Page 50 - 1961-01
P. 50
pag. 2 L :hj mul socfae/smu lui I
N r. 18 7
— WBMaB
Sn r a i o n u l Hia C ursurile de pregătire
nvăţămintul agrozootehnic a munciiorilor-elevi pentru
'U ^ tM o iau m s n o w ai iM
Exemplu personal Colectivist harnice se desfăşoară mulţumitor cla sa a VIII-a
Cu mai bine de un an in ur meile la acţiuni de înfrumuseţa şi gospodine pricepute In întreaga ţară a început Gliga Nistor, Pădureanu iosif,
mă in satul Aurel Vlaicu, raio re. Apoi o contribuţie însemnată
nul Orăştie, mai mulţi ţărani şi-a adus-o Safta Mariş alături Cînd tovarăşul Ioan Preda, In toamna anului trecut, în Ilia se desfăşoară o activitate pregătirea viitorilor elevi-mun- Breteanu Aurel, Sereş \ icenţiu
muncitori s-au convins de supe de toţi cetăţenii* din sat şi la membru al Consiliului raional raionul Ilia, s-a acordat o aten şi Bendea Dinu din Pelrila, Ig
rioritatea muncii in comun in construcţia căminului cultural, F.D.P. Sebeş, a propus-o pe co ţie deosebită învăţământului a- rodnică. La cercurile unde lec citori de la cursurile sera nat Mihai, Goreac Alexandru şi
gospodăria agricolă colectivă. începută în anul trecut, ale că lectivista Felicia •Lazăr . drept grozootehnic de masă. Pe la torii se prezintă cu lecţii temei le în vederea examenelor de Florea Traian din Lonea, Lazăr
Printre cei care s-au înscris pri rui ziduri au fost deja ridicate. candidată pentru . circumscrip mijlocul lunii noiembrie, secţiu nic pregătite, interesante şi admitere pentru clasa VIII-a. Iosif, Lucaci Vasile şi Spasiu
mii a fost şi tov. Satta Mariş, ţia electorală regională nr. 45, nea agricolă raională a orga Alex, de la U.R.U.M.P. etc.
cu soţul ei. înainte, dar mai a- întotdeauna cînd este vorba Apoldul de Sus, sala a izbuc nizat o consfătuire cu lectorii completate cu multe exemple Şi în regiunea noastră, în
les după ce şi-a făcut cererea de mobilizarea colectiviştilor din nit în aplauze. Peste 300 de ce cercurilor agrozootehnice în ca Fruntaşe în acţiunea de în
de înscriere în G.A.C., tov. Saf- satul Aurel Vlaicu la diferitele tăţeni români şi germani au drul căreia s-au dat indicaţii practice luate din unitatea res centrele muncitoreşti unde e- scriere şi mobilizare a tinerilor
t!a Mariş a depus o muncă sus campanii agricole sau la acţiu susţinut cu căldură candidatu preţioase pentru buna desfă muncitori la cursurile de pregă
ţinută pentru a convinge şi pe nile obşteşti, Safta Mariş, prin ra tov. Felicia Lazăr, colectivis şurare a învăţământului agro pectivă, frecvenţa cursanţilor xistă şcoli medii serale, s-a dat tire pentru examenele de admi
alţi ţărani muncitori din sat să exemplu personal, antrenează şi tă harnică şi gospodină price zootehnic şi s-au predat lecţii este de sută la sută. Aşa se pre atenţie recrutării viitorilor elevi- tere in clasa VIII-a, pină în
pornească cu încredere pe calea pe cei din jur. Prin felul său de pută. model. Totodată lectorii au fost zintă situaţia la cercurile agro muncitori şi deschiderii in bune prezent, sînt comisiile de recru
agriculturii socialiste. La înfiin a discuta cu oamenii, colectivista îndrumaţi asupra tematicii ce zootehnice de la G.A.C. Ilia, tare de pe lingă şcolile din Vul
ţare gospodăria a cuprins în Safta Mariş şi-a cîştţgat simpa La adunarea populară care a trebuie tratată în acest an în can, Paroşeni şi Petroşani. O
tregul sat. tia celor din jur. avut loc în ziua de 17 ianuarie cadrul învăţământului. După Bacea, Dobra, şi la cele zooteh condiţiuni a acestor cursuri. In activitate mulţumitoare desfă
