Page 6 - 1961-01

DRUMUL SOCIALISMULUI
s Primii iulgi de nea întîr- >
<zie sa se aştearnă peste deaj ’
<luri şi văi. Lucrul acesta însă j
<nu-i împiedică pe micii p a->
^sionaţi ai sporturilor de iar->
ţnă să-şi repare săniuţele. 5
No§ c o n s tru c ţii
prin m u n c ă
vo lu n tară
Un loca! de
cooperativă
Cetăţenii din satul Suseni,
raionul Orăştie, participă în nu­
măr mare la diţerite acţiuni cu
caracter obştesc. In prezent ei
lucrează la noul local de coope­
rativă care se află intr-un sta­
diu avansat. Pe lingă cele 170
zile de muncă voluntară, cetă­
ţenii din Suseni au contribuit
şi cu materiale ca piatră, cără­
midă şi lemn de construcţii. Ce­
tăţeni harnici ca Pavel Miclăuş,
Ican Borza, Ioari Blaga şi alţii,
sint hotărîţi să termine noul lo­
cal de cooperativă cit mai au­
rind.
Au terminai saivanul
Cu citeva zile in urmă cetăţe­
nii din satul Suseni, raio­
nul Orăştie, au terminat con­
strucţia unui saivan pentru 250
oi. La această construcţie, exe­
cutată prin muncă voluntară şi
din resurse locale, s-ciu realizat
economii in valoare de 5.000 lei
S-au evidenţiat in mod deo­
sebit Emil lgna, Laurean Igna,
ican Hurduban şi alţii.
PA'SCU ACHIM
corespondent
Una dintre bolile molipsitoare,
frecvente la copii, este varicela.
In popor este cunoscută sub nu­
mele de vărsat de vînt. Frecvenţa
cea mai mare a bolii se observă la
copiii din colectivităţi: grădiniţe,
şcoli, cămine etc.
Boala se datoreşte unui virus pe
care bolnavul l-a contractat de la
o altă persoană ce a fost bolnavă
de varicela cu 8 la 18 zile în urmă.
Majoritatea bolnavilor nu prezintă
înaintea apariţiei elementelor de va­
ricela pe corp nici un semn de
boală. Uneori pot însă prezenta fe­
bră moderata 37,5—38,5, indispon
ziţie, dureri de cap. Rareori varicela
începe cu frison, febră mai mare,
agitaţie, convulsii şi delir. De ase­
menea foarte rar se întîmplă ca
înaintea erupţiei caracteristice să a-
pară pe pielea toracelui o erupţie
roşietică (rasli) ce durează cîteva
ore sau chiar 1—2 zile. Deodată a.
par apoi pe piele pete roşii (macu­
le) de formă rotundă sau ovaiară.
După citeva ore petele roşii sint
mai proeminente şi apar apoi nişte
băşicuţe de diferite forme ce con­
ţin un lichid limpede care, după 24
de ore, se tulbură. Mărimea lor di­
feră foarte mult. Erupţia aceasta
se face deobicei în două-patru pu-
see, avînd intercalate între ele pe­
rioade de linişte (cu scăderea fe-
ULMUL l i p i
Zilele trecute,
un redactor al
ziarului nostru a
luat un inter­ Interviu cu tov.
HOROVITZ EMERIC,
viu tov. Horovitz
director al I.C.R.H.
Emeric, direc­
tor al întreprinderii cinemato­
grafice regionale de stat, în sco­
pul cunoaşterii unor aspecte mai
importante din domeniul activi­
tăţii desfăşurate pe tărîmul edu­
caţiei în spirit socialist a ţă­
ranilor muncitori cu ajutorul
filmului.
ÎNTREBARE: Cum s-a dez­
voltat reţeaua cinematografelor
săteşti în ultimii ani ?
RĂSPUNS : Pînă în 1948, în
întreaga ţară n-a existat nici un
cinematograf sătesc. Munca de
educaţie cu filmul la sate este
o realizare cu totul specifică re­
gimului democrat-popular, desfă­
şurată după exemplul Uniunii
Sovietice. In ultimii ani aceasta
a cunoscut forme din ce în ce
mai avansate, desigur şi datori­
tă faptului că au luat fiinţă noi
unităţi cinematografice. Astfel,
dacă la 1 ianuarie 1959 in în­
treaga regiune existau doar 57
cinematografe săteşti, in prezent
numărul lor s-a mărit cu încă
83.- Totodată, satele îndepărtate
sint deservite de 4 autocaravane.
