Page 62 - 1961-01
P. 62
paL. 2 DRUM E 'S m iA klS /W b m N r. 18 90
IN SPRIJINUL F O R M A Ţ IIL O R
A l e g e r i I n t r e c u t ş i a z iARTISTICE DE AMATORI
Pune-fi mîndro haine noi VOTEZ foită fara-n săritoare Buletin
de vot
Prelucraremuz.Stek/I^ffţ Votez pentru lumină, lumina care arde V t tfM te r e m z . S M a n Ş itM - Foaie mică de hirtie,
In inimi, creatoare şi pură ca un har, AWâ foaie şi curată,
îrtfroducerg Jfexf: Vteteu IB/W&a O văd răsfrîntă-n ochii milioanelor de oameni, ie x l 'Jan P/Bo& Dat mi-a fost din cătănie
Allegro Pe frunţile pădurii şi-n ape de cleştar Să te ciut de astă dată.
voce' Meqnsffe) Poate-n zorii auriţi,
Votez pentru copiii ce ies zburdînd din şcoală Eu voi fi de santinelă,
Şi pentru pruncii care abia acum se nasc, <f. rbcî- íe m *=— I w t Cind tovarăşii grăbiţi
Pentru şoseaua care mă poartă-n largul ţării /¦&. ~râ-i Cobori-vor de pe sclielâ
Şi pentru cartea care îmi iese de sub teasc. v e r-de de ci - coa-re Toe. Ca să fie acolo-n zori
Cei dinţii alegători.
pi— — r-1 Votez pentru dreptatea ce tîlcuri noi dind vieţii 3l w a ~a? r~g Nici eu n-o s-aştept să fiu
Ciobanii ii pofteşte alături de-nvăţaţi, Printre ultimii de tot.
i ** * Votez pentru porumbul cu roadă îndoită, -o- Voi veni cu pasul viu...
Pentru cabana nouă crescută in Carpaţi. Ca pe-un steag am să te
mh-cirQ\Jidj~ n e f n o j ~ -i-— -
Votez pentru-nstrunarea baladelor uitate — “ Ss«r— w r - ~ T ------------ ţiu,
du•cern !te <r o X f s ^ f e In care arde chipul lui Toma Alimoş, Buletinul meu de v o t!
Votez pentru belşugul de poame şi de struguri T Şi in faţa urnei mici
Din care izvorăşte vinul gustos şi roş. — -— Te-om vedea in depărtare
Deputat, cum te ridici,
Votez pentru atitea victorii cîştigate, In obşteasca adunare...
Votez şi pentru-acelea pe care le rîvnesc, Tu, mergînd înspre tri
Şi votul meu înseamnă încredere şi luptă,
Şi votul meu înseamnă i „Partid iţi mulţumesc". bună,
Vei sui cum sui pe schelă.
DRAGOS VICOL Noi te vom simţi-mpreună,
Soare-n cer şi-n suflet Patriei de santinelă. *
In cuvintele adinei
soare Ne vom auzi şi noi,
Vom iUbt mai mult atunci
VY^ VVVYVVYYYV'J dolrei S'u se executa numai /& cfrofe, mfooiind Frumuseţea astei fo i:
delte 2,-a. — v Buletin de vot, te ţiu
'Soare-n cer şi-n suflet, soare. Se strîng fetele, feciorii, Mindru-n palmele-ncercate
Toată ţara-i sărbătoare! Ca pe cîmp secerătorii. Uite-1, chibzuit, sfătos, Curge Streiul liniştit Pentru că-mi eşti dat —
Nu-i atîta-n zări lumină, Cind se-ncinge vreo „măruntă", Ca un brad îi de frumos, Pe sub podul nou tocmit,
Cîtă-n inima mea plină ; Chiuie, parcă-s la nuntă ; Şi la minte-i judecat Fericit e deputatul o ştiu —
Nu-i pe strună voie bună Lăutarii, nu ţin minte, D-aia l-am pus deputat Că l-a ascultat tot satul. Nu pe. o ploscă de rachiu,
Cită-n inimi azi s-adună ; Să fi zis aşa fierbinte. Nu cu doi jandarmi la
«Mici senin in zări albastre, Cum să nu cinte fîrtaţii, Uite, lelea mititică, Nimeni nu e mai cinstit,
cCît în sufletele noastre; Cînd ne-alegem deputaţii ? Dar la inimă-i voinică Gospodar mai chibzuit, spate ;
j-In văzduh nu-i primăvară, Cîntă strune, logostrune, Şi la minte luminată —
[Cită-i azi la noi în ţară. Ţara-ntreagă să-mi răsune, Am ales-o deputată. Nime-n sat nu-i mai stimat, Nu mi te-a trimis cutare
»Fiecare bloc şi poartă, Cîntă-n strune lăutarii, Ga al nostru deputat ! Singeros boier — ci mie.
