Page 63 - 1961-01
P. 63
N r. 1893 DRUMUL SOCIALISMULUI pa?. 3
Sl^iX 3JBB331?*.lCCT?3
Sem i cocs P IÉ S «
de bună calitate Scrisorile şoara la 5 ianuarie a.c., ajunge zite. Această necesitate este
la Hunedoara în 6 ianuarie însă privită cu destulă super
a.c., iar din Hunedoara pînă
'• Documentele celui de-al 111- zilnic de muncitori prin grafi io cartierul nostru în cartierul nostru, aceeaşi ficialitate de unele staţii
lea Congres al P.M.R. prevăd cul ce se află amplasat la un scrisoare mai face patru zile. C.F.R., care nu controlează şt
printre altele, sarcina sporirii loc vizibil şi completat zilnic cu In cartierul Teliucul Mic, a-
producţiei de cocs metalurgic rezultatele obţinute. parţinînd oraşului Hunedoara, Exemple de acest fel, se pot nu trag la răspundere perso- )
pînă la 1,6 milioane tone în locuim mai multe familii. Pri da foarte multe. naiul de serviciu în subordine,
Colectivul de muncitori, în
1965. O mare parte din aceas frunte cu comuniştii, depun toa Distribuirea defectuoasă a răspunzător de încălzirea tre
tă cantitate va trebui să o dea te eforturile pentru a face faţă nurilor.
colectivul cîe cocsari de la sarcinilor ce ie revin. Greutăţile
mirea scrisorilor ne frămîntă scrisorilor în cartierul Teliu La data de 17 ianuarie, de
mult, pe noi, locuitorii aces cul Mic, ne-a determinat pe pildă, mecanicul de locomoti
C.S. Hunedoara. tui cartier. mulţi din locuitorii acestui vă Aurel Colceru, fiind de ser
ce le au de întîmpinat în ceea Iată despre ce este vorba. cartier să ne schimbăm adre viciu pe trenul personal 2.014
Pentru aceasta, ei au nevoie ce priveşte încărcarea cuptoare
în primul rinei de ajutorul lu lor, îi îndîrjesc şi mai mult pen Strada noastră, Voicu Cnea- sa. solicitind ajutorul prieteni pe distanţa Săvîrşîn—Simeria.
crătorilor semicocseriei uzinei tru a menţine funcţionarea con
„Victoria“ din Călan. Pentru a tinuă a cuptoarelor, ştiind că zu, începe cu nr. 1 în oraş şi lor noştri din centrul oraşului cu sosirea în gara simeria la
produce fontă de bună calitate, numai astfel vor putea satisfa continuă pînă la nr. 24. De la Hunedoara. Măsura nu este ora 6,50 nu a încălzit garni
nr. 25 la 58, această stradă cea mai indicată... Tocmai de tura. Motivele că la plecarea
furnaiişiii au nevoie de cocs cu ce cerinţele cocsarilor hunedo- intră în caviierul Teliucul aceea, sîntem convinşi că ofi trenului din gara Sâvlrşiri con
Mic. Poştaşul, care are in raza ciul P.T.T.R. Hunedoara va ductele de aburi erau înghe
o rezistenţă medie de cel puţin reni.
300 k g .; cocsarii, la rîndul lor, sa de activitate strada în care lua o măsură mai bună, res ţate şi că personalul trenului
pentru a obţine un cocs de ca
litate, au nevoie de semicocs cu Toate acestea se datoresc des locuim, distribuie poşta pînă pectiv •aceea, de a ni se aduce nu a avut la indemînă unelte
un conţinut de materii volatile făşurării unei susţinute activi la casa cu nr. 24. Restul de din timp scrisorile acasă, în le necesare pentru desfunda
între 12—16 la sută. tăţi politice de masă în rîndu- cetăţeni (cei de la casele cu cartierul în care locuim.
