Page 55 - 1961-01
P. 55
N r. 188h DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Candidaţii F. 0. P. BIBLIOTECA IN SPRIJINUL
PREGĂTIRII PROFESIONALE
A STUDENŢILOR
Ceferişti sim erienî Dacă ar putea vorbi, multe ar spune îngleză, germană etc. sînt cercetate
sala de lectură a bibliotecii. Ea nici zilnic de studenţi. Bibliotecarele pun
Sute de muncitori ceferişti din turile populare. Astfel, în cir n-ar mai ţine minte cîte sute şi sute multă pasiune în mdnea lor cu cartea, Elisabeta Boţan, elevă Vaccinarea a iitip ip s i şi antipoliomielitică
oraşul Simeria s-au adunat luni cumscripţia electorală regională de studenţi aşezaţi în ţaţa unui curs, astfel ca- fiecare student să fie cit mai In clasa 11-a la şcoala ele
după-amiază la clubul sindicate rir. 6-1 a fost propus candidat cu creionul în mînă, au căutat să des mulţumit, să aibă în sala de lectură mentară de 7 ani din Te- Intre 16 şi 25 ianuarie se des inclusiv, sînt vaccinaţi la sediul
lor din localitate. Intr-o atmos tov. Petru Lădar, muncitor la luşească tainele exploatării cărbunelui o atmosferă cît mai propice studiului. iuş, este una dintre cele făşoară în întreaga ţară acţiu dispensarelor din circumscrip
feră sărbătorească, tov. Vasile atelierele de vagoane. Pentru ori minereurilor, să descifreze o schemă mai harnice cititoare a ’bi nea de vaccinare antigripală, ţiile teritoriale şi la creşe. Vac
Grama, dm partea Consiliului circumscripţia electorală orăşe nouă de amplasare a găurilor de mină, O pregătire profesională temeinică, bliotecii clubului. organizată de Ministerul Sănă cinarea se execută prin două in
orăşenesc F.D.P., a făcut o pre nească nr. I Simeria, a fost să se documenteze amănunţit asupra nu poate fi concepută fără un studiu tăţii şi Prevederilor Sociale. jecţii, la interval de 30 de zile
zentare a înfăptuirilor regimului propus candidat al F.D.P. tov. vreunei noi metode de săpare a puţu aprofundat, sistematic şi permanent, Ea a venit de data a- Vaccinarea se execută prin pul
democrat-popular în oraşul Si Trandafir Moţ, tîmplar, la dis rilor de mină, ori să caute a îmbună fără o bibliografie dinainte recoman ceasta la bibliotecă cu fră verizare pe cale intranazală cu cu vaccin inactivat, produs de
meria. Numai în ultimii ani a trictul de linie C.F.R. Simeria. tăţi organizarea unui abataj, astfel ca dată pentru fiecare materie. întocmirea ţiorul ei Nicuşor, să alea vaccin de tip A-2 şi B. Institutul „Dr. I. Cantacuzino"
apărut aici un cartier munci In cadrul adunării a fost pro productivitatea să fie cit mai mare. proiectelor de an, nu se pot concepe gă împreună o nouă carte
toresc, unde s-au construit cu pus candidat al F.D.P. pentru fără a se studia multă bibliografie de de poveşti. De asemenea, a început prima din Bucureşti. In continuarea a-
bani din împrumut de stat şi circumscripţia electorală orăşe Multe gînduri şi planuri de viitor specialitate. Proiectul de „exploatări etapă de vaccinare antipolio cestei acţiuni, la 5 februarie va
fonduri proprii, zeci de locuinţe nească nr. 2 Simeria, tov. Va- s-au plăsmuit aici, multe semne de în Uscăforie modernă mielitică ce se va desfăşura în
sîle Oprean, doctor, directorul trebare au fost şterse şi înlocuite cu miniere“ impune, mai ales, multă şi începe vaccinarea pe cale bu
individuale. spitalului C.F.R. Simeria. semne de exclamare, de mulţumirea de foarte documentată bibliografie, de la La Simeria se construieşte o us- lunile ianuarie şi februarie. Ast cală a populaţiei între 1 an şi
a fi descoperit ceva nou. Ga o com lucrările de explorări pînă la aeraj şi cătorie modernă de fructe şi legume.
