Page 5 - 1961-01
P. 5
;iQca v^cr
!)g»onc
PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
mlsocialismului
Anul XIII. Nr. 1876 V ineri 6 ianuarie 1981 4 pagini 20 bani
IN REALIZAREA BUGE PE 1961 Progresul Din p rim ele zile,
tehnic, ia
Să îiniăţimdipsurile
ordinea realizări frumoase
silei
anului fit! ^ /—>r—' /
L In 4 zile, 6 inovafii propuse 1
L 1
1
In urma unei Sfatului popular L In cursul anului 1960, Ia aceasta, în primele patru zile )
t
recente analize ION PUII regional nu au t cabinetul tehnic al C. S. Hu- ale anului au fost propuse 6 1
contabile făcută acordat atenţie
pe plan regio şeful secţiei financif^u'ui cuvenită acestei f- nedoara, au fost propuse 460 inovaţii, dintre care 4 au fost 1
nal, a reieşit că probleme. Au
popular rej J- de inovaţii, dintre care 326 aplicate. Aşa de exemplu, la ^
(¦ au fost aplicate. Economiile oţelăria Martin nr. 2 a fost ]
sarcinile buge fost cazuri cînd [ post-calculate ce se obţin a- aplicată inovaţia „Scurtarea j
tare ale economiei regiunii ,ă de interes planul de t nual prin aplicarea lor se ri- timpului de reparaţii la cald J
noastre pe anul trecut, atit la i nu a fost realizat in L dică la suma de 9.770.000 lei. a vetrelor prin arderea su-
venituri cit şi la cheltu omeniile de activitate ^ Rodnică se arată munca perficială a stratului", iar la ţ
ieli au fost în mare parte a dus la determinarea inovatorilor siderurgişti şi în laminorul de 650 mm. ino- 'j
realizate. Acest lucru se dato- şi chiar la neînceperea ( anul care abia a început. Ei vaţia „AAodiîicarea instalaţiei 1
reşte in primul rind faptului că ibiective importante. De t se preocupă şi mai intens de electrice a basculantei auto- ^
organele locale au acordat mai j construcţiile de locuinţe L perfecţionarea şi automatiza- mate“. Pe lingă faptul că a- ^
multă atenţie folosirii judicioa planificate să se dea in r rea procesului de producţie, ceste inovaţii aduc însemnate j
se a fondurilor bugetare desti .â 1.634 apartamente, lu- [ venind astfel în sprijinul economii în producţie, ele u- J
nate numeroaselor acţiuni: nu s-a realizat cu toa- C muncitorilor spre a le face şurează mult munca oame- 1
construcţii economice, social- irustul de construcţii a t munca şi mai uşoară. Pentru nilor. ^
culturale, gospodăreşti etc. de forţă de muncă, ma- ]
In întreprinderile de industrie şi utilaje suficiente. In Noi haveze în Valea Jiului
locală producţia globală a eres- ădirecţie principala lip- Minerii Văii Jiului au în- Răspunzînd acestei cerinţe, -j
cut cu 27,68 la sută faţă de a- "istăîn neasigurarea la
nul 1959, ceea ce reprezintă o i documentaţiei necesare, C registrat anul trecut viteze Combinatul carbonifer al Văii ¦)
creştere valorică de aproape iciarii nu s-au ocupat în >¦ de avansare în galerii la care Jiului a trimis de curînd mi- 1!