rile muncitorilor de către orga nr. 25—58), nu se pot bucura rea conductelor, n-au încălzit
nizaţia de partid. Comuniştii de NICOLAE G. VLAD pe călători pe parcursul ce
de serviciile factorului poştal lor 60 Tem.
locuitor în cartierul Teliucul
în acest scop, Ia secţia semi aici sprijină şi îndrumă îndea pentru că acesta' predă co Mic oraşul Hunedoara Cei în drept trebuie să cre
cocs a uzinei „Victoria“ din Că proape pe fiecare muncitor în respondenţa pentru casele eu Tren neîncălzit eze condiţii de călătorie cit
lan, în perioada de la începutul îndeplinirea la timp a sarcinilor nr. 25—58, factorului poştal mai bune oamenilor muncit.
anului şi pînă în prezent, au fost ce Ie stau în faţă. din Teliucul Inferior. Acesta, In timpul iernii, vagoanele
aplicate în producţie o serie de de obicei, călătoreşte cu auto de călători, trebuie bine încăl VASILE BOGDEA
măsuri. Printre altele, amintim Ca urmare a măsurilor luate, busul şi nu se opreşte pe la
trecerea ia luarea de probe din conţinutul de materii volatile în corespondent
2 în 2 ore şi comunicarea ime semicocs a scăzut cu mult faţă
diată a rezultatelor analizei de de anul trecut. în perioada 1-16 Pe zi ce irece rafturile librăriilor se completează cu noi noi decît în cazurile cînă are r
către şeful laboratorului la mai ianuarie a.c., bunăoară, în ni- volume, ieftine, cu aspect grafic plăcut, mult solicitate de oa
strul de schimb. Cunoscînd cali ciuna din zile nu a fost depă menii muncii. adunate mai multe scrisori şi, m ii PROGRAMUL D E
tatea' la un interval de timp şită cifra admisă. Rezultate bu mai precis, în ziua de 17 ale
scurt, maiştrii şi mecanicii re In fo to : Librăria noastră din Petroşani, care pînă în 12
glează temperatura în cuptoare ne s-au obţinut şi în ce priveşte ianuarie a depăşit planul vînzârilor cu 20 la sută, cunoaşte o fiecărei luni, cinci distribuie
conform analizei primite. Pe de mare afluenjâ de cumpărători.
umiditatea semicocsului, cifra pensiile. ?
altă parte, îmbunătăţirea cali ------------- ,...................l oc.-.----- ¦¦ = = -------
admisă de 18 la sută, nefiind Acest „sistem“ de distribui- '
La Petroşani se va juca
depăşită. re a scrisorilor în cartierul 23 IANUARIE 1961 tru însămînţările de primăvară, să-t
nostru, dă rezultate de felul Programul 1 : 5,40 Muzică uşoară mînţă de bună calitate; 8,00 Din
urm ător: o scrisoare trimisă interpretată Ia diferite instrumente; presa de astăzi; 10,00 Selecţiuni din
din Stavropol — U.R.S.S. (la 6,30 Emisiunea pentru sate : Ne scriu operete; 11,45 Radio Prichindel: „Di-;
tăţii se datoreşte în mare măsu Pe viitor, colectivul semicoc „T rav iata“ peste 3.000 Tem. distanţă de corespondenţii voluntari; 8,00 Din tnineaţă în grădiniţa noastră“ ; 12,30
ră funcţionării în plin a cuptoa seriei de la Călan este hoiărît Hunedoara), a ajuns la Hune presa de a stă zi; 9,00 „Balada celor In faţa hărţii: India,; 13,05 Ansann
relor şi descărcării <i expedierii să aplice noi măsuri în proce Ne-am obişnuit să notăm la r. In pauză am stat de vorbă doara în 7 zile. Din Hu patru mineri“ de Sabin Drăgoi ;¦ 10,25 bluri corale de amatori; . 14,30 Din
semicocsului ia Hunedoara pe sul de producţie, prin care să pidar : In satul X a luat fiinţă cu Petre Ciorgcveanu, directo nedoara şi pînă în stra Melodii populare romîneşti şi ale mi creaţia de operă a compozitorilor
da Voicu Cneazu (2,6 Icm.), norităţilor naţionale; 12,00 Să citim ruşi; 16,15 Vorbeşte M oscova!; 18,40
