Page 58 - 1961-01

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 18»9

23üBttifiSc.ÜASS gaMiu3yrrgz223^3g^3ro?flCCgg * BiBHz^ssaas^rszissCTjrcGair^^

D O / TINERI Plane! de prod ocf ie în # iniejresaniă. esileger
a ti® focuri popular®
vată noaptea fusese la teamă intr-un ungher al su­ paeipp<emeşâi

post. Acum, cu ochii cer- fletului s-au risipit sub lumi­ In urmă cu cîteva zile, colectiviştii rezultate mult mai bune, avînd în ve­ MORARU VASILE (Valea Bradului).
Versurile „Zi de sărbătoare“ sînt foarte
cănaţi, răsfoia o revistă. O na privirilor calde ale tova­ de la G.A.G- „Dr. Petru Groza" din dere mijloacele de producţie existente potrivite scopului pentru care le-aţi
compus (pentru brigada. artistică de
mică şedinţă o reţinuse şi răşilor ei, sub satisfacţia pri­ Petreni, s-au întrunit în adunarea ge­ aici. Hi au făcut unele propuneri me­ agitaţie). Ar fi şi mai eficiente dacă Ţinutul pitoresc al pădureni- tiva alcătuirii culegerii aminti­
le-aţi da şi mai mult conţinut concret, lor cuprinde ramificaţiile de est te. In această culegere sini in­
iacă aşa, ba şedinţa, ba dis­ mului schimb sfîrşit cu bi­ nerală pentru a discuta şi definitiva nite să ducă la dezvoltarea multilate­ legîndu-le mai mult de specificul lo­ ale munţilor Poiana Rusca, a- cluse cele mai specifice dansuri
calităţii. părînd ca un întins platou măr­ pădureneşti: „Brîul pădure-
cuţia cu secretarul, şi o a- ne. Să ştii că de tine, o fe­ planul de producţie pe anul 1961. Gu rală a gospodăriei, la creşterea valorii ginit la nord de Valea Mureşu­ ne.se“, „Ardeleana pe trei paşi“,
POPA HOREA (Brad). Notele de lui, la sud de Ţara Haţegului, „De doi“, „Spic de grîu“ şi „Ar­
pucase ora 10. A citea noap­ tişcană, depinde munca c ti­ acest prilej, a fost prezentată şi da­ zilei-muncă. călătorie scris.e sînt doar o înregis­
trare fidelă, fără alegere, a tot ce
te, a citea si ? Nu le ţinuse tor oameni, bunul mers al rea de’ seamă asupra activităţii des­ PlanuP de producţie aprobat de co­ aţi văzut intr-o călătorie. Ar fi fost
mult mai bine dacă aţi fi selecţionat
numărul. Ca asi, mîine im- atitor agregate, e destul ca făşurată de colectivişti în anul care a lectivişti în adunarea generală, prevede şi descris doar ceea ce e reprezentativ
pentru cele mai importante localităţi
plinea anul; un an la postul să-ţi umple viaţa. trecut. Deşi gospodăria n-a împlinit insămînţarea în acest an a 105 ha. cu vizitate: construcţii specifice regimului iar sipre răsărit oprindu-se a- deleana pe loc“.
democrat-popular, fabrici şi uzine cu
de comandă, ca manevrantă. încă un an de existenţă, colectiviştii grîu, 120 ha. cu porumb, 5 ha. cu sfe- producţii care n-au existat în trecut, brupt în Valea Cernei, pe linia In afară de cele cinci dansuri,
figuri de oameni înaintaţi şi faptele Mândru, Hunedoara, Teliuc. lucrarea mai cuprinde şi un a-
Uneori, in clipele de singură­ spas Dumitrescu a înce­ din Petreni se pot mîndri cu realizări clă de' zahăr, 5 ha. cu cartofi, 15 ha. lor deosebite. ranjament scenic al acestora,
Populaţia din ţinutul pădure- sub fermă de suită. în care
tate işi trimite gindurile in put în alt fel viaţa, dar frumoase. i cu porumb s ilo z ,'30 ha. >cu trifoi în OŢOIU ADRIAN (Teiuş). AUREL nilor păstrează în formia lor pi­ s-au mai introdus cîteva miş­