La stafia de călători s-a in Luînd cuvîntul, tov. Ioan Moţ, pletare a prelegerilor ţinute de către evacuarea apelor, fără să mai vorbim Lucrările de construcţie sînt executate fel, copiii între 3 luni şi 1 an 30 de ani inclusiv.
trodus sistemul de comandă e- secretarul organizaţiei de partid profesori, biblioteca a fost un perma de lucrările de exploatare propriu zise în regie de întreprinderea Fruct-Ex-
lectro dinamică. In centrul ora al staţiei C.F.R. Simeria, Ioan nent, bun şi fidel prieten al studenţilor. si organizarea lor. port Sibiu.
şului a început construcţia de Lăzărescu, de la depoul de lo
noi blocuri de locuinţe. Toate a- comotive, Ioan Truşcă, Vasile Mulţimea cărţilor şi revistelor de Majoritatea studenţilor frecventează Pînă în prezent, au fost terminate
ceslfi succese a subliniat vorbito Săman şi alţii, au susţinut cu specialitate traduse ori existente în di cu regularitate biblioteca. Ea cuprinde cele două tunele de uscare, cu o ca
rul au fost obţinute ca urmare căldură propunerile de candi ferite limbi străine c a : rusă, franceză, circa 80.000 exemplare. Studenţii se in pacitate de 25.000 kg. în 24 ore. Pri
a politicii înţelepte a partidu daţi pentru alegerile în sfatu teresează de noutăţile apărute, se sfă mului tunel i s-au şi făcut probele de
lui şi guvernului nostru. rile populare. Din m unca tuiesc mereu cu acest credincios prie- funcţionare, obţinîndu-se rezultate bune.
şi viaţa ten : cartea. Sînt mulţi, foarte mulţi
In cadrul adunării, s-au pro EMIL CREŢU studenţi care pot fi citaţi ca cititori
pus apoi candidaţii F.D.P. pen utem iştilor fruntaşi. Pentru a-i enumera ţi-ar trebui
tru alegerile de deputaţi în sfa- impiegat de mişcare şi pionierilor multe pagini. Printre cei fruntaşi dintre
fruntaşi amintim pe Drig Constantin,
Colectivistul din Berthe Sot unare cu cei ce Popescu Alexandru, Magyar Andrei,
votează prima dată Circo Teodor, Ulmamei Petru, Gîrma-
In sala festivă a Sfatului circumscripţia electorală nr. 19 ciu Mircea etc. OUi PMÚBP.AMUL B E
popular al oraşului Haţeg a a- pe tov. Vaier Dumbravă, colec In ziua de 15 ianuarie, Comitetul
vut loc o adunare la care au tivist din Berthelot. Propunerea orăşenesc U.T.M. din Alba Iulia a or Pe lingă biblioteca documentară,
participat oameni ai muncii din a fost susţinută cu vii aplauze ganizat la casa alegătorului o aduna Institutul de mine „Gheorghe Gheor-
oraş şi comunele Berthelot şi re cu tinerii utemişti şi neutemişii ca ghiu-Dej“ din Petroşani dispune şi de
Silvaş. Cu acest prilej a fost de de participanţi. In legătură cu re, împlinind vîrsta de 18 ani, vor vota o bogată bibliotecă de literatură poli
semnat candidatul circumscrip propunerea făcută, au luat cu pentru prima dată Ia 5 martie 1961- tică şi beletristică. Imbinînd armonios
ţiei electorale regionale nr. 19. vîntul mai mulţi cetăţeni, prin studiul profesional, cu lărgirea cunoştin
In aceeaşi adunare, a avut loc tre care Nicolae Jele'dinţan, Gh. <2u această ocazie, tov. Alexandru ţelor ideologice şi de cultură, viitorul
şi desemnarea candidatului pen Mărgineanu şi alţii. Duca, secretar al Comitetului orăşe inginer, va fi un intelectual com
tru circumscripţia electorală ra nesc U.T.M., a vorbit despre „Drep plect. Astfel, cu ajutorul bibliotecii,
Din partea Consiliului raional turile largi de care se bucură astăzi bine pregătiţi profesional, studenţii mi
ională nr. 1. al F.D.P., tov. Nicolae Zamora, tineretul patriei noastre“. neri din Petroşani sînt hotărîţi ca la
In faţa a 585 de cetăţeni, tov. actuala sesiune de exâniene să dea
secretar al Comitetului raional Muncă patriotică
Leontin Blăjan, membru al Con de partid Haţeg, a propus apoi răspunsuri cît mai bune, dovedind că
siliului regional al F.D.P., a candidat pentru circumscripţia In săptămîna care s-a încheiat Ia
vorbit participanţilor la adunare electorală raională nr. 1 pe tov. 15 ianuarie, tinerii din raionul Alba sînt bine pregătiţi, aşa cum se cere u-
despre realizările înregistrate în Beche Georgeta, muncitoare la au prestat 2.970 ore de muncă volun
ari ii puterii populare în raionul cooperativa „Ţara Haţegului". tară- în acţiuni c a : reparări de dru nui viitor inginer al zilelor noastre.
