Page 59 - 1961-01
P. 59
Nr. 1889 DRUMUL SOCIALISMULUI pag 3
m i Ia m a in'm uAngţitafia vizuală — strîns legală
Crestele munţilor au îmbră eiursul anului trecut am ame de sarcinile de produefie
najat prin lucrări de întreţine
cat mantie albă de zăpadă. Cu re interioare şi exterioare a-
toată asprimea iernii, munţii
îşi au vizitatori ca in oricare proape toate cabanele din munţi. In anul 1960, colectivul ex- că în acest an productivitatea rubrici ale sale „Ce trebuie să
Cele 16 cabane, au în pre ploatării miniere Petrila a ob- muncii va creşte la 1,200 tone facem“ şi „Ce nu trebuie sn fa-
alt anotimp. In aceste zile, ma ţinut succese de seamă în înde- de cărbune pe post, realizîndu-se cern“, unde zilnicse populari-
zent o capacitate de găzduire plinirea sarcinilor economice, economii la preţul de cost de zează rezultatelebune obţinute
P en tru Sfatul p op u lar sivii munţilor Parîng, Sebeş, Re pentru 800 persoane. In timp Planul anual a fost realizat cu 730.000 lei. în muncă şi se critică manifestă-
tezatul şi Vulcan, care împrejmu- de vară se pot găzdui pină la 7 zile mai devreme, s-a atins o rile de indisciplină,
regional ies-c Valea Jiului, sînt vizitaţi 1.200 persoane. Hrana caldă şi productivitate de 1,140 tone căr- îndeplinirea acestor obiective
îndeosebi de amatorii sportu rece este asigurată prin canti bune pe post, obţinindu-se eco- a devenit o sarcină de onoare Trebuje arătat că întreaga a-
lui cu schiurile. încă de la în ne cu regim de restaurant la nomii suplimentare la preţul de a fiecărui om al muncii de la gitaţie vizuală es.te lucrată cu
cabanele de la Rusu, Parîng, cost in valoare de peste 2 mi- mina Petrila şi a comuniştilor multă grijă, este atractivă, mo
ceputul iernii, pîrtiile de schi Cîmpul lui Neag, Straja, Pie lioane lei, depăşindu-se cu in primul rînd. bilizatoare, reierindu-se la sar
Marţi după-amiază, în saTa lui. Propunerea a fost susţinută de Ia Parîng, Straja, Baleia, trele, Baleia. Celelalte cabane, 500.000 de lei angajamentul cini concrete, la probleme care
sînt prevăzute cu bufete care luat. Comitetul de partid al minei preocupă colectivul minei.
Clubului minier din Lonea, pes- de numeroşi participanţi la a- Pietrele, Prislop din masivul asigură hrana într-un sorti desfăşoară o susţinută muncă
ment Variat de mâncăruri reci. Anul acesta, colectivului mi- politică de masă în vederea mo- Caracterul concret al agitaţiei
te 600 de oameni ai muncii din dunăre, printre care Kopetin Sebeş, Şuri-anul, Pasul Vulcan, nei Petrila ii revin sarcini şi mai bilizării întregului colectiv la vizuale, de la mina Petrila nu
Pentru a oferi sportivilor noş importante, sarcini izvorit'e din realizarea angajamentelor luate, se mărgineşte numai la sectoa
cele două circumscripţii electo- Geza, miner, şef de brigadă ia au fost folosite de schiori pen tri cele mai bune condiţii de In cadrul muncii politice de rele miniere. Acelaşi caracter au
practicare a sporturilor, au fost prevederile planului de stat. Ast masă, se acordă o mare atentie şi materialele de agitaţie referi
rale regionale nr. 74 şi 75 s-au mina II — Lonea. luliu Gubaş, tru antrenamente. In vacanţa amenajate din timp pîrtiile de fel, sarcinile de plan prevăd toare la mobilizarea muncitori
schi. S-au făcut noi marcaje, atingerea unui randament de La E.M. Petrila lor, tehnicienilor şi inginerilor
adunat pentru a propune can d i- mecanic la sectorul II Lonea, de iarnă, peste 100 elevi ai şco indicatoare pe o lungime tota 1,175 tone cărbune pe post, de la atelierul electromecanic,
lă de 140 km. la Parîng, Cîrja, realizarea de însemnate econo agitaţiei vizuale, care fiind fo pentru mai buna folosire a uti
daţii de deputaţi în Sfatul popu- Szmida losif, tehnician la sec- lilor medii din întreaga ţară Mîndr’a'. Obîrşia Lotrului, Lonea, mii la preţul de cost, îmbunătă losită din plin, contribuie la mo lajului, îngrijirea maşinilor in
lar regional. torul VI investiţii Lonea şi alţii. au fost cazaţi la renumita caba Şurianul, Prislop etc. La între ţirea calităţii cărbunelui, redu bilizarea maselor la îndeplinirea scopul sprijinirii muncii mine
nă „Rusu“ din masivul Parîn- ţinerea drumurilor, potecilor şi cerea consumului de lemn etc. şi depăşirea sarcinilor de plan. rilor.