cetăţenii au spus despre colec consfătuire, lectorii au întocmit şoară comisiile din Lonea şi Lu-
Şi viaţa colectiviştilor a de Despre aceste lucruri s-a dis tivista lor numai lucruri bune. planurile de lecţii adecvate fie nice de la Lăpuşnic şi Zam. La Valea Jiului, ca şi la Hunedoa peni. Nu acelaşi lucru se poate
venit alta, mai bogată, mai în cutat în cadrul adunării ce a a- Cetăţenii Nicolae Teodor, Carol cărei unităţi. Avînd pregătit şi
floritoare. Colectiviştii au obţi vut loc zilele trecute cu prile- Fişl, Elena Ionescu, Gheorghe materialul intuitiv, ca planşe, toate aceste cercuri, lectorii au ra, Călan, Brad sau Cugir, deja spune însă despre cele din Uri-
nut cantităţi însemnate de pro lejul propunerii candidatului Staicoviei şi alţii au susţinut broşuri şi diafilme, lectorii au
F.D.P. in circumscripţia electo putut deschide învăţământul în predat pînă în prezent cîte muncitorii care doresc să se în cani şi Petrila, unde numărul
duse şi bani pentru fiecare zi- rală regională nr. 37 Şibot. Fap cu căldură candidatura colecti jurul datei de 10 decembrie. 5— 6 lecţii. scrie la examenele de admitere
muncă prestată. Safta Mariş in tele ei de pină acum au făcut ca în şcoala medie serală ale cla celor înscrişi la cursuri e foarte
anul trecut s-a numărat printre adunarea isă aprobe in unanimi vistei Felicia Lazăr pentru a fi In gospodăriile agricole colec Printre cele mai interesante sei a VIII-a, vin regulat după
fruntaşele gospodăriei. A pres tate propunerea făcută ca tov. tive şi în întovărăşirile agrico lecţii s-au dovedit a fi cele prin scăzut faţă de posibilităţi.
tat peste 130 zile-muncă. Safta Mariş, să candideze pen aleasă ca deputată în Sfatul le dir raionul Ilia s-au organi care s-au expus metodele de
zat 58 cercuri agrozootehnice, O lipsă generală, de care tre
Dar pe Safta Mariş, colecti tru alegerile de deputaţi în sfa popular regional. iar la căminele culturale un ci cultivare a cerealelor şi legu orele de muncă, la lecţiile ţinute
viştii din sat o cunosc şi ca o ? clu de conferinţe pe teme agri buie să ţină neapărat seama co
harnică activistă pe tărîm ob tul popular în circuri/scripţia e- cole pentru ţăranii muncitori melor, combaterea bolilor şi de profesorii de specialitate.
ştesc. Ca membră în comisia de In cadrul aceleiaşi adunări a necuprins! în învăţămîntul a- misia orăşenească de recrutare
femei comunală, a mobilizat fe lectorală regională nr. 37 Şi- fost propusă şi susţinută şi dăunătorilor plantelor de cul La şcolile medii serale din
bot. grozootehnic. tură, prevenirea şi combaterea Valea Jiului se prezintă la aces a viitorilor elevi-seralişti, este
candidatura tov. Elena Vasiu, bolilor la animale, metode de te cursuri peste 160 tineri dor
Avînd în vectere că în raionul hrănire pentru sporirea, pro nici să-şi completeze studiile faptul că, comparativ cu cele
una din cele mai harnice co Ilia se acordă o atenţie din ce ducţiei de lapte' şi altele.
în ce mai mare creşterii ani lalte categorii de muncitori, nu
lectiviste din Apoldul de Sus, malelor, au fosţ organizate în Pentru ca cele învăţate la medii. Numai in oraşul Petro
pentru circumscripţia electorală gospodăriile agricole colective cercurile agrozootehnice să poa şani s-au înscris pînă în prezent mărul minerilor înscrişi la a-
raională nr. 30 Sebeş. tă fi verificate în practică, în 60 de muncitori, absolvenţi ai ceste cursuri este încă scăzut.
