Page 54 - 1961-01

pag. 2 D RüW 'E 'SCOPALISMULUI Nr. m S

A Z I p r in Ţ A R A M O Ţ IL O R

^¦0~‘sS>«SPiC' ^200'<5-'<3i,<X>„-<>,'^ÎS^ftg*0<>'0><î.v<i><5>''-t>ii'<ţ»-'îXîs<a><J
.......... ..................... .. , î •....... . ... ...... ynv .„-..

m v ia ţă “nouă Călătorind prin Ţara Mo ţiior, fără să vrei îţi aminteştide paginile zguduitoare, parcă

sculptate In piatră cu ani in urmă de Geo Bogsa, maestru al reportajului rominesc. iţi

revin în minte făptura pierită a „omului care a trecut peste munţi“ cu o legătură de lemne

Oprimarea burgheza-moşie­ trodus numeroase maşini de în spinare, un „om şi un cal“, ori „holoangării“ care cutreis rau de la un capăt la altul
Încărcat, perforatoare de ma­
ri-mi! si fast cir.uinltjă. pjeinltou re randament. Numial anul munţii.
noi minerii. Condiţiile de mun­ trecut, pentru protecţia mun­
că erau cu totul neomeneşti, cii, s-au cheltuit în treî tri­ Regimul de tristă aminti re al burgheziei şi moşierimii ne-a lăsat o moştenire ruşi­
salariile abia ajungeau de pe-o mestre peste 5 milioane lei.
zi pe alta, trăiam în cocioa­ S-a introdus apoi la toate pu­ noasă. Dar poate nicăieri ca ai ct in „ţara de piatră“, mizeria nu-ţi ieşea cu atîta neruşinare
be, la mari depărtări de mi­ ţurile apă potabilă şi se in­
nă şi în fiecare zi făceam troduce şi la toate orizonturile. In cale. Stăpînii de ieri ai au vului din pîntecul Apusenilor, au supus la un adevărat su­
chiar şi cîte 20 km. pe jos,
pentru că, despre mijloace de Noul care s-a statornicit In pliciu populaţia din această pa rte a ţării.
transport, stăpînii societăţii viaţa noastră este scos în evi­
„Mica“ nici nu voiau să audă. denţă şi de faptul că an de Moţii, aurari sau ciubăr ari, trudeau din zi în zt, din no apte.n noapte, totdeauna cu
Timpurile acelea le vom ţine an, tot mai mulţi mineri se
minte, le vom povesti şi co­ califică, tot mai mulţi urinea­ frica-n oase, ori cutreierau ţa ra de la un capăt la altul pen tru o bucăţică de pline, pentru
piilor, pentru că aşa vom şti ză şcoli serale sau facultăţi.
să preţuim şi mlai mult viaţa Numai anul trecut s-au cali­ un „tioc de fărtnă“. ¦.
nouă pe oare ne-a creat-o ficat peste 1.200 de mineri, 31
partidul şi pe care o trăim1 azi. au fost trimişi de întreprin­ Neştiinţa de carte era ai otstăplnitoare peste viajori&wt. ea aşezărilor din ţara moţească.