IERIM (Simeria), SPIVALIUG PE- torească portul şi dansul. cări pentru îmbogăţirea şi le­
urmă cu ciţiva ani şi fără tot la Hunedoara. Venit din Muncind cu dragoste cele 285 ha. de cultură ' ascunsă etc. Pentru realizarea 1EA (Toteşti), NEGRUŢAG NADEJ- garea lor, precum şi aranja­
DA (Alba), FURCA ARON (Cristur). Folclorul pădurenilor a inspi­ mente muzicale (autor Efîirme
să vrea zîmbeşte'. Ar fi fost Oltenia acum 5 ani, avea din pămînt, împărţite pe diferite culturi, unor cantităţi mari de cereale s-a pre­ Din cele scrise, înclinaţi pentru reda­ rat pe prof. Garai Ida, autoa­ Bugaru).
rea faptelor concrete. Dacă aţi colabora rea culegerii „Jocuri populare
asi studentă la medicină şi urmă cunoştinţele a 7 clase din care 100 ha.- cu grîu, 85 ha. cu văzut obţinerea unor producţii de 3.000 cu • colectivele brigăzilor artistice de pădureneşti“, tipărită de Casa Gu această suită de dansuri
agitaţie din localităţile respective aţi regională a creaţiei populare pădureneşti, formaţia coregra­
încă pe anul 5. Dar nu-i pa­ elementare, dorinţa de a şti porumb, 10 ha. cu porumb siloz, 3 ha, kg. porumb, 25.000 kg. cartofi, 30.000 putea realiza lucruri mult mal bune. Deva. fică a Căminului cultural din
Luaţi de asemenea legătură cu cercu siatull Dobîoa, a reprezentat re­
re răii. şi a face cit mai mult. Fostul cu sfeclă de zahăr ___________ _ kg. sfeclă de zahăr, rile literare cele mai apropiate. Discu Elementele so’cialiste au pă­ giunea Hunedoara la faza fina­
Itînd lucrările mai întîi în cercurile li truns şi s-au statornicit şi în lă a celui de-al V-lea concurs
Acum 5 ani, Zenaida Bivol, păstor nu s-a lăsat copleşit şi alte culturi, apli- — —— 1— --------- î.600 kg. floarea- terare, veţi putea să realizaţi versuri aceste ţinuturi. In Dobîoa (sat
de unde au fost culese dansurile artistic al formiaţiilor de ama­
absolventă a şcolii medii de de neştiinţa lui în ale side­ L A P E T R E N I i, t»,cînd îngrăşăminte . „ publicabile. desJcrise în această culegere),
în care, în urmă cu 15 ani, bîn- tori, la Bucureşti, în august
organice pe solurile CORBU IORGOVAN (Subcetate). tuiau bolile şi analfabetismul,
10 ani din Hunedoara, păşea rurgiei şi cu îndirjirea omu­ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , . soarelui în medie, astăzi casele sînt luminate de 1959.
FLOREA IOAN (Coşlariu), TH. CIII- beteul electric. Numeroşi pădu-
cum s-ar spune pragul vie­ lui de 22 ani s-a prins în cu fertilitate scăzu- ____________________ _______Avînd în vedere RIAGOPOL (Lupeni), CORNELIU Planşele colorate din culegere
IACŞINESCU (Cugir), N. ISPAS
ţii. Ce drum să aleagă? Vi­ luptă. A intrat muncitor la tă şi respectînd cu LSsraCTBEE^ ^ dezvoltarea gospo­ (Băiţa) şi CONSTANTIN GHIRIAC
(Călan). Deoarece aţi trimis doar cîte
surile au pur- fabrica de aglo­ stricteţe regulile agrotehnice, colecti­ dăriei colective s-a hotărît ca în acest o singură poezie, nu ne putem face o
părere despre posibilităţile ce le' aveţi
tat-o prin mul- . d i. merare. Apoi s-a viştii au obţinut producţii mari. Astfel, an să se construiască o magazie cu de a versifica. Mai trimiteţi: pe teme
te locuri şi au calificat insta­
ei au realizat peste 2.500 kg. porumb o capacitate de 15 vagoane, un patul actuale, legate de construcţia socialis­