40.000.000 lei. Pe de altă parte 'ă suficientă pentru depu- f- nici nu se puteau gîndi cu ani nerilor din Lupeni două ha- ţ
produsele industriei locale au Ia timp a temelor de pro- ( în urmă. Cu toate acestea, veze de tipul „Korîîman“, j
fost mai variate şi de o mai bună e şi nici nu au cerut pro- l realizările nu-i mulţumesc. E pentru lucrări de înaintare 1
calitate. Beneficiile acestor in- itului să respecte termene- [ drept că numărul maşinilor în cărbune. Noile haveze — 4 'AA/Sţ
treprinderi au crescut în anul j prezentare a documenta- (. de încărcat a crescut, că se pentru prima oară folosite în ^
trecut la 16.659.000 lei, deci cu De asemenea, trustul de h execută găurile cu perîora- Valea Jiului — vor duce la -ţ In primele doiiă zile ale
aproape 10.000.000 lei mai mult rucţii nu a dus în anul tre- toare susţinute pe coloane realizarea unor viteze de a- ] acestui an colectivul care
faţă de anul precedent. Aceste muncă susţinută pentru r telescopice, dar aceasta nu-i vansare sporite şi vor uşura 1 deserveşte furnalul nr. 1
succese care au contribuit la in- a!zarea şantierelor şi nu a ^ deajuns. Sarcinile mereu foarte mult munca minerilor. 4 din Călan a produs peste
deplinirea ritmică a prevederilor 'mat şi controlat îndeaproa- l sporite cer fronturi de lucru Astfel de haveze vor mai fi -j
bugetare pe plan regional se icrările. Din această cauză t şi mai multe şi deci viteze introduse şi la alte exploatări ţ plan 20 tone fontă.
dat'oresc atit reducerii continue irile pe unele şantiere ca 1- de avansare şi mai mari. din Valea Jiului. 1 IN C L IŞE U : echipa'
a preţului de cost cit şi sporirii ca de pîine şi celelalte lu- —Ş9 TIRILE ZILEI prim-furnalistului Ioan Stă-
niloiu.
rentabilităţii produselor. din oraşul Brad au fost
/v
Un aport însemnat la reali- : timP tărăgănate. La nerea- Vagoane Încărcate şi expediate
ki marea
zarea veniturilor şi cheltuielilor ea planului de investiţii în
a colectiviştilor
bugetare l-au adus şi sectoa- trucţii a contribuit şi lipsa depăşită cu 15 la sută, reali- In probă
zîndu-se astfel o economie de In ultima perioadă, în raio
rele de gospodărie comunală, mteres a D.S.A.P.C. care nu încă la data de 12 noiembrie, 287 vagoane. nul Sebeş s-au obţinut succese
stafia C.F.R. Simeria a raportat importante în munca de tran
comerţ şi îndeosebi sectorul espectat întotdeauna terme- îndeplinirea planului anual glo Şeful de manevră Nicolae Bur A intrat în probă instalaţia realizarea de cît mai multe e- sformare socialistă a agricultu
duf, şeful de tură-la mişcare de ciuruire a cocsului de la conomii la preţul de cost. rii. 16 sate din raion cu peste
construcţiilor de locuinţe c a re ! planificate pentru predarea bal pe 1960. Gheorghe Drâghici, impiegatul secţia l-a furnale a C. S. Hu 3.000 ha. teren printre care Cil-
La încheierea anului, bilanful nedoara. Noua instalaţie va con Tot aici, au început lucrările hic. Gîrbova, Apoldul de Sus şi
in anul 1960 a reah'zat ’benefi-iecielor- Mai mu^ ’ această de mişcare Cornel Muntean, tribui la îmbunătăţirea procesu pregătitoare în vederea con altele au fost complect colecti
cir de peste 1.000.000 lei .p&,4tuţje a predat beneficiari- activităţii desfăşurate aici, este lui tehnologic de producere a strucţiei instalaţiei de epurare vizate. Peste 110 familii, cu 350
conductorul de bilete Ioan Fi- îontei, precum şi la reducerea a gazelor de Ia furnale. Astfel, ha. teren din Draşov au depus
pildă, fondurile prevăzute în g. "Proîecie mcomplecte, ceea ce la fel de îmbucurător. consumului de cocs şi deci la a fost demolată ultima suîlan- cereri de înscriere in gospodă
cest scop, în sumă de peste Ieces‘tat refacerea lor, şi nu a Astfel, la tone expediate pla limon, frinarul Gheorghe Cris- tă cu abur din combinat (veche ria agricolă colectivă iar în sa
tul Cut 170 familii de ţărani
88.000.000 Iei au fost folosite's în toate cazurile soluţiile nul a fost depăşit cu 45 la sută, tea şi alţii, s-au situat în frun de peste 60 de ani), muncitori cu gospodării indivi
reuşindu-se a se încărca 26.130 duale, cu peste 400 ha., se pre
în mod judicios, ceea ce a dus^e mai" d'ciente şi economi- tone peste plan. tea întrecerii.