Adunarea populară a fost con- In cadrul aceleiaşi adunări,d gului. Tinerii, încadraţi într-un podurilor se lucrează şl în pre
dusă de tov. Raczek loan, se-- tov. ing. Farkaş Imre a propus zent. Aici, în afară de ceea ce Dezbătind sarcinile de plan pe încă de la intrarea în incinta O formă eficace folosită cu
se realizează din resurse loca 1961, minerii, tehnicienii şi in minei se poate observa că se pricepere in munca politică de
cretar al Comitetului orăşenesc din parea consiliului orăşenesc program de pregătire fizică, au le, s-au alocat şi fonduri din ginerii minei Petrila au făcut dă o atenţie cuvenită agitaţiei masă la mina Petrila o consti
de partid Petroşani. Luînd cu- F.D.P. Petroşani pentru a can- practicat şi sportul cu schiu investiţiile de stat. Cabanele au numeroase propuneri menite să vizuale. Sînt expuse grafice, lo tuie „Foaia volantă“. Prin a-
vîntul. tov. Raczek loan a pro- dida în circumscripţia electora- rile. fost dotate cu aparate de ra contribuie la realizarea sarcini zinci al căror conţinut este axat ceasta se adresează brigăzilor
pus drept candidat de deputat lă regională nr. 74 pe tov. Imre dio. covoiare, perdele, tablouri. lor de producţie, au arătat că de mineri o scrisoare care con
în circumscripţia electorală re- Rozalia, muncitoare îa mina Lo- Clubul sportiv „Ştiinţa“ Bucu Pentru executarea unor repara există în sectoarele minei rezer- Pe, *r^s^ <U cî^ p ongre' ţine fie scoaterea în evidenţă a
reşti, a trimis de asemenea un ţii capitale a cabanelor, în 1961, ve care fiind folosite vor duce sul al IIITea al P.M.R. In mod succeselor obţinute, fie critica
s-a investit suma de 240.000 lei. la depăşirea sarcinilor de plan. sugestiv sînt reprezentate sarci rea unor lipsuri. Scrisoarea este
pională nr. 75 pe tov. Suder Wi- nea. Propunerea a fost susfinu- grup de tineri sportivi care au Pe baza acestora, fiecare colec nile privind creşterea producti publicată într-un loc vizibil şi,
fiam, directorul general al Corn- tă de mulţi vorbitori şi aproba- petrecut zilele libere la caba VASILR POP tiv de sector s-a angajat să de vităţii muncii, reducerea preţu de asemenea, se citeşte în ca
păşească sarcinile ce-i revin. lui de cost, creşterea nivelului drul colectivului căruia ii este
binatului carbonifer Valea Jiu- tă în unanimitate. nele din munţii Parîngului. director de trai etc. adresată. Răspunsul dat de a-
Totalizindu-se pe exploatare cest colectiv este, de asemenea,
--------------- ---— ¦ - msr --------- In zilele de 21 şi 22 ianuarie, întreprinderea regională pentru angajamentele luate .s-a stabilit Pe lingă acestea, comitetul de afişat.