Cetăţenii prezenţi la adunare planurile de producţie ale gos şcolilor elementare de 7 ani şi Aceasta e o lipsă care dăinuie de
au subliniat faptul că tov. Ele podăriilor agricole colective au profesionale de 3 ani. fapt de anii trecuţi, ceea ce im
na Vasiu, constituie un exem fost prevăzute loturi experi
plu pentru ceilalţi colectivişti. Printre cei care frecventează pune să se ia cu atit mai repede
Ea şl-a adus o contribuţie în mentale la cultura porumbului,
In c irc u m s c rip ţiile e l e c t o r a l e griului şi sfeclei de zahăr, unde lecţiile predate cu acest prilej, măsurile cuvenite pentru reme
semnată la îndeplinirea în timp dierea ei.
se va aplica întreg complexul se numără muncitorii Faur Sa-
a sarcinilor din campaniile a- regulilor agrotehnice în scopul j bin, Drăgan Maria, Vrăjitoru
din C ristu r
obţinerii unor producţii ridicate. Gh. şi Buta Iosif din Aninoasa,
După ce tov. Max Victor, di- punerile făcute, tovarăşii Buzaş 18 cercuri cu caracter zooteh
rectorul şcolii elementare de 7 Anton, secretarul organizaţiei
ani din Cristur, a deschis adu- de partid din G.A.C. Cristur, nic. In acest an, numărul co
narea, tov. Teodor Chira, mem- Peter loan, preşedintele G.A.C.
bru al Consiliului orăşenesc Cristur, oţelarut Ambrozie Pop, lectiviştilor şi întovărăşiţilor în A ctivitatea căminului cultural „P etofi Şândor“
al F.D.P. Deva, a vorbit despre Horvath loan, preşedintele sfa- scrişi la cercuri a crescut sim
importantele realizări ale regi- tului popular Cristur şi alţii,
ţitor. La cercurile cu caracter disi Deva trebuie îm bunătăţf ită!
agricol participă 1.125 colecti
mului nostru democrat-popular. Cei prezenţi au aprobat în grieole, antrenînd totodată la vişti şi întovărăşiţi, iar la cele Zilele trecute a fost convocată acela care prevede că i „vor fi programate conferinţe buhe, ea-
A fost propusă apoi drept can- unanimitate candidaturile pro- muncă şl pe alţi colectivişti. zootehnice 480 colectivişti. In o şedinţă a consiliului de con- ţinute 40 de conferinţe...“, „se re dintr-o slabă mobilizare a
prezent, în cadrul invăţămîntu ducere al căminului cultural va reorganiza colectivul de re- conducerii căminului, sint au-
didată în circumscripţia electo puse. A. VAS1LE lui agrozootehnic din raionul ,,Petofi Şândor“ din Deva. Sco- citatori“, „în trimestrul III şi diate însă de puţini participanţi,
rală -orăşenească nr. 59 tov. ARON FURCA pul acestei şedinţe a fost anali- IV vom pregăti încă două piese in majoritate elevi. De aseme-
Rozalia Horvath, gestionara co corespondent
corespondent
operativei de consum din Cris zarea activităţii căminului cui- de teatru“ etc. nea, a ridicat problema îmbună-
tur, iar pentru circumscripţiile tural pe trimestrul IV al anului Putea să se ţină seama de si- taţirii calităţii spectacolelor for-
electorale nr. 3 şi 4 au fost pro ftecut şi prelucrarea planului Luaţia specifică căminului cui- maţiilor căminului cultural. Co
puse colectivistele Kiszely Ag
de muncă pentru anul 1961. furai „Petofi Şândor“, unde e- munistul Kovacş a arătat că din
rieta şi .Ortenzi Munteanu. In darea de seamă, alcătuită xistă o oarecare activitate cu cei’ 13 membri ai consiliului de
Dintre numeroşii Cetăţeni pre doar de directoarea căminului formaţiile de teatru, dans, bri- conducere şi 5 membri ai colec-
r.ultural — E. Mozeş — in loc gadă de agitaţie şi să se arate tivului de sprijin, foarte puţini
zenţi în sala căminului cultural, :ă aceasta poate şi trebuie dez- sînt cei care activează-,
au luat cuvîntul, susţinînd pro insă să se analizeze îndeaproape voltată.
activitatea complectă a unităţii Consiliul de conducere al că
culturale care deserveşte intre- Activitatea cu cartea a slăbit minului cultural va trebui să re
gul cartier Ceangăi din Deva, foarte mult în trimestrul trecut, flecteze asupra activităţii depu
se pînă acum, să privească cu
s-au făcut doar citeva consta- Fanfara, cunoscută în Deva ca seriozitate propunerile făcute,
pentru ca in viitorsă-şi coneen-
*** Limbă — literatură — voi. IV 328 •ţări de ordin general, analizîn- o formaţie bună, s-a destrămat, trezetoateeforturile pentru re
pag. — II lei.