schimburi. Această măsură a îmbunătăţească şi mai mult ca o nouă brigadă artistică de a- rul şcolii şi dirijorul ansamblu scrisoarea a făcut alte împreună : pagini din volumul de nu Lupta poporului nostru pentru unire
gitaţie; la cel de-al il-lea Fes
lost luată în urma unei înţe litatea producţiei lor, ştiind că tival bienal de teatru „I; L. lui. 6 zile. O ilustrată plecată din vele „Nunta Ilonei“ de Lucia Deme- şi libertate în creaţia de cîntece; 19,00
legeri cu cocsarii de la C.S.H. numai astfel vor contribui ală Caragiale“ din regiunea noas — Vom realiza spectacolul cu Odesa, a ajuns la Hunedoara trius; 14,30 Concert de muzică uşoa Revista economică R adio: 20,20 Noapte
turi de cocsarii din Hunedoara, tră au participat 472 echipe de în 8 zile, ca de la poşta din ră ; 15,20 Gîntece şi jocuri populare bună, cop ii: „De ce s-a supărat pa
Un factor principal prin care la traducerea în fapt a sarcini teatru ; în vara anului trecut la opera „Traviata“, cu elevi şi Hunedoara să mai facă alte 7 romîneşti; 15,50 Note de lector ; 17,30 tul“ de E. Petiska; 21,15 „15 minute
s-a ajuns Ia o producţie de bună lor trasate de partid, că numai Orăştie s-a montat cu succes absolvenţi ai şcolii noastre, zile pînă în cartierul nostru. Roza vînturilor; 18,30 Almanah ştiin cu o brigadă ştiinţifică“ ; 23,10 Con
calitate a fost şi orientarea în muncitori şi funcţionari din în O scrisoare trimisă din Timi ţific î 20,20 Noapte bună, cop ii: „Gear- cert de muzică uşoară.
treprinderile şi instituţiile o-
acest sens a întrecerii socialiste aşa vor putea fi alături de toţi opereta „Ana Lugojana“ de Fi raşului. Hocheişfii înainfea la rotiţelor“ de Victor P op a; 21,25 Programul I I ; 14,08 Muzică uşoară;
între schimburi şi brigăzi. La muncitorii ţării noastre la întă laret Barbu; tot cam atunci „Protagonista“ spectacolului primului meci Muzică de estradă; 23,15 Pe aripile •15,00 Din viaţa de concert a Capi
semicocseria din Călan, rezulta rirea economiei naţionale. s-a inaugurat la Ougir un mo melodiilor. talei; 16,45 Tribuna Radio; 18,05 Gîn
tele întrecerii pot fi urmărite dern club m uncitoresc; cţela- nostru va fi tînăra Nica Mar
D. ARGESANU.S* rii hunedoreni au pus în scenă gareta, absolventă a Şcolii popu Programul II : 14,08 Gîntă orchestra tece şi versuri patriotice: 18,25 Gîntă
„Cetatea de foc“ şi „Take, Ianke lare de artă, elevă în clasa a de estradă a Radiodifuziunii din surorile Kossak şi Gică Pefrescu; 19,30
Xl-a la şcoala medie serală. R.P. Bulgaria; 15,00 Muzică de es
>! p aB® Sesl® ii-m le şi Cadîr“ ; a/rtiştii amatori de Cred că vom avea o Violettă Timpul friguros din ultimele tradă ; 16,30 Vorbeşte Moscova ! ; 17,30 Opera „Aida" de Gitiseppe Verdi —
la Cimpa au ridicat in picioa care va juca pe gusturile publi zile a adus printre sportivii din Sfatul medicului: Vaccinarea contra
penis®!! m e c a n iz a t® « re spectatorii bucureşteni ve cului. oraşul Sebeş noi preocupări. FIo- poÎIorfiielitei; 18,05 Carnet de reporter; interpretează ansamblul Operei din
niţi să asiste la faza finală a cheiştii echipei Şurianul, se pre 18,15 Muzică simfonică ; 19,40 Din Roma; 22,35 Concert de iarnă; 23,15
A intrat în obişnuinţa staţiu tutive ale tractoarelor şi maşini marii întreceri a artiştilor a- întrebat clacă s-au m;ai mon gătesc intens în vederea începe muzica popoarelor; 21,15 Gîntă Vic „Harold în Italia“ — simfonie pen-i
nilor de maşini şi tractoare din lor agricole, felul cum se face materi. tat asemenea spectacole la Pe rii sezonului oficial din acest toria B aciu; 21,30 Medalion; I. L.