[Flamură de purpur poartă, Că ne-alegem gospodarii. Clasa noastră muncitoare
»Curge cîntecul cascadă Azi, gătiţi ca-n mai cireşii, Azi mi te-a trimis solie...
X u mulţimea de pe stradă, Oamenii-şi votează-aleşii, Bine ştiu : pe-acest pă-
^Uliţa, de primenită, Fraţi de visuri şi de muncă <
^¦Parcă-i grădină-nflorită; Ce prin fapte dau poruncă... mint,
rCă se strîng cu drag bătrinii
>Gâ vara la strinsul plinii, TRAIAN BULBUCAN < Ca să pot acum să-ţi scriu
Foaie albă de zăpadă.
cercul literar „Ion Slavici“ — Deva, Mulţi voinici au fost să
cadă:
Noi votăm urmaşii lor
Buletin de vot, prin tine...
Către zile mai senine
Ei ne-or fi conducători.
Ş tiu : cu dinşii mai de
parte
Vpm răzbi în lupte grele;
Tu, sentinţă eşti de
moarte,
Duşmanilor ţării mele.
'J- ION BRAD
STRIGATURI */WW\l
Ţara-i lele, fura-i hop ! Haida mîndro-n joc, - Badea de pe lunca C A N D ID A T U L
Hai să mi te-ntorc, Cernii
Mi-am pus pană la colop / Şi să batem din călcii, @0
Să votăm noi cei dinţii. — pe motiv popular —
Bate talpa să jucăm, ... /¦-'XrA
-k Badea de pe Lunca Cernii
Că ne ducem să notăm ! Albu-i ca omătul iernii, Mi-1 amintesc ca pe un vis grotesc;
Şi iar verde de sulfină Mersu-i scălîmb şi graiul păsăresc,
/ S t r i g ă t u r ă T, " Strigătură: tAt Ţara ni-e ca o grădină, Cu obraji ca doi bujori, Trupul în trac, în cap o borsalină,
U-iu-iu, şi iacă, iacă hop... Qătită de zile mari, Ca lumina de la z o ri/ Mănuşi gălbui din pielea cea mai tină.;.
Pentru spor şi-mbelşugare Sin-se prinde să mă-ntrea'-". Altădată, măi fîrtafi, Că ne-alegem gospodari. — Bonjur, monşer popor, bonjur!
Vine ziua de votare măi, măi 1 Ici la sîrbă uite-aşa Erau „domnii“ deputaţi: Cind îl văd in miez de vară Striga rotindu-şi împrejur
Şi la muncă pe tarla. Azi alegem din popor, ir Subţirel, fir de secară, Ochiul de mort, cu sclipăt dur şi rece...
Toţi feciorii de Ia şes Deputaţii, muncitori... Mi-1 amintesc, că nu voia să plece.
Ştiu că badea-i om ales măi, măi 1 Frunză verde, lemn de brad, Inima în piept s-aruncă E ra—-precum spunea—un „liberal",
Să ni-1 facem gospodar . '¦» Toţi feciorii l-au votat -k Avem brigadieră-n sat, Şi dau chiotul în luncă Şi învîrtea in mină ceva de cristal —
Pe bădiţa deputat, măi măi 1 înăltuţă, subţirea, Era monoclul său, monoclu de import —
Sfatul nostru popular măi, m ă i! Să trăiască, frăţioare, Drag ţi-e să priveşti la ea, S-audă badea din prag Pe măsura ochiului său mort.