mului în ţara noastră.
oprit-o la Ti- r lator de apă. boabe, peste 1.000 kg. grîu, 20.000 kg. de 20 de vagoane, o cocină pentru
mişoara. N-a Z l$ .€.(.$-(L n e - a ş t totuşiştia IRIMIE STRAUŢ
cartofi, 25.000 kg. sfeclă de zahăr etc. porci şi un coteţ pentru păsări,
membru al Comisiei regionale
devenit medic, puţin, atît de de pe fiecare hectar cultivat cu aceste In scopul dezvoltării sectorului zoo­ de îndrumare a tinerilor reni şi-au cumpărat aparate de (autor Ion Budiu), prezintă
\ deşi se înscrisese la faculta- puţin faţă de ceea ce trebuia plante. Valoarea zilei-muncă a crescut tehnic care s-a dovedit a fi foarte creatori radio, participă la activitatea costumul original al pădureni­
i te. O teamă neexplicată a o- şi. ar fi vrut să ştie, incit nu considerabil. Au fost împărţite colecti­ rentabil, se va mări numărul vacilor cultural-artistică, iar pentru co­ lor, fără nici o schimbare sau
\ ¦prit-o în faţa uşii masive a viştilor pentru fiecare zi-muncă, cîte de lapte prin cumpărarea dev viţele cît piii acestora a fost construită denaturare.
< amfiteatrului. S-a întors la puţine au fost clipele în care 3 kg. grîu, 8 kg. porumb, 0,500 kg. şi prin reţinerea tineretului din pro­ o şcoală nouă.
S Hunedoara înciudată. îşi ra- a judecat viaţa ' şi viitorul cartofi, 0,200 kg. varză şi altele. Co­ ducţia proprie. Se vor cumpăra 10 La realizarea culegerii, Garai
j tase viaţa ? Omul de 16 ani lui. A văzut tineri, de seama lectivistul Ioan Bodea, de pildă, a pri­ scroafe de prăsilă, 150 oi cu lînă fină In anii din urmă, institutele Ida a fost ajutată de învăţă­
j împliniţi, Zenaida, nu putea lui şi alţii virstnici, buchisind mit'pentru zilele-muncă efectuate în şi semifină. de folclor, prin specialiştii tri­ toarea Beleianu Elisabeta şi de
< şti. întrebarea stăruia. Ce va slovele şi s-a liotărît. Dumi­ G.A.C- 1.500 kg. grîu, 4.000 kg. po- msmbrid formaţiei de dans din
\ fi, ce va face ? Apoi a venit rumb, 495 kg. cartofi, peste 100 kg. Pentru a realiza cît mai mari ve­ mişi la faţa locului, au făcut Dobîca. Culegerea se adresează
? întîmplarea cea stupidă, su- trescu Ispas a frecventat şi varză, alte produse şi o importantă nituri băneşti, colectiviştii vor contrac­ numercaste cercetări, pentru de­ în special instructorilor artistici
) ferinţe, cele 3 luni petrecute absolvit cursurile şcolii me­ sumă de bani. Mari cantităţi de ce­ ta cu statul în acest an 20 tone grîu, pistarea şi valorificarea folclo­ de dansuri din cluburi, cămine
ţ, în corsetul de ipsos, se pă­ dii. reale, alte produse, şi însemnate sume 20 tone porumb, 20 tone carne, 10 tone rului pădurenesc. A fost publi­ culturale etc., cărora li se oferă
de bani au mai primit colectiviştii Ion cată o antologie de cântece pă­ pe această oale un ajutor în
rea că totul e sfîrşit. Au tre­ Intre timp, în anul tre'cut, cartofi, 1.000 kg. fasole uscată, 80 to­ dureneşti şi un album oare în­ munca lor.
cut insă şi nopţile de veghe în primăvară, noul laminor Stanciu, Adam Bistreari, Sinefta Ze- ne sfeclă de zahăr, 150 kg. lînă şi făţişează arta populară din a- __
şi gindurile triste. Viaţa, ti­ de 650 mm. l-a adus pe şan­ alte produse. ceastă parte a regiunii noastre,
tier. A montat alături de linoi, Adam Stanciu etc.
constructorii I.C.S.H. staţia