Haţeg, propunînd apoi în nu Şi această propunere a fost sus muri, colectarea fierului vechi şi al
mele Consiliului regional al ţinută cu căldură. tele, pe care le-au închinat alegerilor R. SELEJAN
F.D.P. drept candidat pentru de deputaţi de la 5 martie 1961.
S. RUSAN 21 IANUARIE 1961
In această perioadă, tinerii au co
corespondentă lectat 12 tone fier vechi. 9>CUPA SATELOR“ la şah Programul l : 5,40 Melodii popu- 15,00 Cantata Glasul lui Lenin“ de
Pregătesc programe In ultimii ani, jacul de şah găreşti, şcolari, profesori, me lore romîneşti şi ale minorităţilor na Alfred Mcndelsohn, pe versuri de Mă
artistice prin corespondenţă a luat o dez ţionale ; 7,45 Muzică uşoară : 8,00 Din ria Banuş ; 16,15 Melodii populare ro
voltare tot miai mare în ţara dici etc. presa de astăzi; 11,30 Muzică de ca mîneşti ; 17,30 Carnet de reporter;
Pionierii şcolii de 7 ani nr. 1 din noastră, antrenând în concursuri meră de compozitori romi n i; 12,20 18,05 Vreau să ştiu (reluare) ; 19,30
Alba Iulia, pregătesc programe artis numeroşi jucători de şah din Concursul se va disputa în Album sportiv; 13,05 Uverturi şi pot Pe teme internaţionale; 19,40 „Viaţa
tice în cinstea alegerilor de Ia 5 mar cele mai îndepărtate comune şi două eta p e: semifinala — in puriuri din operete; 15,10 Muzică u- nouă a satului“, program de cîntece
tie. Astfel, colectivul clasei a VlI-a sate. terval în oare echipele partici şoară ;. 15,45 Actualitatea literară în şi jocuri populare romîneşti; 20,20
B pregăteşte programul cu tema „A- pante vor îi împărţite în grupe revistele noastre ; 16,15 Vorbeşte Mos Noapte bună, cop ii: „Piatra cea fier
legerile din trecut şi azi", Pentru a da posibilitatea or de clte 5, urmînd să se califi
La Dobra ganizării unor concursuri co ce In finală echipa cîştigătoare co v a ! ; 17,45 Ştiinţa în slujba păcii; binte" de A. Gaidar; 20,30 Din crea
LUCIA PASGU lective şl răspândirii pe o scară a grupei; finala — care se va 19,05 Scrisori din. ţară; 21,30 Balade ţia compozitorului H. Mălineanu : 21,10
şi mai largă a jocului de şah disputa între echipele cîştigă
corespondentă in rîndul oamenilor muncii de şi jocuri populare 'romîneşti; 22,30 Mu Muzică corală ' clasică ; 21,30 Moment
la sate, subcomisia de şah prin
La Dobra, cetăţenii din cir lui universal, donitruirea par corespondenţă din cadrul Fede zică de dans. poetic: Majţenyi Erik; 23,15 Muzică
cumscripţiile electorale comu terului noului elimin cultural raţiei române de şah a luat ini
nale nr. 2 şi 3, şi-au desemnat din Dobra), simt realizări im ţiativa instituirii unui concurs toare ale grupelor din semi- Programul II: 14,08 Muzică uşoară; de dans.