regiunea noastră ca în perioada întreţinerea şi repararea lor şi troşani, directorul Şcolii popu an. In primul- rind,Un pariul din Caragiale: 22,40 Serenade şi canţo tru violă şi orchestră de ITector Ber-i
de iarnă, odată cu retragerea alte noţiuni de mecanică şi a- Ni se pare azi firesc Ca pînă lare de artă a .răspuns : . centrul oraşului sm amenajat nete ; 23,15 Pagini din muzica de o- lioz.
de pe cîmp a tractoarelor pentru grotehnică cît şi aplicaţii prac şi în cele mai îndepărtate că patinoarul. O muncă deosebită peră a Iui Richard Strauss.
reparaţii, să se organizeze tune ale regiunii să sa desfă — Operă; n-am mai jucat. au depus sportivii Munteanu şi —
cursuri profesionale cu mecani tice. şoare o susţinută activitate cul Dar am realizat spectacole bu Botez. 24 IANUARIE 1961
zatorii. Aceste cursuri au me Cursurile profesionale au fost turală. Faptul că la Intregalde ne cu opereta „Crai nou“ de Programul 1 : 6,30 Emisiunea pen- IL0 2 HN P U C
nirea să ridice calificarea pro sau la BulZeşti, la Ţebea sau Ciprian Pcrumbesîcu. Premieră tru s a te : Sfatul agronomului: Pen
fesională a mecanizatorilor în deschise la S.M.T. Orăştie la 27 la Cîmpul lui Neag, la Sălaşul In toată ţara continuă să iasă
scopul efectuării lucrărilor agri decembrie. Pînă în prezent au de Sus sau la Roşia, ţăranii a avut loc în luna mai a an u -. Echipa de hochei Şurianul e !Piiag’y s m a ß f Lozul cel Mare, de 5.000 lei Ia
cole în gospodăriile colective fost predate 9 lecţii. La aceste muncitori ascultă conferinţe lui trecut. In total, cu opereta Sebeş sub conducera antrenoru LOZ în PLIC. lată cîţlva din
şi întovărăşiri la un înalt nivel cursuri participă toţi tractoriştii ştiinţifice, învaţă. în cercuri de am prezentat 17 spectacole, la lui Kjraser a început pregătirile 23 ŞI 24 IANUARIE 1961 cîştigătorii la LOZ în PLIC din
agrotehnic. din staţiune. Importante şi fo cultură generală sau agrozoo Petroşani, Vulcan şi Lupeni. pe patinoar în vederea începerii DEVA: Prima lecţie; HUNE ultima vrem e: Nistor Niculae
lositoare pentru tractorişti sînt tehnice, participă la cor, briga DOARA : Oameni şi stînci ; din Deva, Gheorghe Grasu din
Anul acesta, astfel de cursuri aplicaţiile practice. La aceste dă artistică de agitaţie său for Cred că vom reuşi la fel şi cu competiţiilor oficiale. La înce Petroşani, Ileana Alexandrescu
aplicaţii ei cunosc modul de maţii de dansuri, nu mai sur din Hunedoara, Dragoş Iacob
au fost organizate şi la S.Ad.T. funcţionare al maşinilor noi, re prinde pe nimeni. „Traviata“. Dar... să nu antici put, echipa Şurianul Sebeş va din Uricani, Iustin Steiian Tîvga
Orăştie. Lectorii cursurilor, ingi glarea şi mînuirea lor. din Petroşani etc.