nereţea, au învins. de înaltă presiune, conduc­ Din producţia anului trecut, gospo­ Colectiviştii din Petreni, sînt hotă- care au fost bine primite în
Şi s-a liotărît. Nu va fi tele cele complicate, motoa­ dăria colectivă „Dr. Petru Groza“, a rîţi să depună toate eforturile pentru
rele al căror bîzîit îl ascultă vîndut statului 18.000 kg. grîu, 15.000 îndeplinirea obiectivelor planului ce şi toate colţurile ţării. ! LIBRARI
funcţionară. Va merge acolo cu atîta plăcere . şi care kg. porumb, 10.000 kg. cartofi, întrea­ l-au propus. Aceasta va contribui cu Socotind1 ca o datorie strin­
unde merg cei mai buni, la transmit forţă răsturnătoa­ ga cantitate de sfeclă de zahăr, mari siguranţă la întărirea gospodăriei co­
maşină, la acea muncă ca- relor hidraulice. In prezent cantităţi de carne, lapte, lînă. Din ve­ lective, la ridicarea nivelului lor de gente» şi popularizarea folcloru­ V. I. LENIM: DESPRE PRESA
re-ţi arată cel mai bine ce lucrează la răsturnătoare — niturile realizate prin vînzarea pe bază trai.
poţi fi, ce eşti. N-a regretat lăcătuş hidro. de contract a surplusului de produse lui regiunii, Casa regională a (Culegere)
sfaturile fratdlui ei Dumitru, agricole şi animaliere şi din alte fon­ V. BOGDEA
operator la distileria de gu- Studiul î-a deschis pofta duri ale gospodăriei, au construit un crelaţiei populare a luat iniţia- Culegerea cuprinde principalele arti­
droane. A urmat cursurile de carte. O lume nouă i s-a grajd modern cu o capacitate de peste corespondent cole, cuvîntări, note, scrisori ale lui
pregătitoare cu îndirjire şi deschis în faţă, a cifrelor, a 120 cape* vite. (Aici sînt adăpostite
în ziua aceea, memorabilă vieţii prinsă în slovă. A re­ acum 43 vaci de lapte, 24 boi, 19 ca­ V. 1. Lenin cu privire la presă, care
intr-adevăr, cină sub mîinile cenzat „Tinăra gardă.“ şi in
ei, manetele postului de co­ camera lor, unde toţi cei 5 dau o imagine a dezvoltării presei în
mandă nr. 3 al laminorului locatari studiază, Dumitres­
diferite etape aie mişcării muncitoreşti