partid s-a îngrijit să asigure a-
Cei mai vrednici la Straja va avea loc concursul exploatarea bazelor turistice gitaţiei vizuale un caracter con Munca politică de masă, agi
cetăţeni regional de schi. La concurs cret, mobilizator. Astfel, au fost taţia vizuală fiind temeinic or
participă cel mai buni schiori expuse materiale de agitaţie ca ganizate au adus şi aduc o con
care s-au afirmat în fazele de re conţin pentru fiecare sector tribuţie preţioasă ia mobilizarea
concurs precedente. In acelaşi în parte, sarcinile de plan, an oamenilor muncii la îndeplini
gajamentul luat şi chemarea de rea sarcinilor de plan. In prima
Peste 150 colectivişti din sa- căldură propunerea arătîn'd că timp, toate cabanele din munţi a lupta pentru îndeplinirea şi decadă a acestei luni, minerii
lele Baştea, Holdea, Coseşti, tovarăşa Ioana Anghet este una găzduiesc şi concursurile de ca depăşirea angajamentului. Aşa din Petrila au extras peste sar
de exemplu, lozinca ce se referă cinile de plan 900 tone de căr
Fintoag şi Ohaba, raionul Ilia, din colectivistele fruntaşe din să. Urinează, de asemenea, să m mmmmul be la sectorul III al minei arată că bune, s-a realizat angajamentul
s-au strîns la şcoala de 7 ani in acest an productivitatea mun luat în ceea ce priveşte creşte
din Ohaba pentru a-şl desemna Ohaba, o bună activistă pe tă- se ţină concursuri de schiuri cii trebuie să crească cu 99 kg. rea productivităţii muncii. Re
r™ cultural, o agitatoare neo- pentru obţinerea insignei jubi de cărbune pe post faţă de cea zultatul cel mai de seamă obţi
candidatul in Sfatul popular ra- planificată, obţinindu-se totoda nut e faptul că în această peri
ional. Cu acest prilej, a fost pro- liare de aur, argint şi bronz, tă economii la preţul de cost in oadă nici o brigadă de mineri
pusă drept candidată a F.D.P n;|0r ’trasate de partid. Cei care cu prilejul aniversării a 50 de n-a rămas sub pian.
au susţinut candidatura au rele- f ani de la practicarea în masă valoare de 280.0.00 de lei.
In domeniul agitaţiei vizuale,
vat, mai ales contribuţia deose- a sportului cu schiul, In afară de aceste materiale comitetul de.partid al minei Pe-
în circumscripţia electorală ra bită pe^ care Ioana Angliei a a- întreprinderea regională pen 22 IANUARIE 1961 de agitaţie, în sala de apel a trila munceşte bine, a obţinut
ională nr. 24, colectivista Ioa dus-o lă colectivizare şi la mun tru exploatarea bazelor turisti
na Angliei. ca de înfrumuseţare a satului. ce din Petroşani îşi întinde ac Programul i : 7,30 Estrada melodii prietenie“ — program de muzică uşoa minei se găsesc grafice care a- rezultate mulţumitoare. Mergînd
tivitatea pe cei 4 masivi mun lor ; 9,30 Teatru la mricrofon pentru ră ; 8,00 Suite de muzică de estradă j
Numeroşi participanţi ta adu -k tos! : Parângul, Sebeşul, Rete copii: „Omul invizibil“, prelucrare şi 8,30 Şcoala şi v ia ţa ; 9,00 „Sompozi- rată sarcinile de plan ale fie pe această linie şi în viitor, se
nare, printre care Teodor Gea- zatul şi Vulcanul. Preocuparea dramatizare radiofonică după roma torii noştri cînfă patria socialistă“.
mănu, directorul şcolii din lo Cetăţenii din satele Colhatea de a crea condiţii cit mai op nul lui H. O. Wells; 11,30 Oameni şl Gîntefce de Laurenţiu Profeta; 10,00 cărui sector, angajamentele lua va ajunge ca şi în acest an sar
şi Gurasada, au propus candi fapte; 13,10 De foafe pentru toţi; Arii din opere; 10,30 Revista presei
dat pentru circumscripţia elec- 15,00 Muzică simfonică de compozitori străine; 10,50 Transmisie din sala te şi rezultatul îndeplinirii lor. cinile de plan, angajamentele
romîni i 15,50 Jocuri populare romî- Ateneului a concertului orchestrei sim
calitate, Viorel Lazăr şi Roman torală raională nr. 9 Ilia, pe time de cazare şi hrană turişti neşti i 17,00 La şezătoare: 19,30 Tea fonice a Filarmonicii de Stat „George Tot aici se găseşte expus şi „Pa luate să fie îndeplinite cu cinste.