Ţara noastră, mîndră floare/ Cit îmi este el de drag / Părea grăbit, dar totuşi nu pleca,
Strigătură: Să trăiască, măi feciori, Că la horă, ca şi-n muncă. Ţinea să spună tot ce-avea, ce nu avea.
Deputaţi şi-alegători! Sînt puţini ca s-o ajungă - Azi l-alegem deputat — Bonjur, monşer popor, bonjur!
U-iu-iu pe lunca mare, hop... Şi de aceea, azi, in sfat Qă-i fruntaş la noi în sat, Striga rotindu-se-mprejur.
Pleacă satul la votare, -k O alegem deputat. — Venii aici, la voi, popor,
Chiuie de bucurie, Primul în gospodărie, Să mă primiţi încrezători,
Tot mai mîndre zile fie. Strigătură: De cind ne-aleserăm Sfat, ir ba muncă şi veselie! Papă chiar m-a recomandat
U-iu-iu, mîndruţa mea, Mîndră-i mîndră ţara mea Multe-am rînduit în sat — Căci şi el a venit cîndva pentru votat;
Hai cu mine şi-om vota măi, măi! Un cămin şi-o şcoală nouă, Busuioc ardelenesc, I. MARINESCU Parol, vă spui, şi nu insist,
Pentru sfatul din comună he zidirăm pe-amindouă. Tare mă mai veselesc, Cu toate c-a fost... ţărănist..;
Pentru spor şi viaţă bună măi, m ăi! Că-mplinii, măi frate, ieri, Ghitid El v-a făcut de toate aici,
% -k Optsprezece primăveri, Vreo zece crîşme, oare nu le ştiţi ?
Iară azi cu satul tot, — Dar, să vedeţi, monşer popor,
Ga o floare, ca o stea Cele bune să se-adune Mândru eu mă duc la vot! Ce vă dăm noi în viitor,
Să trăiască pacea-n lume!
Zii, mă lăutare, z i ! Pentru pace, frăţioare, Că liberalii, adică eu,
Mergem, veseli la votare. Vă fac un lucru mult mai greu !
Am să vă-nalţ satul, măi frate,
Gă mereu mai mîndr-o fi. Hop! Hei! Din vale-n deal, cu casele lui toate;
Asta am s-o tac, să ţineţi minte,
FARSA ALEGERILOR D!N TRECUT frunte cu Dom’Mitică. fratele nostru 1 lăudat liberalii, să fie mutat din vale Eu nu mă joc, ca cei de dinainte.
— izbucniră agenţii lui Dom’Miticăj la — în deai. Tot cam aşa-ndruga din gură,
Dom9 Mitică, senatorul un semn discret al secretarului. La lumea strînsă-n bătătură,
— Tara arde şi baba se piaptănă I
Pe Dom’Mitică l-a cunoscut satul .în Erau cei angajaţi de trimisul senato — Vă zic dragi, pentrucă-mi sîri- — Frate cu dracii I mormăiră cîţiva Lăsaţi morţii în pace I — tună ion Urcat pe-o podină făcută
care s-a născut, l-a cunoscut oraşul rului, care avusese grijă să-i cherclie- teţi dragi. Vă, zic iubiţi pentru că vă ţărani care-1 cunoşteau bine pe Dom’Mi Şoldan. De chiaburoiul Stan Cuscută.
iubesc. Vă zic fraţi, pentru că şi eu tică din nişte procese, c.înd hoţii s-au ...Intr-un timp i-au spus săracii ca s-o-ntindă...