...La Petroşani, un mănunchi păm’. Pentru a cunoaşte mai bi participa la campionatul regio
Cine joacă cu regularitate,
ne acest spectacol, poftiţi în lu nal. Primul meci se va disputa poate cîştiga un premiu impor
na mai la premieră ! sîmbătă în compania formaţiei
Vasăzică, la Petroşani se va Minerul Lupeni.
juca „Traviata“. Nu de artiştii Şi acum iată lotul echipei Şu
nerii Alexandru Jurj şi Vladi Pentru însuşirea temeinică a de entuziaşti şi talentaţi artişţi profesionişti ai teatrelor de o- rianul ! Crişan, Munteanu, Cul- PETROŞANI: Pămînt desţelenit; tant la LOZ în PLIC.
mir Vescu, şi-au întocmit pla cunoştinţelor predate la cursuri, amlatori, mobilizaţi de şcciala peră din Bu’cureşti, Cluj sau Ti cear, Kraser, Nagy, Toma, Hă- Ultima zi, prima zi; ‘SEBEŞ:
populară de artă, repetă acum mişoara, ci de artişti amiatori, prian, Bogdan, Petraşcu, Besoi,
nurile de lecţii defalcate pe pe tractoriştii au la dispoziţie o „Trlaviata“ de G, Verdi. elevi Sau absolvenţi ai Şcolii Benţa, Răsinaru si Lăncrăjan. Prinţesa cu steaua de a u r; ; Bogat î
rioada 27 decembrie—23 februa bibliotecă înzestrată cu manuale populare de artă din Petroşani. ALBA IULIA: In ajun; Pen t sortiment
rie. Lecţiile cuprind expuneri şî broşuri tehnice pe care pot Intr-una din zilele trecute am D. LĂDARU tru viaţa lui Kaşpar ; SIMERIA: ]
teoretice privind părţile consti- oricînd să le consulte. asistat la o repetiţie a actului !. MÎNDRU
corespondent
Cerneala roşie ; ORĂŞTIE : Cad ( 1
L MAGAZINELE COOPE- )
frunzele ; Băieţii noştri; HA
ŢEG: Scrisoarea Elvirei; BRAD: (. RATIVELOR DE CON- )
Cei 4 de pe JMoana“ ; LONEA :
Despre unele probleme privitoare porţii, au fost reţinuţi peste Intrigă şi iubire; TEIUŞ: Dru l SUM DIN RAIONUL }
!nerelu! din Jările occidentale 24.000 infractori minori. Aceas mul Hristinei; ZLATNA : Război
Porniiul de Ia ta depăşeşte cu 32,3 la sută ci şi pace ; ILIA : secretul mili C HAŢEG ,'T j
o relatar® a fra din anul 1959. Aproximativ tar ; APOLDUL DE SUS: Cer
420.000 de tineri şi tinere se a- f[, s--în--t---a-p--r-o-v—iz—i-o--n-a--t-e---c-u--:J i
Associated Press flă, de asemenea, sub suprave
gherea poliţiei. [ — Conlecţli şi încălţă- ]j
l minte pentru bărbaţi, ie- 4
t mei şi copii; j
serios îngrijorate de creşterea Putem pune punct cifrelor de cul. t — Tot felul de ţesături, )
neîncetată a tentativelor de cri acest fel. Cele amintite sînt e-
„In 1960, pentru al 11-lea an două săptăm îni: directori de în lor de noapte şi tripourilor, din mă întreprinse de tineri cu aju lccvente şi grăitoare. Este inte mmm ^ tricota je ; 1
consecutiv, numărul deţinuţilor, chisori, activişti pe tărîm so rîndul cărora se „disting“ mulţi torul „armelor albe“. „Statistici resant să relatăm însă şi un alt
in majoritate ţineţi, din închiso cial, poliţişti, judecători, procu tineri. recente — subliniază în legătură fapt. In asemenea împrejurări, PENTRU 24 ORE ţ — Articole de galante- î
rile americane, a crescut“ — rori şi criminologi, au relatat cu aceasta corespondentul din nu se văd de obicei cauzele so