tru la microfon, premiera, „Maria“, Enescu"; 13,15 Muzică uşoară de Ion
Crişan, colectivişti din Ohaba, tov. Nicolae Lăncrănjan, direc- lor, constituie activitatea noas scenariu radiofonic de Vasile losif j Vasilescu; 14,15 Gîntece; 16,00 Vor noul îndrumător“ cu cele două 1. PAUL
21,30 Pentru iubitorii muzicii populare beşte M oscova!; 18,45 Itinerarii ve
Roman Popovici, colectivist din toru! gospodăriei agricole de tră de bază. Astfel, cu posibi romîneşti: 22,30 Muzică de dans. chi şi n o i) 19,00 Program pentru iu
bitorii de romanţe; 20,05 Muzică de
Lăpugiu şi alţii, au susţinut cu stat din Mintia. lităţi şi din resurse locale, în Programul II : 7,00 „Gîntece de
CU S C R U M U L 1 C E TĂ ŢE N IL O R
Nu se poate vorbi despre nou local de Cooperativă. Prin
transformările ce au schimbat contribuţia voluntară în muncă 10.000 lei. Tot în Fornădia', ti -------------------------- — d ans; 21,15 Gîntare Romîniei Socia
faţa comunei Buruene. fără să şl bani a cetăţenilor, s-au e- iii liste. Itinerar liric prezentat de Dan
amintirn aportul pe oare Io- conomisit 145.375 Iei la con- neretul, mobilizat de organiza Deşliu î 23,10 Muzică’ de dans.
cuitorii satelor aparţinătoare sfrucţii, valoarea localului şco ţia U.T.M. la transportul ţiglei,
l-au adus în toate acţiunile în lii fiind- de 236.000 lei. cărămizii, acoperirea localului Buletine de ştiri: 7,00 ; 13,00 ;
treprinse de organizaţiile de şcolii, a realizat sute de ore de
partid, ori de sfatul popular In satul Fizeş, deputaţii ni- muncă patriotică cu braţele şi 19,00; 22,00; 23,52 (programul I) ;
comunal. sie Grosu şi Sabin Tripon, au atelajele, evidenţiindu-se în
mobilizat locuitorii la acţiunea mod deosebit Petru Florea, Şte 7,50 : 14,00 ; 20,00 ; 23,00 (programul
Participarea în masă a cetă de electrificare, construirea u- fan Vasiu, Viorica şi Cornelia
ţenilor ia construirea de şcoli, nui local de şcoală d'e 4 ani şi Cînda. 22 IANUARIE 1961 ii).
cămine culturale, electrificare a căminului cultural. Răspun-
etc., a contribuit la realizarea zîn-d zilnic la chemarea depu Succese frumoase au obţinut DEVA : 1Miciman Panin '; HU
unor importante economii, va taţilor, cetăţenii satului Fizeş, şl cetăţenii din satul Clinei, ca
loarea acestora ridieîndu-se Ia in frunte cu Dumitru Mihuţ şi re au economisit peste 2.500 NEDOARA : Şapte mirese pen
suma de 228.870 lei. Damian Trif, au realizat eco lei la reparaţiile făcute localu
nomii la construcţia localului lui şcolii de 4 ani, iar cei din tru şapte fraţi ; PETROŞANI : mg
Cele mai frumoase succese şcolii în valoare de 28.750 lei, Buruiene 23.709 lei la construc Legea e lege ; Darclée ; SEBEŞ :
au obţinut locuitorii satului Iar la electrificare de 6.250 lei. ţia şcolii de 7 ani.
Sulighete. Aici, a fost dat in Seriofa ; ALBA IULIA : Departe
folosinţă la începutul lunii de La rindul lor, cetăţenii din Prin munca entuziastă pe ca
cembrie anul trecut, un local de Fornădia şi-au adus contribu re locuitorii c desfăşoară vo Ie patrie : Laăy 'Hamiliton ; PENTRU 24 ORE
şcoală de 7 ani, cu 6 săli de cla ţia bănească în valoare de luntar zi de zi, pe întinsul co NIMERIA: 'Mamelucul ; ORAŞ-
să. Tot în acest sat, cu spri 26.000 lei pentru construirea munei apar noi obiective sopial- Vreme schimbătoare cu cerul varia
jinul deputatului Ion Drăgan, a unei şcoli de 4 ani. Prin cele culturale, satele capătă înfăţi
cetăţenilor Anghel Bozan, Pa peste 300 zile de muncă efectuate şări noi, demne de viaţa nouă TIE : Doamna cu căţelul ; Secre bil mai mult noros. Vor cădea ninsori
tru Florea şi alţii, a fost con cu braţele, şi 120 zile eu atela pe oare o trăim astăzi.
fecţionată cărămida pentru un jele, ei au economisit peşte tul militar ; HAŢEG : In pragul slabe locale. Temperatura staţionară ;
LIVIU DEHELEANU vieţii ; BRAD ; Katia-Katiuşa : ziua între — 1 şl — 6 grade iar
preşedintele Sfatului popular LONEA : O si ele odihnă ; TE- noaptea între — 9 şi — 15 grade. Vînt
lUŞ : Drumul Hristinei ; ZLAT-
al comunei Buruene NA : Răsboi şi pace ; ILIA : potrivit cu intensificări temporare din
Un cîntec străbate lumea : A-
VOLDUL DE SUS : Ea te iu sectorul nord şi nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme cu cerul noros şi cu tempe
beşte. ratura în slabă creştere.
