asigură
muncitorilor condiţii de mun­
că dintre cele mai bune, ăe
la iluminatul fluorescent, la
grupul social bine amenajat.
Prin' intrarea în producţie
a halei, în oraşul Simeria se
naşte încă o ramură indus-
.3
tnală de mare însemnătate
pentru economia noastră na- ^
ţională.
L. MĂGUREANU
4 pagini 20 bani
s 253BBS1
= -------
mai mare atenţie respectării perioadei
optime de cocsificare a cărbunilor,
unui regim termic constant.
In fruntea întrecerii s-a situat schim­
M inereu t o t mai bun
!n urma consfătuirii ţinută la Hu­
nedoara între mineri şi side-
rurgişti, calitatea minereului de la
i-M. Teliuc s-a îmbunătăţit simţitor.
In primele 10 zile ale lunii ianuarie
bunăoară, conţinutul de fier în mine-
a muncii politice desfăşurată de orga­
nizaţia de partid în rîndui minerilor
şi a unor măsuri tehnico-organizatori-
:e traduse în viaţă de conducerea ex­
ploatării.
Printre echipele care au extras mi­
nereu de cea mai bună calitate în pe­
rioada amintită se numără cele con­
duse de Gosma Gulcea, Ioan M. Popa,
Emilian Bălan şi Nicolae Rusu. Din­
tre sectoare s-a. evidenţiat colectivul
sectorului II.
în V a le a J iu Sui
C ărbune cît mai buni“ Sub a-
ceastă lozincă minerii Văii Jiu­ eliberării.
lui desfăşoară o întrecere tot mai în ­
sufleţită. Alegerea sterilului pe craţere,
puşcarea selectivă — iată doar cîteva
din metodele care au permis mineri­
lor din Lonea, Petrila, Aninoasa şi O-
ricani să reducă cu mult sub admis
procentul de cenuşă din cărbunele ex­ muncă pentru a răspunde cum se cu­ semnată pentru Ioan Homorodean. To­
tras. Gete mai frumoase rezultate le-au
obţinut exploatările miniere Uricani şi
Aninoasa care, în perioada 1-13 ianua­
rie a.c. au îmbunătăţit calitatea căr­
bunelui cu 2 şi 1,3 !a sută.
Ce e n o u în viaţa n o a s tr ă
Totul datorăm puterii
---------— - p o p u l a r e ------------ ----------,
ţ nării populare, ţinu­
> La întrebarea; „@e a adus nou cam 1.500 lei) reducerea preţurilor, ^
L regimul de democraţie populară în reducerea impozitelor şi alte mă- ?
^ viaţa familiei dumneavoastră“ to- suri luate de partid şi guvern >
varăşa Eugenia Delmondo, gospo-
/^} dină din .oraşul Orăştie, ne-a răs-
puns:
> — Soţul meu
^ este frezor şi lu-
s crează de aproa
pe 20 de ani la
) fabrica chimică din localitate. Ina-
> inte vreme, salariul soţului era
a mi'c- De aceea, cu mare greutate
( ne puteam duce traiul d e.p e o zi
/ pe alta. @ît despre cumpărarea u-
nor lucruri trebuincioase în fami-
lie ca radio, aragaz etc. nici nu
puteam vorbi, ele fiind accesibile Pentru toate acestea, nu putem
numai pentru coi avuţi.
k Acum însă, marile transformări dului, guvernului şi puterii noas- >
din ţara noastră au influenţat în tre populare care pune în centrul >
bine şi viaţa familiei mele. Mări- activităţii problemele legate de om 1
rea salariilor, (soţul cîştigâ iunar şi nevoile sale.
W v V W V W . j W v W W ' A ' W v 'v W W W V W W v ' j W W
O
P reţu irea Mecanicul de locomofivă
h ă rn ic ie i
Cetăţenii din circumscripţiile
electorale nr. 61, 62 şi 60 din
Hunedoara au organizat marţi
17 ianuarie, în sala clubului blu-
tuing, o adunare populară pen­
tru a-şi desemna candidaţii în
Sfatul popular regional. Cu a- L lai privea „fuga“ neobosită a pomi- gîndea la un singur lucru: să ter-
cest prilej a fost propus candi­ ^ lor din preajma liniei ferate şi în mine înlocuirea arcului Ia timp.
dat pentru circumscripţia electo­
rală regională nr. 61 tov. An-
ghel Marc, manevrant la lami­
norul de 800 mm. al Combinatu­
lui siderurgic din Hunedoara.