la atacarea în anu? trecut a’ase> Sarcina statică a stafiei a fost
2.600 apartamente din care s -a iln domeniul modernizării dru-
dat în folosinţă 1.200. Majori'lurilor, cu toate că s-a reali Premii de vechime
tatea acestor construcţii s-au fă at planul fizic, totuşi, nu s-au
cut in importantele centre munnreg,slrat economiile preconi- R IE V II SRI F M O J N T & S Minerii de la Ghelar cu un Baloni, maistru miner, —- 3.456
oitoreşfi din regiune ca Hun^ate, întrucît a existat o slabă stagiu mai vechi în producţie lei, Lupu loachim, maistru mi
au fost premiaţi. Printre cei pre ner, — 2.550 lei şi alţii.
doara, Valea Jiului, Cugipreocupare pentru utilizarea Şi în prima zi de lucru din miaţi se găsesc tovarăşii Lăscu-
acest an, maistrul Nicolae Gro ţoi Carol, artificier — 2.700 lei, în total, pe mină, au fost dis
Brad, Teliuc ş.a. contribuţiei în muncă a cetăţe- BARZA (De la redacţia „Mun za a ştiut să organizeze bine Munteanu Aron Culan, miner, tribuite premii în valoare de
citorul miner“). Revirul mais munca. peste 1.000.000 lei.
Cu toate acestea, în un» ni,or- Numai pentru moderni- trului Nicolae Groza, membru
de partid, se menţine de mai
^eefoare de activitate s-au n zarea drurnului Şibot-Cugir, de
ni festat :ri anul trecut lips pildă, a fost planificată o con- Aşa se face că în această zi,
planul pe revir a fost depăşit
serioase in ceea ce priveşte g tribuţie în muncă in valoare de multe luni fruntaş în sectorul cu 20 la sută. Totodată s-a rea — 2.148 lei, Drăgulescu Florea, ALIC LUCIAN gătesc să inaugureze gospodă
150.000 lei din care însă nu s-(a — 180 Musariu. în luna trecu lizat o economie de 2 kg. ex miner, — 2.155 lei, Alic losiî ria colectivă.
podarirea fondurilor băneşti. realizat nimic. Asemenea lip* tă spre exemplu, fiecare din ploziv. corespondent
parte d:n sfaturile populare suri s-au manifestat şi în sec- cele cinci echipe ale revirului Cu cîteva zile în urmă toate
îonale, orăşeneşti si comui au depăşit sarcinile de plan cu Din revir s-a evidenţiat în S p e c ta c o l cele 186 familii din satul Sebe-
c:{ Şi unele conduceri de în ---- ------------------------ peste 10 la sută. mod deosebit, echipa minerului şel, comuna Săşciori, au păşit
prinderi şi instituţii subordoi Teodor Ivan care, puşoînd două Brigada artistică de agitaţie Printre interpreţii mult aplau in marea familie a colectivişti
(Continuare în pag. 2-a)' fronturi de lucru a realizat a uzinei electrice Vulcan a pre daţi de oamenii muncii din Vul lor. Printre primii înscrişi se
mai bine de două norme. zentat în faţa a peste 500 spec can se numără tov. Petru Ţin numără Alexandru Stănuş, Ioan
(u re m u 'tc o eeh t— tea, Maria Minea, Georgeta Anghel, Ioan Oancea şi alţii.