Aceasta a făcut ca numărul iu­
bitorilor de filme la sate să
crească simţitor, ajungîndu-se ca
în anul ce a trecut numărul lor
să treacă de 5.200.000, faţă de
cei 3.900.000 din 1959. La rea­
lizarea acestui număr însemnat
de spectatori şi-au adus contri­
Vremuri vechi magma
vremuri noi buţia o serie de responsabili de
cinematografe ca Vereş Rozalia,
Papp Gheorglie, Pop Eiisabeta,
(Urmare din pag. l-a). 1948, şi de peste 8 ori mai J
multe ăecît în 1938. Numai în^
vrei să ai o imagine obiectivă ultimii 4 ani s-au livrat pentru)
a Văii Jiului de azi. In dosul Valea Jiului utilaje şi ma-i P.ancu Vladimir, Fekete Piroş-
ka, Bulgaru Savel şi alţii, ope­
acestor cifre trebuie văzute în şin. miniere în valoare de~^ ratori fruntaşi ca Lugoşi Ioan
şi Rimbeanu Victor precum şi
toată măreţia lor modernele 275.000.000 lei. directori de cămine culturale ca
Dincă Marin, Almăşan loniţă,
construcţii care au schimbat Şirul realizărilor din acest ] Biro Ştefan şi alţii.
complet faţa unor localităţi ca domeniu s-ar putea lungi încă) ÎNTREBARE : Cum s-a orga­
nizat şi cum se desfăşoară ,,Fes­
Vulcanul, fostul oraş al pen­ mult, explîcind intr-un fel me ni J-} tivalul filmului la sate" în re­
sionarilor. al c-elcr 2.000 de tuziasmul cu care harnicii giunea noastră ?
cerşetori şi 48 de cîrciumi. ca neri de la Jiu îşi desfăşoarăj RĂSPUNS: Acest festival
este împărţit, in 4 etape. In pri­
fosta aşezare de ţărani săraci bătălia pe frontul cărbunelui.) ma etapă a festivalului au fost
antrenate doar 48 cinematogra­
Paroşenii. căreia localnicii îi Acest entuziasm e generat şz'ţ fe din regiune, restul urmînd să
participe în etapele următoare.
spuneau „în bsrcuri“, ca Lu- de faptul că minerului zilelor) Filmele care rulează cu acest
prilej sint filme artistice de
penii, Petrila şi Aninoasa, cu noastre i se dă o înaltă pre-I lung metraj şi documentar-ştiin-
ţifice. S-a urmărit ca marea ma­
case pitice, igrasioase, con­ ţuire. ^ joritate a filmelor prezentate să
struite zgîrcit pe acelaşi ca­ La sfirşitni fiecărui an mi- ^
lapod, cu camere-celulă, negre nerilor şi tehnicienilor cu ac-]
de fvm, ca pămîntul, înghe­ tivitate ireproşabilă în subte-)
suite unele în altele, aidoma ran li se acordă prime de ve-)
unor bătrîne betege sprijinite chime. care în 1960 în Valea)
în cîrje. Azi şi munca mine­ Jiului au întrecut valoarea de)
rului în subteran e alta. Prin 17.000.000 lei. A crescut pute- j
grija partidului şi guvernului, rea de cumpărare a salariilor)
doar în ultimii 4 ani pentru minerilor în ultimii ani. A- 1
protecţia minerilor Văii Jiului, ceasta se poate vedea şi din}
printre altele, s-au pus la dis­ faptul că dacă în 1950 s-a«;j
poziţie peste 15.000 lămpi de vînăut in Valea Jiului produse ^
mină cu acumulatori, şi 300 textile în valoare de peste)
lămpi, electrice pneumatice de 35.000. 000 lei. în 1960 unităţi-1 aibă teme care preocupă în mod ,
iluminat fix. Realizări deose­ le comerciale de stat au des-3 special ţăranii muncitori din re­