In care a huzurit o viaţă-ntreagă, l-a iească din timp. tot de la opincă am plecat, iubiţii mei ales cu hoţia, iar păgubaşii cu paguba. — Guvernul ar face bine să se în Dar el cu vorba-i da, hoţeşte, vrind să-i „prindă“...
fraţi I grijească de-o şcoală ! — adăugă cu Cuscută lingă el, cu glas mieros,
cunoscut judeţul în care a jefuit ca-n — Trăiască, fratele nostru, marele — A fost vorba, fraţilor, continuă voce tare Gheorghe Gazacu. Satul fără Zicea la lume ca s-asculte respectuos...
codru, bau cunoscut alegătorii, l-au senator şi politician! izbucneau ca Ia Ion Şoldan, care avea mîncărlci la Dom’Mifică ca numele satului să fie şcoală e ca omul fără vedere... ...Pe drept cuvînt, că vremea se schimbase;
cunoscut ţărăniştii ca şi liberalii, l-a comandă oamenii Iu’ Dom’Aîitică la limbă, nu se putu stăpîni şi zise, de schimbat. Să nu-î mai zică „Goate- Era în nouăsutepatru-şi-şase.
cunoscut senatul burghezo-moşieresc eoborîrea acestuia din limuzină, în faţa auziră to ţi: goale" dar se vede că tot Goate-goale — Nu mai vrem ca şi nepoţii noş
a rămas. Drept să vă spun, fraţilor, tri să rămînă tof neştiutori de carte Ne mai avînd votanţi la cimitir,
cu care se cununase pe viaţă, l-a cu crîşmei, •— Săracul, frăţiorul nostru 1 El cu mi se rupe inima cînd aud asemenea — continuă un altul. Nici mardeiaşi cu bîtă, tibişir,
noscut... Dar, cine nu l-a cunoscut? Dom’Mitică, „mişcat“ pînă la la verbe. Nici granguri prea sus puşi pe la judeţ,
Azi cu liberalii, mîine cu ţărăniştii; Foileton satiric — Şi să fie jegmăniţi aşa cum Doar bizuindu-se pe duhul lui isteţ,
deviza lui Dom’Mitică e r a : „Pleacă ai crimi, însoţit de o gardă constituită A______ \____________________ — Să se schimbe numele satului 1 sînfem noi şi copiii noştri I — vorbi Şi, pe vreo cîţiva „coadă da topor“,
noştri, vin ai noştri!“.' Cînd era vorba ad-hoc din ciomăgari, şe amestecă Să i se schimbe numele! — scanda Stan Barbu. Pe scurt, vrem ca nepo
la o adică, Dom’Mitică nici nu pleca, printre, oameni, le întinse la cîte unii mii de pogoane, pe cînd noi, cu mii ră în cor oamenii lui Dom’Milică, di ţii noştri să înveţe carfe. Cerca s-o-nvîrtă şi-ndruga de z o r:
nici nu venea. El rămînea... degetul, întrebă de una, de alta, fă- rijaţi de secretar. — Mai am încă puţin şi-apoi, bonjur!
dnd cum s-ar zice, încălzirea, după de ponoase. * — Şi dacă guvernul îi aşa de dar Lumea striga ! — El coate da-mprejur...
Acestea erau îndeosebi motivele pen- care se urcă grav pe o scenă impro 4 nic, să ne facă şi o maternitate î —¦ Dar în zadar ii spuseră să plece...
Iru care politicienii •dş teapa lui vizată,. decorată cu crengi verzi de — Fraţilor! — continuă Dom’Mitică, se făcu auzit Vasile Bobocu, cel cu El nu voia. Rotindu-şi ochiul mort, cu sclipăt rece,
Dom’Mitică exclamau admirativ şi cu stejar. făcîndu-se că nu-1 aude pe Ion. Unii — Scumpii mei fraţi 1 — intră din 8 copii pe un singur pogon de pă Rînjea, cerşind poporul să-1 voteze
oarecare . invidie profesională la adre pe drept cuvînt, se vor întreba: „Gum nou în „scenă“ „Marele senator“ şi ruînt. Dar oamenii-au început să i-o reteze.