După ce a fost susţinut de nume­
roşi cetăţeni, s-a 'propus ca tov. L la timp. Anin*
Mircea Ramba, inginer la între­ ^ cînd o privire îna-
prinderea de construcţii siderur­ l poi, tînărului me-
gice Hunedoara să candideze L canic i se păru că
pentru circumscripţia electorală
regională nr. 62. Printre cei care
l-au susţinut a fost si tehnicia­
nul Emeric Koti de la I.C.S.H.
care a arătat că tov. Mircea L vă că arcul din-
Ramba depune mult suflet în
procesul de producţie, luptă
pentru a se perfecţiona în me­
seria pe care o profesează.
Participanţii la adunare au
susţinut apoi candidatura tov.
Ioan Homotă, maistru în hala de
turnare a oţelăriei nr. 1 de la
Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra, pentru circumscripţia elec­
torală regională nr. 60. Cei pes­
te 200 de participanţi la aduna­
rea populară au susţinut cu căl­
dură candidatura tovarăşilor lor
de muncă.
Tot in cursul zilei de 17 ianua­
rie au mai fost propuşi drept
candidaţi pentru Sfatul popular
regional tov. Roşea Nicodim, di­
rector al U. M. Cugir (circum­
scripţia electorală 39 Cugir),
Nistorescu Ilca (circumscripţia
electorală nr. 23 Sălaş) şi alţii.
M uncitor fruntaş
Pe montatorul din secţia I-a loco­
motive, loan Homorodean, îl cunosc
toţi muncitorii Atelierelor G.F.R. Si­
meria. Şi cum să nu-1 cunoască cînd
lucrează aici de 39 de ani. In 1922
cînd a intrat pe poarta atelierelor a-
vea numai 13 ani.
Fiul unui ţăran
sărac din satul Geo-
agiu a plecat să
înveţe meserie. Au
fost amari şi plini
de necazuri nu nu­
mai cei patru ani
de ucenicie ci toţi
anii de muncă grea
şi prost retribuită
depusă de el la a-
teliere pînă în ziua
Gunoscînd bine IOAN HOMORODEAN
ce-a însemnat regi­
mul burghezo-moşieresc pentru mun­
citori şi ce înseamnă pentru ei regi­
mul democrat-popular, Ioan Homoro­
dean nu-şi precupeţeşte eforturile în
vine condiţiilor bune de muncă şi'
viaţă create muncitorilor de partid şi
guvern. Preocupat de îmbunătăţirea
continuă a procesului de producţie, rală nr. 55-Simeria pentru alegerile de
......-1 _____ _____ deputaţi în sfatul popular regional.
____ _
ne-au înlesnit să ne tăcem multe.
lucruri trebuincioase. Astfel numai
în ultimii patru ani nc-am construit
o casă nouă, ne­
am cumpărat un
aparat de radio
„Balada“, o ma­
şină de cusut „Casnica“, un ara-
gaz şi altele. Eu, soţul şi cei doi >
copii sîntem acum bine îmbrăcaţi \
şi ne hrănim mai bine pentru că A
în magazine şi pe piaţă sini în •
prezent produse din abundenţă şi
ieftine.
decît să fim recunoscători parti-
<
^
/—1/—*i—>r-' i—1 c
^ i
[ ...Pînă în Simeria mai rămăsese un ecou : defecţiunea trebuie grab- )
b puţin drum. Mărfarul remorcat din nic înlăturată.
^ staţia Coşlariu înghiţea kilometru Broboane de sudoare începură "]
(. după kilometru grăbit parcă să a-
să se prelingă prin cutele obrazu- ^
^ jungăla destinaţie. Din marchiza lui şi să picure pe veston, însă me- -}
^ locomotivei mecanicul Konrad Gyu- canicul nu le. lua In seamă. Se )
)
L ochii lui se citea mulţumirea: ca Munca încordată a mmeccaannicuuluui 1^
( de obicei, mârfa- comunist Konrad )
L rul remorcat de Gyulai şi a celor T
[ locomotiva pe ca- trei ceferişti nu a -ţ
f. re o conducea a- fost zadarnică. Cu ţ
b jungea în Simeria cîteva minute îna- “
inte de ora cînd )
locomotiva trebuia j
să părăsească dc- -j
potil pentru a re-
[. tenderul are un joc â illllilil morca trenul de 1!