Evoluţia evenimentelor legate Asasinul Heusinger — Yătaf can să rămîie neatins şi imperia
de pregătirile ce au loc la Pen liştii S.U.A. să iasă basma cu
tagon şi în culisele blocului a- în slujba Pentagonului rată. Desigur că urmarea ne
gresiv N.A.T.O., au pus din nou fastă a unei astfel de nebunii
îîi gardă opinia publică mon ai tuturor atacurilor desfăşurate Acestea sînt doar clteva do chete pentru lansarea lor. Con ar avea repercursiuni catastro '\A V V X
dială. Vestea că asasinul ITeu- de Germania hitleristă împotri vezi ale „calităţilor“ deosebite form planului Norstad, prezen fale pentru toţi iniţiatorii ei, in
singer, actualul comandant su va ţărilor europene. cu care este dotat Heusinger, tat la recenta sesiune a N.A.T.O., clusiv pentru Anglia şi Franţa, A MU MŢ
prem militar al Bundeswehrului călău cu uniformă de genera!. revanşarzii germani vor fi pri ale căror guverne au pus teri
vest-german, va fi numit în mar De la Heusinger au plecat or Şi, tocmai aceste „însuşiri“ ale mii dintre partenerii S.U.A. care toriile ţărilor lor la dispoziţia COMITETUL EXECUTIV al Sfatului popular
tie 1961, preşedinte al Comite dine şi dispoziţii pentru exter lui, i-au determinat pe maniacii vor primi rachete „Polaris“, iar raional Orăştie, anunţă următoarele posturi
tului militar N.A.T O., a provo minarea populaţiei sovietice şi războiului de la Pentagon să-l forţele armate vest-germane vor revanşarzilor din Germania oc
cat un uriaş val de proteste în pentru prefacerea în cenuşă a propună drept cel mai potrivit ocupa un loc predominant în ca cidentală. vacante:
lumea întreagă. numeroase localităţi de pe teri om pentru funcţia de preşedinte drul blocului nord-atlantic. Po
toriul U.R.S.S. El a fost unul a! Comitetului militar N.A.T.O., trivit relatărilor ziarului „Daily Toate aceste pregătiri agresi "—* ‘ La sediul Comitetului executiv Staf raion,
Indignarea şi neliniştea opi dintre cei mai zeloşi apologeţi intruchipind prototipul milita Mail Germaniei occidentale îi ve, conducătorii nord-atlantici le -»*
niei publice mondiale sînt pe ai „atacului cu orice preţ“. Şi rismului prusac german. vor reveni în curînd 43 la sută camuflează sub perdeaua neruşi ÎN-'f ¦: ' •
deplin justificate. La cirma acest atac a costat viaţa mili din totalul torţelor terestre natelor declaraţii despre aşa-zi-
N.A.T.O. urmează să fie împins oanelor de oameni nu numai de Pentru Pentagon, el este ex N.A.T.O., 33 la sută din totalul sul caracter „defensiv“ al aces serviciuI de sistematizare şi arh ite c tu ră ,
unul dintre cei mai înverşunaţi pe teritoriile cotropite de către pertul militar pentru „atacul- foiţelor militare aeriene, 100 la tui pact respins şi condamnat
duşmani ai popoarelor, un fas armatele germane, ci şi din rîn- iulger preventiv“ împotriva ţări sută din cele ale aviaţiei mili de popoare. 1. şef se rv iciu ( a r h i t e c t ş e f i
cist notoriu care a comis fără dul poporului german care a lor lagărului socialist şi omul tare maritime şi 80 la sută din 2. tehnician 1 constructor,
delegi şi crime bestiale in tim plătii cu milioane de victime a- cu „experienţă unică in proble forţele militare maritime. Pentru oricine este clar însă
pul celui de-a! doilea război venturile clicii lui Hitier. me ale răsăritului“. Încă în că numirea in posturile de co — La sediu! Comitetului executiv Sfat oraş
mondial, care este răspunzător octombrie 1958 el a cerut cu ne Militarismul vest-german este mandă ale N.A.T.O. ale genera C u g ir , s e rv ic iu l de s is te m a t iz a r e şi a r h i t e c t u r ă ,
în faţa judecăţii popoarelor de Heusinger a fost şi un agent obrăzare : „Să realizăm din nou sprijinit cu atita zel de Penta lilor nazişti de teapa lui Heu
moartea a milioane de oameni credincios al Gestapoului. La 20 gon deoarece cercurile imperia singer, Speidel, Foiertsch etc., 1, şef serviciu ( a r h i t e c t ş e f i .