bite s-au înscris la rubrica făcut numai confecţii şi teşi- -j giune. Astfel, un film de valoare
„grija faţă de om.“ şi in dome­ turi în valoare totală de peste -j mondială ca „Pămint desţele­
niul mecanizării, a extinderii 68.000. 000 lei. ~) nit“ a fost urmărit cu viu inte­
mijloacelor moderne de ex­ Cifre, cifre, cifre... cifre
ploatare. Au dispărut cu to­ dosul cărora se ascund fapte -j res de ţărartii din Miercurea,
tul vechile scocuri oscilante, atît de pline de tîlc, incit nu-] Poiana, Luduş, Lancrăm, Sîn-
locomotivele cu aer compri­ le poţi trece cu vederea, fapte) georgiu. De asemenea, s-au bu­
mat. şi alte utilaje considerate care pe mine, care am tră it) curat de succes filmele romi-'
de „ultimul tip“, moştenite de şi vremurile lui Pop Mihai deţ neşti cu conţinut patriotic „Va­
la capitalişti. Locul acestora l-au odinioară şi pe cele ale fetei -j lurile Dunării“ şi „Furtuna“
luat transportoarele şi locomo­ lui Pop Mihai de azi, mă fac•] sau filmele sovietice „Pe Donul
tivele electrice. In anul 1960. să le pătrund înţelesurile şt") liniştit“, „isteţul Saşko“ sau
in Valea Jiului au existat cu. mai adine, umplîndu-mă de 1 „Drumul Hristinei“. Dintre fil­
5.7 ori mai multe transpor­ bucurie că pot să le fiu păr- 3
toare în funcţiune, de cit in taş. mele documentare care au venit
• J uJ uJ uJ vJ '— 1 v_/ u-t<—/ v în sprijinul ţăranilor muncitori
brei şi o stare generală mai bună). strofulusul infantil, erupţii medica­ camerei şi fierberea rufelor boina:
De obicei deodată cu apariţia de mentoase etc. Este necesar să se vului.
noi vezicule, febra se ridică, sta- precizeze că variccla nu are nimic
rea generală se înrăutăţeşte uşor. comun cu variola. TRATAMENT
Regresarea veziculelor se tace în
2—4 zile, în locul veziculelor apă- Asociaţia varicelei cu una din bo= Bolnavul va sta la pat tot timpul
rînd nişte coji (cruste). Aceste coji Iile: scarlatina, difterie, tuse con- perioadei de erupţie pînă la 5—6
cad apoi în termen de 10—14 zile, zile după uscarea crustelor şi scă­
lăsînd o uşoară decolorare a pielii, vulsivă sau pojar, face ca evoluţia derea temperaturii. Regimul alimen­
care-şi revine la normal în scurtă tar va fi la începu) compus din
vreme. bolii să fie mult mai gravă, simp- lapte, ceai, compot, etc. apoi com­
plectat cu făinoase — biscuiţi, griş,
Uneori trecerea tomele acestor boli suprapunîndu-se. orez. pâine, etc. şi după boală sf
din faza de ve­ trece la un regim complect. Me:
ziculă (băşicuţă) Chiar şi o varicelă ce a fost pre­ dicul c cel care fixează regimul în
la forma de crus­ funcţie de forma bolii şi a compli­
tă (coji) se face cedată de una din caţiilor. Ga medicamente se admb
orintr-o fază in- bolile enunţate, nistrează antitermice c a : pirami­
termediară — vezicule ombilicate cu cîteva zile mai dón, antigermin, antinevralgice,
— adică centrul veziculei coboară în urmă, face ca şi calmante generale la cel agitaţi.