L ciudat. Ce să fie persoane ea era
[j oare ? Uitîndu-se pusă la punct, ¦j
b mai atent obser- gata de pleca- )
-j
re. 1
Î. tre tender şi ioco- ...Aceasta nu a 1
1
L motivă era rupt şi
fost singura fap- ¦]
[_ deplasat. încetini KONRAD GYULAI tă ce l-a făcut cu- ")
noscut şi îndrăgit J
b imediat viteza
L şi conduse trenul cu atenţie deose- ceferiştilor din complexul Goşlariu- ¦]
r bită pînă în Simeria. Ajuns acolo,
Teiuş pe mecanicul de locomotivă 3
,( trase' încetişor locomotiva la depou, de la depoul G.F-R.-Simeria, Kon- ţţ
.( ’dădu fuga la şeful de tură, Paul
rad Gyulai. In repetate rînduri, el 1
.b Erdei, şi-l puse în curent cu si­
tuaţia. putea fi văzut remoreînd spre Goş- 3
li
b — Defecţiunea trebuie grabnic în- lariu trenuri cu supratonaj. Lunar )
( lăturată. Locomotiva trebuie să re-
economiile făcute dc el la combusti- ^
b morcheze cu tenderul înainte un
bilul convenţional se cifrează în j
b tren de persoane şi într-o aseme-
medie la 9-10 tone. De asemenea, j
L nea situaţie un arc rupt între ten­
ii der şi locomotivă înseamnă dera- contribuie ia siguranţa circulaţiei ]
b iere sigură. remoreînd la timp trenurile. Pen- 1
r Mecanicul Konrad Gyulai ştia ce tru tovarăşii de muncă, de care este ^
[ are de făcut. împreună cu fochistul foarte apropiat, găseşte întotdeauna 1
f, Tiberiu Foltean, cu şeful de tură
o vorbă bună, un sfat. ^
b şi cu revizorul Ioan Iacobov, a ac- Comportarea exemplară în mun-
L celerat alimentarea locomotivei şi că, rezultatele obţinute în producţie j
t a trecut la schimbarea arcului rupt.
L Minutele se scurgeau grăbite. Kon- au făcut ca la 13 ianuarie cefe-
( rad Gyulai muncea tăcut, cu în- riştii din complexul Coşiariu-Teiuş j
rl cord are şi în urechi îi răsuna ca să-l propună candidat al F.D.P. în ^
t-S< -J i—/ u J u J wJ u J u / i__I n circumscripţia electorală nr. 16 Te- ]
b iuş, în alegerile de deputaţi pen- ^
b tru Marea Adunare Naţională.
ioan Homorodean a propus cabinetu­ Candidatul
lui tehnic două inovaţii care au fost
aprobate şi aplicate. O modificare la circumscripţiei
orăşeneşti
supapa de aspiraţie la pompa de aer
tip P şi o matriţă pentru probat su­ nr. 11 Deva
papele la pompa de aer Duplex.
in sala festivă a şcolii medii „De­
Muncitor cu expe­ cedai“ din oraşul Deva a avut Ioc
rienţă, nu refuză marţi după-amiază adunarea cetăţeni­
ajutorul tinerilor lor din circumscripţia electorală oră­
muncitori niciodată.
Discută cu ei înde­ şenească nr. 11 Deva, pentru a-şi pro­
lung, îi îndrumă şi pune candidatul lor in alegerile de de­
uneori le povesteşte putaţi.
din .viaţa grea a
muncitorilor dusă a- Cu acest prilej tov. Karol Koştyal,
membru în consiliul orăşenesc F-D.R.
după ce a scos în evidenţă realizările
ici înainte de 1944. obţinute în ultimii ani în oraşul De­
Ioan Homorodean, va, a propus drept candidat al F.D.R.
montatorul, e res­ pentru circumscripţia orăşenească nr. 11
Deva pe tov. Ladisiau Fedoranici.
pectat de tineri prini-secretar al Comitetului orăşenesc
P.M.R. Deva. Cei prezenţi au susţinut
şi vîrstnici şi pen­ cu căldură propunerea făcută.
tru munca lui pli­ IOAN MUNTEANU
nă de conştiinciozi­
corespondent
tate. De pildă, la manometreie pe care
le repară, în termenul de garanţie nu C itiţi în p a g . 11-a
au venit niciodată reclamaţii.
Ziua de 17 ianuarie este o zi în­
varăşii lui din ateliere, preţuindu-i alfe relatări despre
munca, preţuindu-1 ca om, l-au pro­ propuneri de candidaţi
pus candidat în circumscripţia electo­ ai F.D.P. p e n tru a le g e ­
rile de fa 5 martie.
In cadrul adu­
tă de curînd, cetă­
ţenii din circum­
scripţia electorais
nr. 38 au propus
şi susţinut candida­
tura tov. Ioan Pa-
pai pentru Sfatul
popular orăşenesc
Hunedoara.
Lucrînd ca şef de
brigadă Ia secţia
construcţii metalice
a G.S.H., tov. ioan
Papai a dovedii
multă hărnicie şi
pricepere în execu­
tarea unor infei*e-
sanie lucrări.
IN GLIŞEU: tov.
ioan Papai, la !o-
'ul de muncă.