Studii de fiteratură universală — du-se mai îndeaproape doar o Nu s-a -putut constitui nici a- zolvarea sarcinilor ce-i stau in
voi. II 328 pag. — 10 Iei. faţă, pentru a organiza la că
singură problemă : de ce nu s-a cum un cor. Frecvenţa la cercul minul cultural activităţi multi
*** Anuarul statistic al R.P.R. — prezentat formaţia de dansuri agrozootehnic a slăbit etc. Iată ple şi atrăgătoare, în fiecare
1960 488 pag. — 20 planşe colo după-amiază. Acum, in campa
rate în afara textului 15 lei. populare a căminului cultural doar citeva din problemele care nia de alegeri, va trebui să-şi
D. FLORESCU : D. POPESCU : Arbi la un program pe scena cinema puteau fi adîncite mai mult în
trajul de stat şi procdsu! arbitrai tografului „Filimon Sirbu“ din darea de seamă şi rezolvate
(în R.P.R. 456 pag. — 21,90 lei
(cart.) Deva 1 pentru a fi prevăzute în planul
In ceea ce priveşte planul dr de muncă.
*** Codul de procedură civilă — co Studenţii Institutului de mine „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Petroşani, au la dispoziţie 13 laboratoare, muncă prelucrat, acesta s-a re Din discuţiile purtate în şe mobilizeze toate torţele pentru
mentat şi adnotat de Graţian Po dotate cu aparaturi moderne, unde pot face experienţele necesare aprofundării cunoştinţelor predate Ia cursuri. zumat la enunţarea unor sar dinţă a reieşit că activitatea că- a intimpina cu rezultate deose-1
rumb — voi. I (art. 1-281) 576 cini de ordin general, fără a bite acest eveniment impor-
pag. — 21,10 lei (cart.) ţine seamă de anumite obiective, minului cultural poate fi îmbu- tant din viaţa poporului nostru.
fără a stabili responsabilităţi nătăţită. Comunistul Dubovschi
I. MANO!.IU: I. COjMANESCU: Le- şi date concrete de îndeplinire, Paul a discutat cu mult simt de E. USKAR
gile noastre apără proprietatea răspundere problema fanfarei.
socialistă 56 pag. — 0,95 Iei. Co metodist Ia Casa regională a
lecţia S.R.S.O. nr. 365 In clişeul de faţă: Unul dintre laboratoarele facultăţii <de electromecanică minieră. Oare ce plan de muncă poate fi A arătat apoi că la cămin sînt creajiei populare — Deva
0 CARTE SARE ÎNFĂŢIŞEAZĂ 8MA61NI Dlfl LUPTELE EROICE pentru Oamenii cei mai necăjiţi, şi unrialda ihididstru'citibillă, în lung şi istovitor de greu, pur- din drum sau să ajute grevistul
ALE MINERILOR BIN M E A JIULUI
loviţi de soartă, care par a nu lupta pentru atingerea ţelului tînd; în spate pe tovarăşul ră rănit, dar în acelaşi timp cum
fi în stare de nimic, autorul a- comun. Trebuind să salveze o nit din explozie şi „Bostonul“ plit de aspră, dîrză şi neînfri
rată că şi aceştia sînt în stare tipografie ilegală a partidului, atît de preţios pentru activita cată, cînd se află faţă în faţă
B r u m a i spre zß ß î l CI de irimie Străuţ să săvârşească fapte mari atunci ascunsă într-un grajd părăsit tea ilegală a partidului, răzbind cu reprezentanţii stăpânirii.
c-înd este vorba de un ideal mă din subteran, cei trei eroi ai cu bine la ziuă... Fără îndoială, alături de a-
reţ. Punîndu-i faţă în faţă cu povestirii — comunistul Vitoşin Se cuvine să ne oprim pe ceste merite incontestabil valo
îngâmfaţii reprezentanţi ai stă şi uteciştii Trifon şi Horea — scurt şi asupra unui alt aspect roase, volumul „Drumul spre
In vitrinele librăriilor a apă reale, întâmplări care au avut aruncă, trăgând după el pe doi pîn-irii burgheze, autorul scoate sînt puşi în faţa unor încercări privind conţinutul cărţii lui Iri ziuă“ — care este prima carte
rut recent volumul de sichiţe şi sau care au putut avea loc, dintre urmăritori.