revoluţionare din Rusia dinainte şi du­

de 650 mm şi-au început neo­ cu stă seară de seară la ma­ pete tineret bovin şi 40 cabaline. pă Revoluţia din Octombrie. Această

bosite cursa, a simţit că lo­ să cu creionul şi coala de Discuţiile purtate pe marginea dării culegere dă posibilitate cititorului să
cul ei e aici, că nu putea fi hîrtie în faţă făcînd calcule.
în altă parte. Şi umbrele re­ Vrea să fie maistru, şi dacă ^ de seamă de către colectiviştii Gheor- înţeleagă rolul şi importanţa pe care
gretului pentru amfiteatrul vrea, va fi.
ghe Săbău, Petre Ţolca, Ioan Sîntei, Lenin le-a atribuit presei de partid în
din Timişoara, ascunse cu A JURCA
Gheorghe Ripoşan, au scos în evidenţă construirea socialismului şi în forma­
faptul că gospodăria lor putea obţine
rea conştiinţei socialiste a maselor.

GREVA GENERALA DIN ROMINIA

1920

REPARAŢII!,® -- PREOCUPAREA Lucrarea elaborată în cadrul insti­
tutului de istorie a Partidului de pe

MECANIZATORILOR lîngă C-C. al P.M.R. relevă unul din
cele mai importante momente aie lup­
tei clasei muncitoare din ţara noastră