nevinovaţi. iulie 1944, el a trădat şi a dat şi în viitor vechile principii pe liste din S.U.A. urmăresc să-şi dotarea Bundeswehrului vest-
pe mina justiţiei fasciste pe par care le-am avut în trecut“. asigure, prin intermediul lui, un german cu arme nucleare şi
Hoiărirea Pentagonului de a ticipanţii la conspiraţia împo vătaf de nădejde în Europa occi transformarea Germaniei occi
promova intr-un post-cheie a] triva lui Hitier, fapt pentru care Proiectata numire a lui Heu dentală. Sarcina desăvîrşirii a- dentale in principala putere mi
N.A.T.O. pe călăul Heusinger a primit mulţumirile „Fiihreru- singer drept căpetenie a Comi cestei opere ii este încredinţată, litară europeană a N.A.T.O.,
îşi are dedesubturile ei. Impe lui“ său (aşa după cum recu tetului militar N.A.T.O. consti după cum se vede, „expertului“ silit cele mai concludente semne
rialiştii americani folosesc, pen noaşte el însuşi în carfoa sa Heusinger. ale pregătirilor agresive de răz
tru a-şi realiza planurile lor răz „Ordin în conflict“). tuie o nouă etapă în tendinţa boi.
boinice, militarismul vest-ger- Pentagonului de a instala in Ce urmăreşte în realitate gu
man renăscut cu întreaga lui Spre siîrşitul războiului, cînd vernul S.U.A. prin Împărţirea Planurile imperialiştilor pre
garnitură de foşti generali na pentru orice minte lucidă era conducerea acestui pact agresiv puterii din N.A.T.O. cu milita zintă un serios pericol pentru
zişti, experţi intr-ale crimei. pe foştii generali hitlerişti, în rismul de la Bonn ? Pentagonul cauza păcii în Europa şi în lu
clară înfringerea inevitabilă a mea întreagă. Deşi ei nu vor
In ceea ce priveşte alegerea armatei hitleriste, el a elaborat vederea • transformării militaris îşi întăreşte în aşa măsură loc putea să-şi realizeze aceste pla
Iui Heusinger, imperialiştii nu planurile Volkssturmului care mului revanşard vest-german în ţiitorul său vest-german in Eu nuri niciodată, acţiunile lor a-
se înşeală. Trecutul lui ticălos trebuiau, după părerea lui, să principalul dictator militar in ropa pentru ca, în caz de răz gresive pot încă provoca multe
îl arată a fi un criminal de mi aducă „victoria finală“. Ca ur boi, acesta să forţez,e celelalte nenorociri. De aceea, acum este
na întîia. Numeroase dovezi con mare a acestei aventuri descre Europa occidentală. Pină acum, state membre ale N.A.T.O. să mai necesar ca oricînd să fie
crete atestă activitatea crimina ierate, zeci de mii de bătrini, în statele majore ale N.A.T.O. scoată pentru S.U.A. castanele demascate fără cruţare, toate
lă pe care a desfăşurat-o Heu femei şi copii şi-au găsit moar au fost deja instalaţi zeci de ge din focul unui război atomic ni uneltirile ce se urzesc la Pen
singer in diferite posturi-cheie tea în infernul creat de rezisten nerali şi sute de ofiţeri nazişti, micitor, iar continentul ameri- tagon, iar torţele unite ale pă
ale armatei hitleriste. Ca şef al ţa clicii naziste. iar Bundeswehrului ii sînt puse cii să stăvilească Ta timp aven
secţiei operaţii din statul major la dispoziţie, sub masca turile periculoase ale militariş-
fascist, el a fost unul din prin N.A.T.O., arme nucleare şi ra- tiior vest-germani şi ale stăpî-
cipalii inspiratori şi organizatori nilor lor de la Washington.
I. LAZAR