candidaţii Frontului Democra portante care au schimbat ra republican pe echipe intitulat
ţiei Populare pentru alegerile dical faţa comunei noastre, a „Cupa satelor“, la care vor pu finiale.
de deputaţi de la 5 martie. spus în cuvîntul său tov. Dincă. tea participa pe bază de în
scriere echipe săteşti compuse Echipa cîştigătoare va primi
Tovarăşa Minodora Dincă, se 'Au fost propuşi apoi tova din 3 jucători (băieţi, fete sau
cretara biroului comunal F.D.P. răşii Traian Farcaş, secretar al mixte). cupa pusă în joc, iar următoa S f^ c â lX ^ C ^ A
comitetului comunal de partid rele patru vor primi premii şi
a arătat în cuvîntul său că în şi Neagu Roimian, preşedintele Fiecare comună sau sat poate
ultimii patru ani, au avut loc gospodăriei colective „Dr. Pe participa ou un număr nelimi diplOmie. 1f
tru Groza“ din Dobra, 'să can tat de echipe. In acest fel se
o serie întreagă de transformări dideze din partea F.D.P. în cir pot constitui echipe cu jucători Acest concurs’, care Va deveni
cumscripţiile electorale nr. 2 şi (jucătoare) dintre colectivişti,
in viaţa comunei. 3. Adunarea al aprobat în una lucrători în 'G.A.S. şi S.M.T., tradiţional, se va disputa pe 21 IANUARIE 1961
nimitate propunerile făcute. membri ai cooperaţiei meşteşu- riodic din doi în doi ani.
— Electrificarea comunei, ra- DEVA Miciman Panin; HU- tul militar; HAŢEG: In pragul
înscrierile se primesic pînă la NEDOARA : Şapte mirese pen vieţii; BRAD: Katia-Katiuşa;
dioficarea, Înfiinţarea celor pa 31 ianuarie 1961, pe adresa': tru şapte fraţi ; PETROŞANI : LONEA : O zi de odihnă ; TE-
tru gospodării agricole colecti „Federaţia română de şah, stra Legea e lege ; Darclée ; SEBEŞ : IUŞ : Jncătoarea de baschet :
da Vasile Conta nr. 16, Bucu Serioja ; ALBA IULIA : Departe ZLATNA : Război şi pace: ILIA:
ve în Dobra, Stretea, Abucea şi reşti“. Participanţii sînt rugaţi
să menţioneze pe plic „Pentru de patrie : Laăy Hamillton ; Un cîntec străbate Uimea: A-
Făgeţel, amenajarea magazinu- Cupa satelor“.
SIMERIA : Mamelucul ; ORĂŞ- POLDUL DE SUS: Ea ie iu
Ediţia 1961 a concursului va TIE : Doamna cu căţelul ; Secre- beşte.
începe la 1 martie 1961.
ÎNTREPRINDEREA
Şantierele întreprinderii cfe Pasiune pentru tehnica nouă Un adevărat record au înre REGIONALA DE TRANSPORTURI AUTO
construcţii siderurgice Hunedoa gistrat muncitorii, tehnicienii şi
ra au Impîn2it mtregul oraş. A- roul său. In anul 1959 au fost rea lăcătuşului Ioan Gîrcoană, pneumatic pentru problele de inginerii de la serviciul mecanic Ânunfă că vaiafoiSitafea autorizaţiilor de tra n
cum, ele freamătă de munca en aplicate doar 58 de inovaţii cu care a trecut la recondiţionarea presiune, modificarea căii de ru şef. Ei au cel mai mare număr s p o r t uri i n t e r n e s-cs p r e l u n g i t p i n a Sa d a t a d e
tuziastă a constructorilor. Ii vezi o eficacitate economică dc rolelor simple şi duble de la lare a podurilor, prepararea cen de propuneri aplicate i 51 din 31 m a r t ie 1961.