Mecanizatorii de la S.M.T. rarea lor. Cum timpul a permis scăderea preţului de cost pe împotriva regimului burghezo-moşie-
Orăştie, cunosc îndeaproape continuarea efectuării arături­ hantru. Astfel, ei au recondi­ resc, de cruntă exploatare şi asuprire,
sarcinile care le revin. Din pro­ lor adinei de toamnă, tractoa­ ţionat o serie de piese de pentru pîine, libertate, pace şi o viaţă
prie experienţă, tractoriştii ştiu rele nu au fost retrase pentru schimb, iar la centrul mecanic mai bună. Ea lămureşte condiţiile în
că desfăşurarea în condiţii op­ reparaţii decît în jurul datei de de reparaţii nu au trimis decît care a avut loc greva generală din
time a campaniilor agricole de­ 15 decembrie dată cînd au în­ 3 tractoare. 1920, precum şi semnificaţia sa pentru
pinde în cea miai mare parte ceput şi reparaţiile. La revizui­ dezvoltarea mişcării muncitoreşti din
de starea de funcţionare a trac­ rea făcută au fost repartizate Dar deşi mecanizatorii de la Romînia.
toarelor şi maşinilor agricole. pentru reparaţii 110 tractoare, S.M.T. Orăştie se străduiesc să
Pentru ca ele să lucreze fără 120 pluguri, 80 semănători, 22 repare cît mai bine şi mai re­ Ea îşi propune să contribuie Ia stu­
r:ici-o defecţiune tehnică, meca­ grape cu discuri, 9 cultivatoare pede tractoarele şi maşinile a- dierea şi cunoaşterea perioadei de mari
nizatorii se străduiesc în aceas­ şi 9 sape rotative. Mecaniza­ gricole, ei întîmpină greutăţi la lupte de clasă ce au avut loc în ţara
tă perioadă să repare cît mai aprovizionarea cu unele piese noastră în anii 1917—1921, sub in-
bine tractoarele şi maşinile a- torii, organizaţi în 16 echipe, au de schimb. La baza 12 Simeria fluenţa Marii Revoluţii Socialiste din
gricole. Pentru bunul mers al nu se găsesc rondele de oprire Octombrie, lupte în focul cărora s-a
reparaţiilor, conducerea S.M.T. reparat pînă la 16 ianuarie a.e. şi tuburi radiator pentru tracto­ plămădit Partidul Comunist din Ro-
Orăştie a luat din timp măsu­ 68 tractoare, 62 pluguri, toate rul K.D., iar pentru tractorul niînia.
rile necesare. Astfel s-a întoc­ U.T.O.S. 26 nu se găsesc axe
mit un plan de lucru pe în­ sapele rotative şi mai mult d'e sateliţi şi roţi dinţate pentru R estauraşi
treaga perioadă de reparaţii şi cutiile de viteză. Conducerea
s-au organizat echipele de me­ jumătate din semănători. bazei de aprovizionare trebuie m oderu
canizatori. Pe măsură ce trac­ să rezolve cît mai urgent pro­
toarele s-au retras din cîmp O preocupare de seamă atît blema aprovizionării cu piese Pe primul platou de la poalele
s-a început revizuirea şi repa- a colectivului de conducere de de schimb pentru a nu împie­ cetăţii Deva, a început 'recent
la S.M.T. Orăştie cît şi a meca­ dica bunul mers al reparaţiilor. construcţia unui restaurant mo­
nizatorilor, este micşorarea pe dern. Constructorii de aici au
cît posibil a cheltuielilor de re­ reuşit ca pînă acum să toarne
paraţii, care duc implicit la fundaţia, betoanele, ultimul
planşeu, şi să se execute zidăria
Legarea tot mai strîhsă a în- Practica premergătoare studiilor if.'il-giV ’Ti. -. _ . . Fostul muncitor la mina Petrila, de la parter.
văţămîntului cu practica con­ Burescu Felicia său Angliei A., Paul RolUnger şi fostul maistru
strucţiei socialiste — sarcină teoretice să fie folosită din plin care nici măcar nu s-au prezen­ miner ta I. M. Baia Arieş, Petru In -prezent, ei lucrează intens
importantă trasată de Congre­ tat la lucrarea de control. Tanisiav, sînt acum studenţi în a- pentru terminarea zidăriei pînă
sul al Itl-iea al P.M.R. învăţă- cunoască instalaţiile şi să-şi ri­ te lipsuri, pînă la sfîrşitul anu­ turor operaţiunilor, studentul nul III explorări miniere ia Insti­ la etaj. Acest restaurant va dis­
mîntului superior — se realizea­ dice nivelul de cunoştinţe teo­ lui, studenţii codaşi trebuie să trebuie să colecteze datele nece­ Un ajutor deosebit se aşteap­ tutul de mine „Gh. Gheorghiu-Dej" pune de săli spaţioase, o gră­
ză, în primul rînd, prin îmbi­ retice aferente, studenţii Măgu- depună o muncă susţinută. Or­ sare întocmirii caietului de prac­ tă din partea asistenţilor care din Petroşani. dină de vară şi de tot confortul
narea studiului teoretic cu mun­ reanu V., Ioniţă I., Brătucu I. ganele U.T.M. şi ale asociaţiilor tică, să analizeze aceste date, conduG practica, ei fiind cel mai necesar unui restaurant modern.
ca în producţie. Prima formă de (grupa 219), Dimoiu I., Kadas studenţeşti de ani şi grupe, vor să le cornplecteze prin studiu mult în mijlocul studenţilor. Ei iată-i în laboratorul institutului
contact cu producţia a studen­ E şi Mitrea C. (grupa 220), Bo- trebui să creieze opinie împotri­ bibliografic şi prin conferinţele trebuie să vegheze ca studen­
ţilor Institutului de mine, este tescu S., Ferenczv Gh. şi Her- va neglijenţei şi mediocrităţii, de specialitate audiate. Practi­ ţii să tie exemplu şi în pregăti­ studiind la microscop o bucată de
practica premergătoare studiilor cuţ F. (grupa 221) — pro­ să combată cu hotărîre chiulul. cantul trebuie să depună deci şi rea teoretică, asemenea tov. Tiff minereu. *