tatori reuşitul spectacol „Cu te Teuchin şi alţii.
levizorul prin uzină şi oraş“.
jr N. ROVENŢA . ANDREI
> ,jfl tot ţi avut 10 ani. I- Refrenul, care suna. astfel:
corespondent corespondent
\ senii după apă, trimis de î- Ai, săracul Pop Mihai, radio, poate asculta muzică,
cc-mea, tocmai în capătie C-a murit şi n-a zis vai,
jos al coloniei ştefan, unte Făr’ a-avea-n straiţă mălai... noutăţi: să fii orb şi tot ai întrecere pentru titlul
afla pompa pentru vreo W Versurile acestea m-au ur putea vedea ce mult s-a schim de fruntaş
ele familii. De data astan mărit toată viaţa. Mi le-am bat viaţa oamenilor muncii
avut noroc. N-aveam în la amintit deunăzi la o intoarce-
în anii de democraţie popu
m eadecît vreo 3 oameni- re pe locurile copilăriei prin lară. Făcînd doar un scurt bi
lanţ al realizărilor acestor ani
din Valea Jiului şi-i de-ajuns
neoti trebuia să stau ceri Lupenii renăscuţi. Treceam prin pentru a-ţi da seama cit s-a încă din prima zi de muncă şeaseă şi ea sarcinile de pla,n
a tind, pînă să apuc său faţa uneia din cele peste 200 transformat ea în anii din a noul ui an, graficele întrece cu 12- la sută.
apă. Ia? na, statul la rînda de case noi construite de mi- urmă. Destul e să ţi se amin rii soicalis-te de pe şantierul Cu multă însufleţire a mun
un adevărat chin, iar vata neri, cu ajutor de la stat. In tească faptul că în anii regi cvartalului de locuinţe „23 Au cit şi echipa de betonişti con
el, la gindul că poate ar curte văzusem o motociclefă, mului democrat-popular aici
in clipa cină voi ajunge laş- pe acoperiş o antenă de radio. s-a deschis o nouă mină şi gust“ din Deva, au consemnat dusă de Toader Viaicu. In pri
mea, de undeva de jos sta s-au redeschis alte două, s-a
La un geam s-a ivit, ca o pă- construit termocentrala Paro- succese deosebite. Fierarii be- ma zi, echipa amintită a exe
opri apa — care nouă ne?- rere, o năframă albă şi doi şeni, minărie a întregii ţări.
ochi de foc au fulgerat în ra a luat fiinţă un institut de mi tonişti, dulgherii, betoniştii şi cutat turnarea fundaţiei la noul
ne unde anual peste 500 tineri
buia de băut — pentru cai- ma pervazului, ăucînd cu ei a- se pregătesc să devină cadre toţi ceilalţi muncitori s-au stră cinematograf cu 450 de locuri.