înăuntru, unde apare la început evoluţia să fie mai Local, pe piele, unde sint vezicule
crusta. neplăcută. Infec- care produc mîncărime, se va pu­
tarea veziculelor deobicei prin scăr: dra cu substanţe calmante ca de
pinare, pot duce lă supuraţie. Atît exem plu: talc 50 gr., fenol, mentol,
suprainfecţiiie cit şi asocierea vari- cîte 1 gr. sau alcool mentolat 1 la
celă-scarlatină pot da complicaţii la sută (diană). In caz de pericol de
suprainfectare, sé introduce şi pudră
de sulfamidă. In infectări masive
pot fi utilizate antibioticele. Vezicu­ rie comunală a trecut pe listă
lele apărute pe mucoasa gurii şi gr:
tului vor fî tratate prin soluţii de
apă oxigenată sau bórax süb formă
Erupţia de varicelă are cîteva ca- nivelul rinichilor (nefrită), de gargară sau chiar pulverizări cu
răcteristici: apar neregulat, fără soluţii de anestezină 3—5 la sută.
nici o ordine în orice punct al cor- PROFILAXIE După căderea crustelor se va face
pului, nerespectîhd nici chiar pie: baie cu o soluţie slabă de hiper-
lea papului, mucoasei din gît, gură Avînd în vedere că bolnavul este maiiganat de potasiu.
contagios cu două zile înainte de
etc. şi produce o mîncărime pronun­ începutul bolii şi în tot timpul pe- Dr. TRIF MIRCEA
ţată (prurit). Uneori erupţia poate rioadei eruptive, vom izola la timp
fi însoţită de creşterea ganglionilor toţi bolnavii suspecţi sau contacţi
de varicelă. Izolarea bolnavului va
de la nivelul gîtuiui şi din spatele fi în medie 20—22 de zile iar a
urechii ce dispar deodată cu câ: contacţllor de 18 zile. Bolnavul izo:
lat la domiciliu va respecta pres-
derea crustelor. cripţiile medicale de regim, medi-
Varicela trebuie deosebită de o caţie şi igienă. După terminarea bo-
serie de boli ca variola, urticarea,' iii se face o curăţenie generală a
lor muncitul'
sint demne de a-
mintit „Agrono­
mul“ (prezentat
la Vinerea, Au-
lel Vlaicu, Geo-
agiu, Cioara ) 8 şi pe bună ărersanţui nrăgana
„Cultura griului la G.Â.C. Par­
tizanul“ (prezentat la Sîritan-
drei, Cristur, Peştişul Mare,
Streislngiorgiu), „Viaţa albine­
lor“ şi „Despre pajiştile noas­
tre“ (Mihalţ), „Arăturile adinei
de toamnă“ (Luduş), „Din expe­
rienţa crescătorilor de vite din
R.S.S. Moldovenească“ (Roş-
cani) etc. In sate unde se mai
dau crezare superstiţiilor, cre­
dinţelor mistice şi fleacurilor bă­
beşti ca Luduş', Lancrăm, Daia
Romină, s-au prezentat filme de
popularizare a ştiinţei cum ar
fi „Despre televiziune“, „Farma­
cia casei“, etc. Pentru populari­
zarea şi mai buna înţelegere a
producţiilor cinematografice a-
flate în festival, în colaborare cu
căminele culturale, am instituit
un concurs pentru spectatori in­
titulat „Să învăţăm din film e!“.
Toate aceste măsuri au făcut
ca pînă în prezent numărul par­
ticipanţilor la vizionări din ca­
drul Festivalului filmului la sate
să întreacă cifra de 80.000, ceea
ce înseamnă că în bună măsură
această importantă acţiune şi-a
atins unul din scopurile princi­
pale — educaţia multilaterală,
în spirit socialist, a ţăranilor
muncitori.
ÎNTREBARE : Ce ar trebui
să se îacă pentru ca filmele
prezentate la sate să fie vizio­
nate de tot mai mulţi specta­
tori ?
RĂSPUNS : In primul rîncl
trebuie să se dea o mai mare a-
tenţie încălzirii localurilor, re­
parării băncilor şi scaunelor,
mai ales în raioanele Haţeg şi
Brad unde există încă deficienţe
în desfăşurarea Festivalului fil­
mului la sate. Trebuie curmat
spiritul de economie rău înţeles
al unor directori de cămine cul­
turale ca cei din Pianul de Jos,
Băiţa, Luduş, Galda de Jos etc.
unde filmele sint rulate în săli
reci, deşi există fonduri pentru
procurarea de combustibil, pen­
tru procurarea şi repararea so­
belor etc. De asemenea, să fie
curmată lipsa de interes faţă de
mobilizare la filme manifestată,
de unii directori de cămine cul­
turale şi chiar cadre didactice
ea cele din Bueureşci, Demsuş,
Vingard, Apoidul de Jos etc.