dere să-şi continue studiile la
t a noi, la Barza, în anii pu­ diferite facultăţi, 81 urmează Despre asistenţa medicală, caii ficată, nici nu puteafi vorba în sate ca Bulzeşti sau Blăjeni.
terii populare s-au înfăptuit şcoala de miaiştri mineri, 83
multe lucruri la oare in trecut urinează cursurile şColii me­ Odată cu eliberarea ţării ele sub jugul fascist au înce put să se arate zorii unei vieţi
nici nu încercam să visăm. dii sebale. Avem apoi o biblio­ noi şi pentru locuitorii acestor meleaguri. Partidul MuncMore sc Rornîn, statul nostru demo­
S-au construit pentru mineri tecă, dispensar la gura de
14 blocuri de locuit (7 la Gu- mină Barza, cămin de zi pen­ crat popular i-au - ridicat la lumină pe strănepoţii lui Horia, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu.
rab'arza şi 7 Ia Brad), cu pes­ tru copii la Gurabarza.
te 200 de apartamente, aproa­ In domeniul social-cultural, în anii regimului democrat popular s-au proăîis schimbări fun­
pe 50 de mineri şi-au construit Nieicînd în regimul bur-
loiouinţe individuale eu îmipru- ghezo-moşiertesC, minerii n-au damentale. )
mut de Ia stat şi sînt în con­ putut să viseze măcar o astfel
strucţie alte 14 blocuri cu 360 dd preţuire a muncii şi vieţii Dacă vei poposi astăzi în oricare din satele raionului Brad, vei tntîlni elemente ale noii
de apartamente, 2 magazine lor. Acest lucru este însă po­
şi 4 cămine cu 732 locuri. A sibil astăzi, pentru că statul vieţi. La Rişculiţa, In satul spătarilor „hoinari“ s-a inaugurat de curtnă o şcoală nouă, la
fost dat în folosinţă un cămin este al celor ce muncesc, iar
pentru cei necăsătoriţi cu 52 partidul comuniştilor, este con­ Valea Brad un frumos cămin cultural, la Blăjdni funcţionea să un dispensar modern. Mfr
de încăperi şi dependinţe. La ducătorul, îndrumătorul şi
mină, condiţiile de muncă s-au nerii de la Barza, Ţsbea sau Orminăea, trăiesc şi muncesc în condiţii omeneşti.
îmbunătăţit de Ia an la an. făuritorul vieţii noastre tot
S-au introidus ventilatoare mai fericite. *” Tulburătoarea frumuseţe din totdeauna a Ţării 1Moţilor capătă noi şi noi dimensiuni. PEISAJ INDUSTRIAL I. M. BARZA
pentru îmbunătăţirea aeraju- ¦ Ksa ——----- : ------
lui, s-a definitivat galeria "> ANASTASII! CIOCAN Căci niciodată aceasta n-a fost mai frumoasă ca acum. O fac din ce în ce mai fermecătoare