mintirea unui zîmbet de coda inginereşti; aici funcţionează
tare director sau acţionate nă. Apoi, dintr-acolo, o voce o şcoală tehnică de maiştri, duit să ocupe un loc cît mai Munca bine organizată, dorinţa
la mină să-şi poată uda o- cristalină prinse a intona o două profesionale, 35 şcoli e-
Í melodie plină de vioiciune, din lementare şi medii, (dintre bun in cadrul acestei întreceri. constructorilor de a ocupa un
contextul căreia am desprins care 5 sînt şcoli medii. în care
rile sau spăla maşina. Atei învaţă. 1.377 muncitori la sec La blocul B, rmiaBiBBBi»gaMBimooaoiawpai loc fruntaş în
aceste vorbe: ţiile serale şi fără frecvenţă), de pildă, cu 60 cadrul întrecerii
setea te obliga să cobori '.ă Dragostea nu-i fie cum, o şcoală populară de artă şi
Mi-aduse bucuria-n drum... alta elementară de muzică etc. de apartamente, C o n s t r u c t o r s socialiste cît şi
vreun kilometru, pînă în cş, Am oprit un trecător şi l-am Numai în ultimii 5 ani s-au echipa de fie
sa poţi să-ţi umpli vasele pus la dispoziţia minerilor rari-L>elonişti a' şs c o n s t r u c ţ i i timpul favora
întrebat cine stă acolo. Văii Jiului 2.976 apartamente bil au permis
De aceea eram vesel. î- — Nu ştii ? Un miner de-aî nou construite, 13 cămine
eînd că în faţa mea n-am ?- muncitoreşti, cuprinzînd 2.580 lui Moş Ludo acestora să ter
cit trei oameni. Am începute noştri... Pop Mihai... harnic locuri„ 4 dispensare şi un spi
unul singur să înfirip o m i om. fruntaş în muncă... tal nou, 4 cinematografe cu vic s-a prezentat la lucru încă mine turnarea complectă a fun
1.400 locuri, 3 cantine pentru
die săltăreaţă. După prime Pop Mihai ? Ca într-o stră- 1.800 abonaţi, etc. Vrînd-ne- din prima zi cu o jumătate de daţiei. De menţionat că în a-
note m-am oprit însă aprr fulgerare m-a pălit amintirea
pe speriat: cel din faţa na celuilalt Pop Mihai. evocat de vrînd ţi se impune să faci a- oră mai devreme. Pentru a- ceastă zi echipa de betonişti a
începuse să îngîne şi el cia trăgănarea tristă a minerului ceastă trecere în revistă, dacă
hîriit din fundul, pieptului. ca pieptul fărîmat în bătăi, ceasta şi bilanţul zilei a fost lui Toader Viaicu a turnat cu
va ce aduceau cu o tîngue Poate codana de adineauri era IRIMIE STRĂUT
plină de durere. Omul, un ts chiar fata lui. Iată ce mult rodnic. Ei, au muncit cu asidu 24 m.c. de beton peste preve
sîăb şi înalt, cu albeaţă pe n (Conlinuare In pag. 2-a)
ochi. (care nu mai putea l- ^~au schimbat vremurile! A- itate reuşind ca Intr-un singur derile planului ceea ce în pro
era in mină că avea plămîii cum Pop Mihai a ajuns să
sfirtecaţi de bătăile primite a aibă şi el apă în casă. cu care schimb să termine de montat cente reprezintă o depăşire de
îşi poate spăla cînd vrea mo-
poliţie şi jandarmerie) cina tocicleta proprie. In casă are ultimul tronson al plăcii peste 5 la sută.
parter. Acest lucru reprezintă Succese importante au fost
o depăşire a sarcinilor zilnice obţinute în prima zi de muncă
ue pian ou 15 la sută. din noul an şi de către ©ehipele
Munca acestei echipe a creat de zidari, tencuitori, instalatori
condiţii ca şi echipa de dul etc. Acest lucru denotă că con
Iriătitutul de mine din Petroşani este' dotat cu bogat material didactic. gheri de sub conducerea lud structorii de pe şantierul nou
Gea mai mare parte a acestuia se află în laboratoarele sale, care deservesc
diferite catedre ca electrotehnica mini eră, exploatarea, prepararea cărbune Ştefan Bortoş să poată începe lui cvartal „23 August“ din
lui, aerajul minier etc.
acum o melodie tristă, cu l- la timp oofrarea planşeului oraşul Deva, sînt hotăriţi ca în
lată în clişeul de faţă un grup de studenţi pregătindu-se pentru sesi
ton. ări lun. gi, dureroase... Aît peste etajul I. Luerind la celă anul 1961 întrecerea pentru ti
-a mai rai,tas din eînte.
lalt capăt al blocului B, acea tlul de fruntaş în producţie să
W V WV«/W •s/v'X/«» unea de examene în laboratorul de pr eparare a cărbunelui. stă echipă a reuşit ca încă din ia o amploare şi mai mare.
prima zi de muncă să-şi aepă- I. MANEA