transmitea de curind din Was despre „Weirdies“, „Boatnici“, In Germania occidentală, scrie Tokio al agenţiei France Presse ciale care determină amploarea Vreme schimbătoare cu cerul varia C rie; ^
hington agenţia Associated „bluzele negre“, „Bodgis“ — ziarul elveţian „Die Tat“ a atins — au arătat că în ultimii patru criminalităţii în rîndurile tinere bil mai mult noros. In regiunea de
Press. Aceasta, la prima vedere, cum sînt denumiţi huliganii o cifră record numărul tinerilor ani „armele albe“ au fost folo tului : acţiunea „modului de via munte ninsori slabe. Temperatura în [• — Articole de parfume- i
pare o ştire inofensivă, lipsită din tînăra generaţie din care au fugit de la casa părin site in 1.534 de incidente în ur ţă american“, influenţa negativă uşoară creştere, va oscila ziua între
de însemnătate, cum se transmit S. U. A., Germania, occiden tească fără motive temeinice: ma cărora au fost asasinate 83 a comicsurilor, a filmelor de - 5 şi 0 grade, iar noaptea între — 7 ^rie şi cosmetice; ~]
multe altele de către agenţiile tală, Anglia, Franţa, Aus 30.000. Intr-adevăr, delicvenţa ie persoane“. Potrivit aceluiaşi groază şi a programelor de te şi — 12 grade. Vîntul va sufla slab
occidentale. Ne-am propus to tralia şi din alte ţări. Unul din juvenilă a luat proporţii alar corespondent, la sfîrşitul anului leviziune specializate în proslă din direcţii nehotărîte. Dimineaţa şi l — Articole de menaj, 1
tuşi ca, plecind de la ea, să fa participanţii la conferinţă a a- mante în lumea occidentală. Du 1960, în Japonia a început o virea crimelor şi violenţelor. seara ceaţă.
cem o incursiune în viaţa tine rătat că numai la New York o- pă cum relatează corespondentul campanie împotriva delicvenţilor Tocmai de aceea nici „soluţiile“ ( chimicale ; 1
retului din Occident, să vedem perează 150 de bande de tineret din Londra al agenţiei France recrutaţi din rîndurile tineretu ce se propun pentru rezolvarea
citeva din preocupările sale, u- cu un „efectiv“ de 7.500 de mem Presse, „în faţa recrudescenţei lui la care participă unităţi ale acestei racile caracteristice mo C — Articole de sp o rt;
nele din problemele care-1 fră- bri ; că în S.U.A. în anul 1959, crimelor şi, îndeosebi, ca urma poliţiei. In prima zi a campaniei dului de viaţă occidental nu sînt \ — Aparate de radio, ma-
mînfă. Şi astfel, ne-am dat sea 1.078 de crime au fost comise re a numeroaselor furturi cu mi poliţia a confiscat de la tineri viabile, realiste. Ne vom referi L sini de cusut, jucării etc. ^
ma că ştirea agenţiei Associated numai de tin e ri; că în anul na înarmată, comise în ultima 10 săbii şi pumnale, 72 cuţite de tot la ministrul de Interne al f — Tot felul de produse -»
Press nu e totuşi lipsită de im 1959, 50 de tinere fete au fost vreme de tineri delicvenţi, dife cercetaşi şi de bucătărie şi a a- Angliei, pe care l-am mai citat f alimentare, dulciuri, vinuri 1
portanţă, că, într-un fel, ea are prinse participînd la atacuri rite cercuri britanice duc o cam restat 2.200 băieţi şi 100 fete odată în acest articol. După cum
o anume semnificaţie. banditeşti armate. In luna de panie susţinută pentru reintrodu care s-au făcut vinovaţi de dife a afirmat el, una din primele [ şi diverse băuturi alcoolice. ]