principală de aJeiaj, s-au in­ preşedintele comitetului oamenii, care eliberaţi din robie, conduşi de partid, îşi clădesc o viaţă nouă tot mai fericită.

sindicatului minier Barza G rijă pentru sănătatea ds veehime Ştii ufa de carte
oam enilor m uncii
bun al tuturor
Preţuirea pe oare o acordă
Undeva, intr-un sat de mun- in timpul regimului burghezo- partidul şi guvernul muncii de Ţara moţilor era vestită odi­ şi Brad, un grup şcolar minier,
te, să spunem la Blăjeni, un moşieresc existau 4 medici, 4 miner se reflectă şi în faptul nioară prin numărul mare al o şcoală profesională, incă 15
copil s-a îmbolnăvit. Trebuie oficianţi sanitari şi 3 moaşe, că Ia fiecare sfîrşit de an, în neştiutorilor de carte. O statis­ grădiniţe de copii.
oare ca părinţii lui să apuce unde mortalitatea infantilă de­ afară de salarii, minerii pri­ tică din anul 1938 arată că pc
drumul oraşului, la spital ? Nu. păşea 18 la sută, unde durata mesc pentru vechime, însem­ teritoriul actualului raion Brad, Astăzi, in raionul Brad, exis­
In Blăjeni există astăzi un dis­ medie a vieţii era de 43 de ani, se aflau nu mai puţin decit a- tă 318 cadre didactice, dintre
pensar, unde copilul poate pri­ în anii puterii populare reţeaua nate sume de bani drept pre­ proape 10.000 neştiutori de car­ care 141 de profesori. S-au în­
mi îngrijirea atentă a medicu­ sanitară s-a dezvoltat an de an. mii. La întreprinderea minie­ te. Numai în comuna Bulzeşti, fiinţat 9 internate care găzdu­
lui. :’>•- \ Astăzi, fiii moţilor odinioară ră Barza, premiile de vechi­ numărul celor analfabeţi între­ iesc aproape 500 de elevi, 9
roşi de boli şi ignoranţă, au la me pentru anul 1060 se ridică cea 60 la sută din totalul lo­ cantine şcolare, peste 300 de
In raionul Brad, aici unde dispoziţie pentru cazuri de boa­ elevi sînt bursieri. In multe sa­
lă dispensare, spitale, policli­ la aproape 3.000.000 lei. Nu­ cuitorilor. Pe atunci, în întreg te s-au clădit noi localuri de
In comuna Bala nici, staţionare. In oraşul Brad, şcoală, spaţioase, luminoase,
de Griş s-<a con­ există o policlinică cu 31 de meroşi mineri, maiştri mineri, raionul, existau doar 16 profe­ cu mobilier nou. S-au construit
struit şi -dat în fo- medici şi 68 cadre medicale cu şcoli ds 7 ani ut Blăjeni, Baia
fosinţă o nouă şcoa­ studii medii. Există apoi un ingineri, au fost premiaţi pen­ sori, un singur gimnaziu, cite­ de Criş, Buceş, Rişculiţa, iar
lă de 7 ani. Şcoala staţionar cu 160 paturi, un sa­ şcoli de 4 ani în Vaţa de Sus,
''' a fost dotată cu tot natoriu cu 210 paturi. tru anii lucraţi în subteran cu va şcoli elementare, 5 grădiniţe Basarabasa, Luricoiul de Sus,
mobilierul necesar. sume care întrec chiar 5.000 de copii. Dudeşii, Stănija, Tiuleşti.
Grija pentru sănătatea oa­
In clişeu : Noua menilor muncii este astăzi o iei. Astfel, Nicolae Lazăr, mai­ In anii puterii populare, da­ Copiii moţilor n-au apucat
şcoală de 7 ani din problemă de stat. Realizările să cunoască oprimarea stă pi­
if! ! illll Baia de Griş. stru la mina Musariu, a fost torită preţuirii omului de către nului, ignoranţa, timpul cirul
din Ţara. moţilor sînt doar o partid, datorită grijii partidului a merge la şcoală era un lux.
parte din măreţele înfăptuiri răsplătit cu un premiu de pentru luminarea maselor largi Pentru ei, viaţa nouă de astăzi,
in domeniul sanitar din patria şcoala, traiul omenesc al lor
noastră, obţinute în anii pute­ 5.040 lei, Nicolae D. Popa, populare, neştiinţa de carte, a- şi al părinţilor lor, este ceva
rii populare, sub conducerea .obişnuit. Dar moţii, părinţii co-
plină de înţelepciune a parti­ maistru principal, cu 5.224 lei. ceasta ruşinoasă moştenire de piilor-:c.are astăzi învaţă carie,
dului şi guvernului nostru. care îşi pot înfăptui cele mai
De asemenea, minerul Petru la regimurile burghezo-moşie- îndrăzneţe visuri, au cunoscut
nemernicia vremurilor trecute,
Bocăeţ a primit un premiu de reşti, a fost lichidată. Au luat apuse pentru totdeauna. Ei pre­
ţuiesc şi-i învaţă şi pe copiii lor
vechime de 2.682 lei, Petru fiinţă peste 20 de noi unităţi să preţuiască asemeni luminii

Fărău, 2.694 lei, Nicolae N. şcolare de 4 ani, 13 şcoli de 7 ochilor, pe acela care i-a trezit
Jurca 2.142 lei, Nicolae Stan- ani, o şcoală medie la Brad, 2
la viaţă, care le-a dat libertate
ciu, maistru, 4.50() 'lei. şcoli medii serale la Gurabarza
şi drepturi, care le-a tăcut tra­
19 august 1949. La această dată De asemenea, coo­ <miJÍL&a/íi&
28 de mici meseriaşi din comuna iul omenesc: partidul clasei
Baia de Griş, raionul Brad, la în-' perativa are şi o muncitoare.
demnul comuniştilor, au pus bazele secţie de ţesut co­
primei cooperative de producţie meş­ voare romîneşti.