sa acestuia ; „Simpatică _lichea Mitică. Tuşi odată, tuşi a doua oară, după adică ? Mai ieri Dom’Mitică era cu li Şi p^ la o vreme, cînd ei au socotit,
Mare vulpoi. Ştie să se învîrtească, care începu; beralii şi azi e cu ţărăniştii ?“. Tre panglicar. Aşa cum zicea un mare Senatorului nu-i fu greu să-şi dea De-ndată, jos, pe loc mi l-au poftit
porcul! Brava Iui 1“. buie să mă explic., fraţilor 1 Am cre seama de mînia ţăranilor care se dez- Şi, fără vorbe mari şi de prisos,
— Dragi săteni, iubiţi ţărani, scum zut în liberali, ca-n sfînta evanghelie. rege francez vrem, fraţilor, ca-n toate lănţuise ca un torent. Era, deci, tim I-au potrivit opincile in dos.
...Duminică, în satul Goate-goale to pii mei fraţi I duminicile, fiecare ţăran să aibe o găi pul să pună pune! „promisiunilor" e- Pe uliţele pline de noroi,
tul era pregătit, totul se desfăşura lectorale şl să se refrsgă. Ne-mai strigind „bonjur“, ci încruntat
„conform planului“, bine întocmit şi Doro’Mifîcă se opri subit. Se vede Dar, m-am înşelat amarnic. N-au me nă în oală ! Gonea-n maşină domnul „candidat"
regizat cu mult zel de .secretarul Dom treaba că „emoţia“ revederii după a- — Dacă nu o găină, o cioară, că — Huo ! izbucniră strigăte. Huooo 11 De-atunci ai mei de fiecare dat’ votară,
nului Mitică. tîţia ani de zile, l-a silit să-şi scoată ritat încrederea, porcii. Am însă fer — U raaa! Trăiască.... Trăiască1 Numai pentru popor şi mîndră (ară.
batista, s-o 'despăturească larg şi tea sînt destule! •— se auzi o voce din Dom’Milică, senatorul nostru! — se
Tot satul ştia că la ora 3 soseşte tral, să-şi şteargă lacrimile imaginare. ma convingere, şi de data asta pre Încordaseră înfr-un ultim efort ciomâ- M. P. DORIN
Dom’Mitică, senatorul, şi că la crîş- mulţime. gaşii arvuniţi.
rnă se dau de băut pe gratis tot felul de — Ge mai vulpoi! — îi şopti loan simţirile nu mă înşală, că ţărăniştii, — Uraaa! Trăiască ţărăniştii în cercul literar „L. Rebreanu“ Ofăştie
băuturi şi pe deasupra şi cîte 1 litru Şoldan, lui Stan Barbu, un argat. Secretarul, care presimţi furtuna cc
de petrol, un chil de sare şi. o duzină1 care sînt fraţi de-ai noştri, au să fa frunte cu Dom’Mitică ! —¦urlară agenţii
— Lacrimi de crocodil! îi răspunse că, nu sulă-n sufă, ci mie-n sulă, tot se apropie, făcu semn senatorului, se
ceea ce liberalii au uitat să facă, sau plătiţi ai secretarului. urcară în limuzină şi o întinseră en
Stan Barbu. ... mai precis, n-au mai vrut să facă, du Gonsiderînd încheiată problema
pă ce v-au furat veniturile. glezeşte către, oraş. Doar în urma lor
de chibrite de. fiecare familie. După ce-şi împături batista, „marele schimbării numelui salului, senatorul
— U raaa! Trăiască ţărăniştii in se mai auzea : Huoo ! Huooo ! Huo !
— Uraa ! Trâiaspă Dom’Mitică Se--, politician" rţîncepu cu ,glas domol, tă trecu, conform planului, la altă pro
N. DONOVICl
natorul! — se auzeau. cîteva voci. răgănat blemă, tot atît de „vitală“ penlru ţă
membru al cercului literar
ranii din Goate-goale, ca şi prima. „Ion Slavici“ — Deva
— Vrem ca, cimitirul, cu care s-au