povestiri „Drumul spre ziuă“, multe din ele auzite de autor în relief evidenta superioritate foarte grele. Tocmai cînd erau mie Străuţ. Reţine atenţia arta importantă a lui Irimie Străuţ,
creaţie a tînărului scriitor hu- direct din gura celor care au Autorul reuşeşte să descrie
nedorean Irimie Străuţ. participat la marea încleştare cu talent unele fapte ale oame morală a celor dinţii... pregătiţi să părăsească în tai eu care autorul înfăţişează chi- are şi scăderi, inerente începu
dintre mineri şi asupritorii lor. nilor simpli din timpul eroicei
In paginile acestei cărţi — greve din 1929, în conţinutul că Nimeni nu bănuieşte că An nă ascunzătoa tului. Personajele din unele
care se adresează îndeosebi ti ...In faţa unui tânăr miner pri rora se reflectă puternic pro gliei („un copilandru de vreo rea, adîncul este schiţe nu sînt. conturate şi a-
neretului — este înfăţişată în mit abia de puţin timp „în ar cesul de călire revoluţionară a şaptesprezece-optsprezece ani, zguduit de o pu profundate îndeajuns. De ase
mod autentic viaţa amară, pli mata celor curajoşi“, viaţa pu minerilor grevişti. In ajunul rupt şi murdar, om al nimănui, ternică gxplozie, menea, acţiunile de masă ale
nă de lipsuri şi suferinţe a lo ne o sarcină grea : aceea de a sângerosului măcel, pus la cale care le închidă muncitorilor, lupta lor neîntre
cuitorilor fostei „Văi a Plinge- salva un pachet cu manifeste, de regimul burghezo-moşieresc, care nici să umble nu putea ca ieşirea. Chiar şi ruptă sub conducerea partidu
rii“ sub regimul burg'hezo-mo- pe care i le strecoară un to atunci cînd greviştii din Lupeni lumea, clempăind după el nişte în cele mai lui împotriva exploatării şi a-
şieresc. sînt evocate unele mo varăş, în momentul cînd este — înconjuraţi .din toate părţile şteoalfe de bocanci numai pe dramatice mo supririi capitaliste nu sînt re
mente palpitante din frământă încolţit de poliţişti. Dînd dova de jandarmi şi poliţişti — nu-şi tice, mai mari cu vreo cinci nu mente, cei trei date în toată amploarea şi
rile revoluţionare ale minerilor. dă de curaj şi dârzenie, eroul pot trimite delegaţii să anunţe mere, îndesaţi ou cîlţi şi legaţi mineri sortiţi complexitatea lor. Mergîndu se
trece cu succes peste toate pie cu sîrmă“) se frămîntă zi şi să-şi sfirşeas'că pe linia portretizării — gen
Bazat pe cunoaşterea reali dicile; dîndu-şi seama de sar Q m fiieă liiejmm. noapte cum să loveasică în ma zilele îngropaţi spre care autorul vădeşte pre
tăţilor din Valea Jiului, a vieţii cina ce-1 revine, el se strecoa şina de război hitleristă Atunci de vii, dau do ferinţe mai m ari. — aceste ac
minerilor, autorul cărţii, el în ră prin întunericul galeriilor tovarăşii din celelalte localităţi cînd se iveşte prilejul, el este vadă de o înal ţiuni sînt estompate deseori.
suşi fiu de miner din Lupani, părăsite, umede şi dărăpănate, că greva n-a fost înfrântă şi că pregătit, şi, dînd dovadă de în tă ţinută mora
reuşeşte să oglindească în mod in Care îl pândesc nenumărate lupta lor continuă, U.T.C.-istul drăzneală şi ingeniozitate, joa lă şi nu-şi pierd Ultima povestire din vo'um
veridic procesul de maturizare pericole, răzbind „la ziuă“. A- Rîşculiţă găseşte soluţia fără că nemţilor o festă care avea toate nădejdile. demonstrează că autorul, ajuns
politică a minerilor, în lupta poi, prin ingeniozitate şi stă- a sta prea mult • pe gînduri: să-i coste scump („Ungătorul Suportul aces în pragul maturităţii scriitori
neîntreruptă cu asupritorii şi pînire de sine, scapă de urmă cu mişcări repezi, nerăbdătoa Hinicularului“). ceşti, poate să dea opere şi mai
exploatatorii capitalişti. rirea jandarmilor care apar pe re, el îşi scoate cămaşa şi urcă
neaşteptate şi face astfel ca la o înălţime ameţitoare, pe îndrăzneala, ingeniozitatea, tei tării morale bune.