Datorită credite­

teşugărească din regiunea noastră — lor acordate, coope­

cooperativa „MoţuU. rativa şi-a cumpă­ Pin manspafia
Cooperativa se dezvoltă an de an. rat un local propriu
în Baia de Crişîn o In raionul Brad s-au elec­
Profitul ei devine tot mai variat. In valoare de 170.000 trificat 31 sate printre care
cooperativă intră tot mai mulţi mici lei, a construit din Bucureşci, Luncoiul de Jos, Blâ-
meseriaşi. Se înfiinţează noi secţii. jeni, Gurechiu şi altele.
Datorită creditelor acordate de stat, “ d S " CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE
se fac lucrări de mică mecanizare ® In 1948, valoarea produc­
In prszenf: 3 .3 9 6 a producţiei. Gooperativa este dotată secta, dispune de LA COOPERATIVA ţiei globale a industriei locale
cu noi utilaje: maşini de cusut tal­ din raion se ridica la 461.0011
La ciobul minerilor pensionari pă, maşini de bătut cuie de lemn, un autocamion şi lei anual. In 1959, datorită va­
maşini de ştanţat, maşini de subţial lorificării pe scară tot mai largâ
In anii regimului burghezo-moşie- piele şi talpă, maşini de egalizat şi un turism propriu. a resurselor iocaie, valoarea pro­
rese, în Ţara moţiior, oamenii tră­ altele. Procesul tehnologic se per­ ducţiei globale a ajuns ia
iau în medie 43 de ani. De fecţionează mereu. La secţia de con­ Valoarea mijloace­ 8.695.000 lei.
aceea, nu-i de mirare faptul că în fecţii încălţăminte se organizează
anul 1038, pe teritoriul actualului lucrul în flux tehnologic. lor fixe ale coope­ ® Ga urmare a creşterii ni­
raion Brad, existau doar... 434 de velului de trai, în raionul Brad
Nu vei putea să-ţi faci o coavă", de Sadoveanu, „Pe pensionari. Gooperativa are acum secţii în tot rativei se ridică în prezent la 1,5 mi­ faţă de anul 1960. Pentru a asigura ţăranii muncitori au construit în
imagine complectă despre muche de cuţit“ de M. Be- raionul şi produce diferite modele anii din urmă peste 1.000 de
In anii puterii populare, nivelul de de bocanci, pantofi, cisme, încălţă­ lioane lei, din care valoarea utilaje­ realizarea cu succes a planului de case noi.
trai al oamenilor muncii a crescut minte diferită pentru copii. Goope­
munca şi viaţa minerilor de niuc, „Oaie şi ai săi“, de Eu­ considerabil. Grija permanentă a par­ rativa aré secţii de confecţii haine lor reprezintă 700.000 lei. producţie pe acest an, conduceiea ° In ultimii ani s-au radioti-
tidului şi guvernului pentru îmbună­ în serie şi la comandă pentru băr­ cat 14 comune şi sate.
astăzi din Gurabarza, dacă, gen Barbu, „Setea“ de Titus tăţirea condiţiilor de muncă şi de baţi şi femei, secţii pentru confecţii Valoarea producţiei globale a coo­ cooperativei, îndrumată de organiza­
după ce ai vizitat mina, ate­ Popovigi. viaţă, a făcut să crească simţitor du­ cojocărie, de reparat încălţăminte, ® Prin contribuţia voluntară
rata medie a vieţii oamenilor şi în tîmplărie şi tapiţerie, reparaţii de perativei a ajuns în 1960 la peste ţia de partid, a elaborat un plan a cetăţenilor s-au construit în
radio şi ceasornice, tinichigerie, foto, satele raionului 19 cămine cultu­
lierele centrale, blocurile — Tov. Cerbu Gheorghe, a ţara moţilor. Astăzi, în raionul Brad, remaiat ciorapi, olărie, dogărie, fri­ 7,5 milioane lei, ceea ce reprezintă concret de măsuri tehnice şi organi­ rale.
muncitoreşti, cantina moder­ venit la noi la mină în urmă
există 3.390 de pensionari, care pri­ zerie şi coafură, zidari, dulgheri, zu­ o creştere de peste 7 ori faţă de zatorice şi a prevăzut înfiinţarea de ® In raionul Brad există in
mesc lunar din care pot să trăiască prezent 74 cămine culturale, !
nă, nu vei poposi cel puţin cu cîţiva ani — spune biblio­ bine. gravi, instalaţii electrice, sobari etc. anul 1950. Numărul cooperatorilor a noi secţii de producţie. In prezent, casă de cultură, 1 bibliotecă ra­
ională, 6 biblioteci comunale şi
o dupâ-amiază la club. tecara. De loc este din Căză- ajuns în prezent la 374. Gîştigul me­ cooperativa noastră construieşte, din 53 săteşti, 10 case de citit.