La clubul minier din Petri la, la sfîrşitul anului trecut, a
luat fiinţă un cerc al micilor cititori care, in vacanţă mai a-
les, a fost mult îndrăgit de pionieri şi şcolari. Aici se fac citiri
de basme in colectiv, concursuri ghicitoare, recitări etc. Iată, in
clişeul de faţă, un grup de membri ai acestui cerc.
In realizarea bugetuim ne 1981
Să învăţăm din lipsurile
anului trecui 1
(Urmare din oag. l-a).
torul gospodăriei comunale. S-a
prevăzut, de pildă, electrificarea
a 30 de sate. Contribuţia buge­
tului la aceste lucrări in sumă
de 1.300.000 lei a fost pusă la
dispoziţia sfaturilor populare.
Totuşi, lucrările nu s-au putut
executa decit la unele sate, din
cauză că secţiunea de gospodă­
sate care n-au lost în măsură
să contribuie cu fondurile nece­
sare. Mult mai bine ar fi fost
dacă pentru electrificare s-ar fi meni ai muncii care au venit cu
ales sate care puteau să înde­ propuneri preţioase reuşindu-se
plinească condiţiile cerute din
punct de vedere financiar. O sla­
bă preocupare a existai din par­
tea secţiunii de gospodărie co­
munală cit şi din partea unor
întreprinderi subordonate aces­
teia şi in ceea ce priveşte reali­
LING VERSANTUL
PĂGÂNĂ*
(N^A/W/'w
ţ
.> Cins a cu1Mi forestieri 'din 0 grijă deosebită
>> mmcuăă. 1cc0oommauurnndaa ly v tr> vorbesc cu rf u tru inifiinyţa.
Qj nd r i e despre rea zonelor verzi
din jurul oraşu­
I astăzi nu-i btoria lor asupra lui. Numai în
anul trecut s-au
}• să creadă ocH[renţa 0r de pe pldn t a t p e ste
500.000 puieţi de
diferite esenţe prin
munca voluntară a
< te. In ultimul t ăespre greutăţi-
cetăţenilor, ne a-
) festa com-ună 'intlmpinate cu
semenea, pentru
t gir s-a extins wV^fa împăduririi protecţia planta­
ţiilor tinere, In lo­
Paralel cu dez stut versant. cul gardurilor pro­
nltaoaiiccnraied.alitaaaicntuecdmarue,ssutcrnuideteioV''Flmuirecinlroiariumspaîunsneămsteircniăil
in toată " ~putePa de Arge^
cuvîntului. Aici, i- Cit plantam
!> răsărit ca din m _ spuneau el
\ mint blocuri sem\voaptea se sur.
s 5* moieme1 w vizorii din lemn,
asemenea, faţa l s-au plantat gar­
duri vii din salcim
exigenţa noilor Ut° rentiale- Am in ftşie, cu lăţimea
catari, edilii orâit însă mo­
şului s-au străduitul. folosind
să ţină pas cu timp priel- de un metru, care
vrem.ea, ăm'efiâjlni dua M şi in prithul an au
noi parcuri şi pie\ înregistrat o creş­
ţe, terenuri ăltea• Murwa a tere intre 80—120
sport, un ştrand organizată pe cm. De vienţionat
cu bazine de cano-1 schimburi;
taj. un club etc. ţ ea se săpau că prin aplicarea
Acum, au dispă-ţţg Iq.ţ ziua împrejmuirii plan­
rut ca prin minu- ’ . ... taţiilor cu gard,uri
ne f I ripeleşl m - ' antaU P"m 'Lvii, se creează şi
păstaie cu izlazul tăţile c are
caprelor de pe ivit pe par- o centură de per­
versântul Drăga- ie-am învins. dea de protecţie a
^ na. in prezent ver- .,e-a speriat arboretului tînăr.