teoretice. In acest an, peste 300 veniţi din producţie — precum o muncă intelectuală susţinută. Nicolae, Geală Mircea, Dimoiu
de studenţi (de aproape cinci ori şi Reşman A., Iuga A., Blendea Va trebui solicitat şi mai mult I. ş.a. Deşi mulţi dintre aceştia Ştiri ¦dinOrăştie
mai mulţi decît în cei 4 ani Pop Maria ş.a. (proveniţi din ajutorul muncitorilor, tehnicieni­ întreruperea preocupărilor te­ mai întîmpină greutăţi obiecti­
trecuţi), fac anul I de practică scoli medii), s-au situat în frun­ lor şi inginerilor din producţie. oretice în timpul anului de ve, din cauza întreruperii de Taximefru pe piaţă xandru Nistor şi alţii, oare sînt
în cadrul celor mai dezvoltate te, aducînd totodată o contribu­ La U.R.U.M.P., maistrul An­ practică şi în special a pregăti­ mult a şcolii, ca tov. Kadaş E., şi fruntaşi în întrecerea socia­
exploatări miniere din ţară, ca ţie valoroasă în producţie. gliei, de la secţia mecanică, Vi.ş- rii la matematică, ar fi dăună­ Măgureanu V. ş.a., sarcina lor Incepînd din ziua de 16 ia­ listă.
Lupeni, Petri la ş.a. Prin parti­ ncvschi de la tratamente termi­ toare. este de a-şi ajunge din urmă nuarie a.c., I.G.O. Orăştie a pus
ciparea directă în procesul de Au fost şi unii studenţi ca ce, ing. Resiga Gh. şi alţii, în colegii. la dispoziţia cetăţenilor un ta­ Noul loca] de •frizerie
producţie, studenţii mineri şi e- Grigor Gbeorgb'e, Scroban Zol- frunte cu conducătorul practicii, Studenţii.anului I sînt îndru­ ximetru tip „Moskvici“.
tan, Nyergeş Ştefan ş.a. care se ing. Solymoşi şi personal direc­ maţi, cu ajutorul catedrei de însufleţiţi 'de munca entu­ Una din preocupările conduce­
lec.tromecanici mineri îşi însu­ mulţumeşti cu o pregătire me­ torul uzinei, tov. Farkaş F.meric, matematici, să rezolve probleme ziastă a minerilor Văii Jiului încă din primele zile, noul rii cooperativei meşteşugăreşti
şesc cunoştinţe şi deprinderi diocră. Mai mult, alţi studenţi au sprijinit concret practica stu­ de casă. S-au pregătit bine pen­ pentru realizarea sarcinilor tra ­ taximetru a fost întrebuinţat „Viaţă nouă“ din Orăştie, este
practice, care ajută înţelegerea ca Angliei A., sau Trifan I., ne­ denţilor de aici. tru prima lucrare de control stu­ din plin de cetăţenii oraşului. de a crea condiţii de muncă cit
cursurilor de specialitate, şi se glijează pregătirea practică, denţii Tiff Nicolae (grupa 135), sate de Congresul al IlI-lea al mai bune cooperatorilor, iar de­
califică într-o meserie din do­ mulţuminclu-se cu cunoştinţele Un ajutor preţios îl acordă Gorcea Dumitru (131), Geală P.M.R., studenţii anului 'de prac­ Tineri la şcoala serală servirea clientelei să se facă în
meniul specialităţii. Lucrînd a- unilaterale cu care au venit la studenţilor facultăţii de mine Mircea (137), Botescu Şerban tică premergătoare, trebuie să ¦ med cît mai corespunzător.
lături de harnicii mineri, studen­ institut. Unii studenţi ca An- chiar minerii. Scopul practicii (221) ş.a. care au întrerupt răsplătească grija şi condiţiile
ţii dobîndesc o atitudine înaTn'- dronescu N., Crăciunescu (gru­ fiind însuşirea meseriei de mi­ şcoala de mai mulţi ani, prove­ optime ’de studiu create de par­ Condiţiile tot mai bune ce se In acest scop, în ziua de 16
tată faţă de muncă şi îndră­ pa 219),. Burăscu Felicia, Ga- ner, pe baza unui program bine nind din producţie, precum şi tid şi guvern, prin intensificarea creează oamenilor muncii pen­ Ianuarie s-a deschis in Orăştie
gesc meseria aleasă. bor Gh. (221), Marinescu T. si stabilit, studenţii trebuie să majoritatea celor proveniţi din pregătirii lor, prin folosirea din tru a-şi completa studiile, fac un nou local de frizerie.
Miu I. (220), proveniţi din şcoli muncească la locul de muncă, şcolile medii, absolvite recent. plin a învăţămintelor anului de ca spre învăţămîntul seral, să
Recent,ostudenţii facultăţii de medii, nu depun nici un interes în înaintări, suitori şi adîncîri Intre cei cu note slabe se atlă practică, astfel, îneît să se ridice se îndrepte tot mai mulţi ti­ Localul este o unitate de ca­
electromecanică minieră au ter­ faţă de însuşirea cunoştinţelor de puţuri, să înveţe toate faze­ Marinescu T. sau Trifan Ion neri. tegoria I- a, fiind înzestrat cu
minat prima etapă a practicii la practice. Pentru a remedia aces­ le procesului de săpare. Parti- (daţi exemple negative şi la pre­ la nivelul cerinţelor pregătirii mobilier corespunzător -şi deser­
IJ.R.U.M. Petroşani. Străduindu- cipînd activ la executarea tu- gătirea practică),, precum gţ Numai de la secţia lăzi a fa­ vit de cei mai buni frizeri prin­
se să obţină un nivel corespun­ necesare unui bun inginer de bricii „11 Iunie“ din Orăştie, tre care Constantin Paşcani,
zător de calificare practică, să s-au înscris la cursurile serale Sarnson Văidean si alţii.
mine. 7 tineri, printre care muncito­
rii Constantin Jorza, Ioan ELENA IOAN
Cont, ing. S. ŞOMLO Uleanu, yeronica Băieşiţa, Ale­
corespondentă
şeful catedrei de practică,

I. M. Petroşani