pe montorii curajoşi care la 1.700.000 lei. înseamnă că nu tractoarele Kirov. Economiile ce tralizată a betonului în două cele 56 prezentate. Sînt fruntaşi
mari înălţimi montează fermă mărul de inovaţii şi economiile s-au realizat pînă in prezent În secţii de betonare. şi în ceea ce priveşte economiile Aii Sf
[irigă fermă, pe nituitorii care ce s-au realizat în 1960 a fost trec suma de 78.000 lei. realizate. In anul trecut, valoa
s-au prins intr-o straşnică între aproape dublu. Gum s-a ajuns Un alt succes de seamă al rea lor se ridică la peste 217.000
cere cu sudorii, sau pe zidarii aici ? La gazeta de perete a între lei. Este rezultatul firesc al pre
şainotori care cu multă măies prinderii s-a vorbit de multe ori inovatorilor I.G.S.H. este şi dis ocupării întregului colectiv în
trie construiesc cuptoare pentru Urmînd exemplul inovatorilor despre inovatorii fruntaşi Ioan frunte cu comuniştii. Comuniştii
plămădirea oţelului. de la Combinatul siderurgic Hu pozitivul de încărcat şi descăr au fost cei care au pornit acţiu COMITETUL EXECUT!« al Sfatului popular
nedoara, pe fiecare şantier s-a Matei, Ioan Georgescu, elevi ai nea de continuă perfecţionare a
Privind aceşti oameni, trăind organizat cite o grupă de inova şcolii de maiştri, inginerii Şte cat cimentul realizat de Alexan utilajelor. Printr-o muncă neo
in mijlocul lor, observi preocu tori care a cuprins pe cei mai fan Prică, Constantin Badea, bosită, ei au confecţionat cu
parea pentru a termina la timp destoinici inovatori' din rindul dru Munteanu şi inginerul E- mijloace proprii multe instalaţii raional Orăştie, anunţă următoarele posturi
construcţiile ce le-au fost încre muncitorilor, maiştrilor şi ingi Inovatori si inovaţii şi agregate de care au avut ne vacante:
dinţate. Şi deşi uneori lucrările nerilor. In întreprindere îşi des mil Moldovan. Prin aplicarea voie constructorii. Aşa au fost
au fost dificile, ca-de exemplu făşoară activitatea 8 grupe de maiştrii Avram Albu şi Gheor consolidarea şasiurilor la auto V
cuptorul Martin de 400 tone, la inovatori. Contribuţia cea mai ghe Subaş. La 30 de ani, comu dispozitivului amintit va creşte basculante, modificarea inelelor
minorul de 650 mm., sau marele de seamă au adus-o inovatorii de nistul Avram Albu este, aşa cum de protecţie a soclului de rotire — La sediul Com itetului executiv S ta t raion,
laminor bluming, termenul de pe şantierul numărul 1 care La caracterizat şeful cabinetului considerabil productivitatea a macaralei turn şi dispozitivul serviciul de sistem atizare şi arhitectură,
predare a fost respectat şi de construiesc cuptoarele de mare tehnic, un prieten adevărat al pentru strunjit carcase la reduc-
multe ori chiar redus. La baza capacitate de Ia noua oţelărie noului. De fiecare dată cînd are muncii şi se va realiza o însem toarele autobasculantelor. Sim
acestor succese a stat pasiunea Martin. Propunerile tăcute de a- timp liber, el trece pe la biblio pla enumerare a cîtorva din rea
pentru introducerea tehnicii noi, ceştia au avut mare efect asu teca tehnică pentru a studia re nată economie de ciment. lizările inovatorilor de la acest
preocuparea constructorilor pen pra reducerii termenului de exe vistele de specialitate. Ultima serviciu are darul de a reliefa în
tru mecanizarea unor operaţii. cuţie a cuptorului nr. 4, primul dată a trecut pe la cabinetul Şeful cabinetului tehnic este adevărata lumină munca aces ,1. ş e f s e r v i c i u ( a r h i t e c t ş e f }
din seria cuptoarelor de 400 to tehnic săptămîna trecută pentru mulţumit şi de rezultatele înre tui entuziast colectiv din rîndul 2. tehnician 1 c o n s tr u c to r ,
O vizită făcută la cabinetul ne ce se vor ridica la Hunedoa a cere cîteva relaţii în legătură gistrate pînă acum în cadrul căruia remarcăm pe Leonida Ar-
tehnic ai întreprinderii ne-a dai ra. Acest cuptor a fost construit cu perfecţionarea noii sale ino concursului intern de inovaţii. ghiros, Constantin Badea şi
posibilitatea să aflăm bilanţul in numai 11 luni. vaţii, maşina de tăiat marmură. Constantin Diaconescu.