{ sântul Drăgana a transportul Pentru viitor silvi­
îmbrăcat h a in ă lor la dlstan- cultorii din Cugir
nouă, formată din i d căratul vor împleti şi mai
plantaţii de pini şi \tulvi vege- m u l t interesele
perdele de protec­ \cum versan- dezvoltării patri­
ţie. Priveliştea fru­ •ăgana este moniului forestier
moasă creată de lt cu milioa- cu interesele ăe
zonele verzi au puieţi ăe estetică urbanisti­
> deschis un pito'- 5 specii ca- că prin aceea că
z resc minunat ccti- l crescut vi- vor trece la ame­
} trului muncitoresc | najarea unor noi
> Cugir. Desigur că ul gospdâă- zone verzi care au
ţ această importan- r colectivului o mare importan­
)> tă realizare se da- Aducere ăe ţă în asigurarea
) toreşte iii primul Uil silvic din sănătăţii oameni­
, rlnd muncitorilor c•g reflectă Şi lor muncii.
^ ăe la ocolul silvic p\eea că în-
\ din localitate. A- aderărilor de ţ. /VUHÂILEANU
^ cum, toţi muncita- ba manifestat corespoîi'lent
FoIo-exnoz\-ttt ¦ din
realizările sporulnostru
Zilele acestea, Consiliul aspecte din realizările poporului
neral A R.L.U.S. a trimis nostru in opera de construire a
ciaţiet de prietenie soviete . . . , .
mine din Moscova si filial socialismului.
ei din republicile unionale o; Au {os{ exPed,lale t4 fo1 ° ^ ° '
rie de foto-expoziţii oglinJţ zit” cu tema X onstrucţule din
__________ _ ’ R.P. Romînă“, care vor fi pre-
ţzentate la Moscova, Riga, Tbi-
isi şi Alma Aia, 15 expoziţii cu
reproducere din aria plastică
•omîriească, trimise iu republici-
e unionale şi două expoziţii ale
ărţii romineşti pentru oraşele
1insk şi Erevan.
-------- o q o ----------T•»
Cărţi noi
BELETRISTICA
* Meşterul Manole — ba­
lade populare
356 pag. — 12,30 lei
E.S.P L.A.
L. BĂLĂCI : Noi studii ifa-
liene.
368 pag. — 6 lei
E.S.P.L.A.
CHIRITĂ : Otelul — roman
600 pag. — 13 lei; 18,50
lei (cart.)
F.d. tineretului
Il ECU IVAN CHILIA: Ieşi­
rea din apocalips — roman
176 pag. — 3,75 lei.
Ed. tineretului
zarea planului de beneficii. Nu­ VITNER : Aleridiane literare
mai aşa se explică de ce în acest 390 pag. — 7,85 lei
sector de attivitate pe primele E.S.P.L.A.
11 luni ale anului trecut planul ?
de beneficii s-a realizat doar in jt. ROLLAND : Inimă vrăjită
proporţie de 72 la sută.
Aceste lipsuri trebuie să con­ — roman 3 volume
stituie pentru organele compe­ (464 pag. voi. I ; 636 pag.
tente obiectul unei analize pro­ voi. II; 496 pag. voi. III)
funde pentru ca în executarea — 35,50 lei broşat. Ediţia
bugetului pe 1961 să nu-şi mai
tacă loc. De menţionat că recent I-a. in romîneşte de Vera
s-a întocmit proiectul de buget Călin şi Silvian losifescu.
pe anul în curs. La întocmirea Cuvînt înainte de Silvian
lui au participat numeroşi oa­ losifescu. Colecţia „Clasicii
literaturii universale“.
E.S.P.L.A.
astfel să fie un proiect real, in MAR1A GIACOBBE : Jurnalul
concordanţă cu cerinţele locale.
unei tinere învăţătoare. In
Faptul că bugetul pe 1961 va
fi cu mult mărit faţă de anul romîneşte de Cornelia Cle-
trecut, impune acordarea unei jan şi Plutarch Mihăilescu
160 pag. — 3,30 lei.
atenţii sporite în ceea ce pri­
Ed. tineretului
veşte folosirea lui judicioasă.