Minerii zugrăviţi în schiţele manifestele partidului să ajun coşul uzinei electrice, agăţîn- perseverenţa cu care tinerii
şi povestirile lui Irimie Străuţ gă în coloniile minerilor („Flu d-o în vîrful paratrăsnetului. comunişti îndeplinesc sarcinile îl constituie e- Cu toate aceste Scăderi, vo
sînt caracterizaţi printr-o con turaşi!“). Eroismul tînărului este redat în trasate de partid sînt puter
ştiinţă de clasă tot mai dez cuvinte puţine, dar emotive nic conturate şi în schiţe ca ducaţia comu lumul lui Irimie Străuţ este In
voltată, printr-o hotărîre de ...Ioachim Nicoară, eroul schi („Steagul“). .Vînzătoarea de ouă roşii“. „A¦
luptă crescândă, prin curaj şi ţei „Mutul“, cu cîţiva ani în ur fişele“. , 'Mătuşa Puşa". nistă, conştiinţa teresant şi instructiv, ajută ti-
devotament, printr-un optimism mă un flăcău vesel şi vînjos. Scenele dramatice ale sînge-
dar care este schilodit în urma rosului măcel exercită o puter Din întregul volum se remar înaintată. -'neretul să cunoască o parte lin
care se menţine viu chiar şi în unei explozii din mină, împin nică înrâurire pînă şi asupra că însă în mod deosebit poves
cele mai grele împrejurări, ge devotamentul său faţă de blajinului grăjdar Achim, care tirea „Drumul spre ziuă“, de realităţile amare şi trecutul de
printr-o Încredere tot mai mare izbucneşte într-un clocot de mî- ta care a fost împrumutat . şi
in triumful cauzei drepte a ce partid pînă la sacrificiu. Pen nie şi revoltă atunci cînd vede titlul cărţii. Scriitorul reuşeşte „— Nu uitaţi luptă al muncitorilor minei!
lor ce muncesc. Aceste trăsături că jandarmii îşi bat joc pînă şi în această povestire să redea
robuste slnt insuflate mineri tru a salva membrii Comitetu de minerii ucişi, punînd să fie nu numai o acţiune închegată, — spune bătrâ din Valea Jiului.
lor de partidul comunist, care, transportaţi •cu furgoanele de
deşi rau intervine direct în toa lui local de partid, care ţineau gunoi („Acliim“). pasionantă şi palpitantă, ci şi nul Vitoşin celor Eroii comunişti şi utecişti
te conflictele, se simte mereu să-şi înzestreze eroii cu însu
şi pretutindeni prezent. în toiul unei nopţi şedinţă con Nutrind o dragoste profundă şiri, caractere şi trăsături pro doi utecişti — . despre care se vorbeşte în a-
prii luptătorilor comunişti. Din
Schiţele şi povestirile lui Iri spirativă în podul casei sale, povestire se desprinde patosul că sîntem ciclmu- Ilustraţie fa schija „FUOARUC“ ceastă carte — oameni simpli
mie Străuţ au la bază fapte revoluţionar, înaltul spirit, de
Ioachim atrage poliţiştii la sacrificiu care A animă pe co nişti şi aici. Pî şi minunaţi, pe cît de modeşti,
munişti, puternica solidaritate
marginea unei râpe, în tare se nă sîntem vii sîntem tot comu pul soţiei de miner, care în anii pe atit de capabili de a săvîrşi
nişti... luptători...“. de neagră asuprire a ştiut să în
frunte cu demnitate nu numai fapte mari, gata în fiecare mo
Ca nişte adevăraţi comunişti, greutăţile şi mizeria, ci şi pe
cei trei luptă pînă la limitele duşmanul de clasă, participînd ment să-şi Sacrifice libe^* tea
puterilor, pentru străpungerea activ alături de tovarăşul său
surpării, ca nişte adevăraţi co miner, Ia lupta cea mare. Blin şi viaţa pentru triumful li
munişti împart cu dreptate ul da şi darnică, atunci cînd tre
tima picătură de apă şi tot ca buie să împartă patul şi ultima zei celor mulţi — sînt u- e-
nişte adevăraţi comunişti Vito coajă de pîine cu copiii adunaţi
şin şi Trifon' parcurg drumul xemplu însufleţitor pentru ti
neretul nostru de azi, care - ‘e
chemat — în condiţii cu ' ' >1
noi — să slujească aceeaşi
ză măreaţă. ___
r:; e. m ag d al in