Aici se desfăşoară o activi­ neşti. Cu banii cîştigaţi, şi-a diu pe cap de cooperator este de fondul de investiţii, ia Gurabarza, un
tate multilaterală, se ţin con­
ferinţe cu caracter tehnic şi ridicat o casă în care acum peste 700 lei lunar. Nivelul de trai complex de deservire în valoare de
de cultură generală, se orga­ locuieşte cu soţia şi fetiţa. Şi 530.000 lei.
nizează intilniri intre frun­ fetiţa lui este cititoare a bi­ ai cooperatorilor creşte an de an.
bliotecii... Avem convingerea că vom obţine
32 de cooperatori şi-au construit în în viitor noi succese în toate ramu­
rile de producţie, în deservirea popu­
ultimii ani case noi. laţiei.

taşi, joi ale tineretului, au loc Consult fişa altui cititor Planul de producţie al cooperati­ NAGY CAROL
vei pe anul 1961prevede o creştere
acţiuni de masă cu cartea. fruntaşi: Grohoteanu Roman preşedintele cooperativei
a producţiei globjţje cu 28 la sută de producţie meşteşugăreasca
La Gurabarza activează un de la mina Brădişor. Lui Gro­

cor de aproape 100 de per­ hoteanu ii plac basmele. A ci

soane, o brigadă artistică de tit „Harap Alb“ de I. Crean “
agitaţie, echipă de dansuri gă, „Basme“ de Petre Ispi
populare, fanfară şi formaţie rescu şi alte cărţi de poveşti W%izf-fywlPmmyw///5.. Wm „Moţul" — Brad

de teatru. Nu i-a scăpat însă nici „Po zm=

O realizare cu care se mtn- vestea unui om adevărat“ de fp Wm zaN >I Ü' Se dezvoltă mina Jebea

dresc minerii din Gurabarza Boris Polevoi! Cit despre pre­

este şi biblioteca care numără ocupările acestui miner pentru
ridicarea calificării profesiona­
13.232 de volume. In anii regimului democrat- taj, iar la locurile unde se puş­
Zilele trecute m-am abătut le, cărţile tehnice pe care le-a popular, mina Ţebea a cunos­ că s-a introdus perforajul elec­
pe la bibliotecă. Tovarăşa Împrumutat de la bibliotecă cut o mare dezvoltare. Au fost tric. Datorită acestor măsuri,
Lupu Dorica, bibliotecară, sînt grăitoare: „Călăuza mi­ mecanizate principalele opera­ producţia a cunoscut 'o conti­
m-a intimpinat cu bunăvoin­ nerului“, „Utilaje şi scule mi­ ţii din procesul de producţie. A nuă creştere. In anul trecut,
ţă. Mi-a vorbit apoi cu însu­ niere“, „Călăuza minerului fost recondiţionat' funicularul harnicul colectiv de muncitori,
fleţire despre cei 1.216 citi­ tăietor“. Ar fi nedrept dacă Ţebea-Brad, s-a construit casa ingineri şi tehnicieni de aci, a
tori dintre care 870 muncitori, n-aş ajninti aici şi pe Cără- compresoarelor şi s-au montat îndeplinit planul anual la da­
care in anul 1960 au citit bas Cornel şi Doţ loan, citi­ două noi compresoare unul de ta de 18 decembrie, şi a dat
8.019 cărţi din diferite dome­ tori activi ai bibliotecii, pasio­ 45 şi altul de 15 m.c. Trans­ peste plan 4.677 tone de căr­
nii : ideologice, literatură, naţi ai cărţilor. portul cărbunelui, in toate aba­ bune.
tajele, se face cu scocuri osci­
tehnică, ştiinţă popularizată. La Gurabarza, ca şi in alte ¦ m m .... lante, iar în galerii cu trans­ Producţia minei creşte în a-
portoare cu raciete. A fost me­ cest an faţă de 1957 cu 9.000
Am in mină fişa de cititor localităţi ale Ţării moţilor, re­ mm, canizat în întregime transpor­ tone de cărbune. In producţie
a minerului Cerbu Gheorghe. gimul democrai-popular a tul cărbunelui pe planurile în­ se aplică noi metode de mun­
clinate. că. Harnicii mineri, hotărîţi să
O parcurg nerăbdător. In a- deschis larg porţile spre cul­ îndeplinească zi de zi planul de
Toate locurile de muncă au producţie, desfăşoară o susţi­
nul trecut, a citit 46 de cărţi. tură maselor de oameni ai lost dotate cu ciocane de aba­ nută întrecere.-

Iată numai citeva: „Napole­ muncii.

on“ de Târle, „Nicoară Pot­ CLEMENTE CONSTANTIN DISPENSARUL CIRCU A1SCRIPT1EI SANITARE BLĂJENI