cembrie a anului tirecut, în în cerea pedepsei cu „biciul“. Pînă rite delicte. Un mare număr din măsuri ale guvernului pentru /
Faptul că tot mai mulţi cetă chisorile din S.U.A. se aflau şi guvernul Marii Britanii s-a tre aceştia fugiseră de la şcoală
ţeni ai ţărilor occidentale fac 23.160 deţinuţi, cu aproape 1.000 preocupat de această problemă şi făceau speculă cu ţigări ame stăvilirea criminalităţii în rîn 1\--tU—/ l-l W»J
cunoştinţă de timpuriu, din fra mai mulţi decît în aceeaşi peri şi a însărcinat un comitet spe ricane. Iată alte citeva cifre durile tineretului va fi... spori
gedă virstă cu încăperile şi ce oadă a anului 1959. cial să studieze „oportunitatea rea forţelor poliţieneşti. De ase
lulele închisorilor e un rezultat reintroducerii biciuirii în arsena semnificative privind .„îndeletni menea, s-a trecut la realizarea
direct, in primul rînd, al creşte Un tablou asemănător, potri lul pedepselor prevăzute pentru cirile“ tinerilor din Japonia: anul vastului program care prevede
rii criminalităţii într-un mod cu vit relatărilor agenţiei vest.-ger- a reeduca pe delicvenţi şi a des 1960 a,fost un an record pentru construirea de noi închisori şi
totul îngrijorător în rîndurile ti mane D.P.A., există la Mon- curaja pe cei care sînt ispitiţi lagăre de corecţie pentru care
neretului din Occident. Un fapt tîeal, cel mai mare oraş al Ca să săvîrşească delicte“. Butler,
e elocvent în acest sens. Rit nadei (2.000.000 locuitori). A- ministrul de Interne al Angliei, această ţară in ce priveşte nu guvernul englez alocă fonduri
mul vertiginos în care- a luat genţia D.P.A. acorda chiar a- a declarat în Camera Comune mărul delictelor -săvîrşite de ti
proporţii această racilă socială cestui oraş titlul de „centru al lor că „în anul 1959 o treime din neri. Potrivit datelor declarate mari. Curat „soluţie“, nimic de
-- criminalitatea — a dus pînă crimei“ din întreaga Americă de numărul total al crimelor au de poliţie, pentru diferite infrac zis.
la convocarea, in luna noiem nord. Spargerile de bănci şi ja fost comise de tineri sub 21 de ţiuni, din ianuarie şi pînă în
brie anul trecut, a unei conte-' furile sînt aici la ordinea zilei ani, iar numărul total al crime Semnificaţia relatării agenţiei
rinţe speciale în această pro In 1959 au fost înregistrate 640 lor înregistrate de poliţie depă septembrie, au fost condamnaţi Associated Press, de la care am
blemă în- Occident. Nu mai pu de atacuri, urmate de jaf, la ca şeşte de peste două ori numărul peste 110.000 infractori minori, pornit, caracterizează deci, în
ţin de 900 de delegaţi din mai re se adaugă „războaiele“ dintre crimelor comise in 1938“. ceea ce depăşeşte cu 8,2 la sută realitate, nu un fapt, ci un fe
multe ţări ale lumii au luat par bandele de criminali, care vor cifra din aceeaşi perioadă a a-
La celălalt capăt al pămîntu- nului 1959. In afară de aceasta, nomen ; un fenomen propriu pu
tredului regim capitalist.
te la dezbateri timp de aproape să acapareze controlul localuri- lui, în Japonia, autorităţile sînt pentru furturi de mai mici pro- M. COSTE ANU