rodnic al muncii constructorilor — La concurs participă toate — La sediu! Comitetului executiv Sfat oraş
hunedoreni în domeniul inova Am aflat lucruri interesante îmbucurător este şi faptul că grupele de inovatori. Evident, Pentru anul acesta, construc Cugir, serviciul de sistem atizare şi arhitectură,
ţiilor şi perfecţionărilor tehnice. şi despre inovatorii de la secto majoritatea temelor propuse în este prematur să se facă vreun torii siderurgişti hunedoreni au
Binevoitor, tov. Tiberiu Vlad, rul electrotehnic. Aceştia au a- planul tematic pe anul 1960 au pronostic, pentru că toate au a- sarcini sporite. Ei vor construi 1, s e f s e r v i c i u ( a r h i t e c t s e f J.
responsabilul cabinetului tehnic, plicat 42 de inovaţii şi perfec fost realizate. Au fost prevăzute proximativ aceleaşi rezultate, noul laminor, bateria a IV-a de
ne-a prezentat cifrele bilanţului ţionări tehnice din ceie 47 cîte măsuri care să ducă la mecani fiecare avind şanse de a ocupa cocs, cuptorul 5 de mare capaci ~l\/ - /'VŢvXVv
amintit. In anul 1960 s-au înre au propus. Cea mai interesantă zarea unor operaţii de lucru pe primul loc. Ultimele două luni tate de la noua, oţelărie Martin.
gistrat 204 propuneri de inovaţii inovaţie a realizat-o electricia şantiere, cu soluţii simple. Fap au fost hotărit'oare — precizează Cînd s-au dezbătut cifrele de |\ţ \
şj perfecţionări tehnice, din ca nul Ioan Sfratan. El a conceput tul că planul a fost in discuţia şeful cabinetului tehnic. Din son plan, au luat cuvîntul şi inova
un dispozitiv cu rolă pentru tuturor constructorilor a asigu dajele făcute am aflat că inova torii. Angajamentul lor este de
re 144 au fost aplicate iar 42 montarea prelungitorilor corpu rat succesul. Aşa s-a găsit re torii din grupele de pe şantierele a contribui la reducerea terme
sini in curs de rezolvare. Inova rilor de iluminat. De la aplicarea zolvarea unor probleme cum ar de construcţii ca şi cele de la nului de execuţie şi a preţului de
ţiile aplicate au adus întreprin inovaţiei şi pînă acum s-au rea fi, sistematizarea transportului electrotehnic şi' montaj au hotă- cost al noilor obiective. Şi ino
derii economii în valoare de de mortar refractar la bateria a rlt să dea un adevărat asalt lo vatorii constructori de pe şantie
3.500.000 Iei. lizat economii în valoare de IV-a de cocs, dispozitiv hidro- cului întîi. Pentru a vă da sea
ma ce interes a stîrnit concursul rele hunedorene se ţin de c.uvînt.
„A fost anul cel mai rodnic“ peste 280.000 lei. Tot aici, tre în întreprinderea noastră, vreau
— ţine să sublinieze şeful cabi buie să amintim şi de propune să vă spun că inginerii şi tehni Au dovedit-o de multe ori.
netului tehnic. cienii din birourile centrale au
cerut să participe şi ei. Aşa se MIRCEA NEAGU
Pentru a he convinge, ne pre face că din cele 10 propuneri
zintă o diagramă aflată pe bi- făcute de aceştia, 8 au fost apli
cate în practică. Este pentru pri
ma dată cînd cadrele tehnice din
birourile centrale î \j făcut atî-
tea propuneri.
