Page 64 - 1961-01
P. 64
p;n? 4 DRUMUL Snr i AUSMULUI i Wr. !891)
* ?rt'wa»-.‘fa&wvmzEa&ts/&s&:^^ssg^raraEyrc';;,ryw uccrix^xagaasm^a««Marog.1,^gryTe^-rrcggg »-¦ gaCT~y;gggts^7JrozaKa ^ ».3a>«iaro'-•wzz&snm-vr^ w w sKixammfM^iwum.bwmmtux
' -'vA'Y-
r a p ă r u i N. S Hruşcîov salută pe noul Guvernul Segal congelez zădărniceşte de P A T R IC E LUMUMBA ¦
repetatele provocări ale colonialiştilor
Primul număr din acest p r e ş e d S n f e ®S S . U . Â . Plînyi, fratele meu negru, pUns fierbinte,
an ai revistei care se bucură de sprijinul In nopţile robiei milenare!
„ffommunsst“ cu p r ile ju l irasfraiârîi s a le Cenuşa ta de albe osemi nîe
O spulberă furtunile in sare.
MOSCOVA 21 (Agerpres). „Ne folosim de acest prilej, Ai înălţat spre slavă pir amide
Să-ţi îmblînzeşti călăii, suveranii,
MOSGOVA 21 (Agerpres). - TASS După cum transmite Agenţia se spune printre altele în tele reprezentanţilor 0. N. U. A căror lăoemie te ucide
transmite: Primul număr din acest an TASS N. S. Hruşciov şi L. 1. gramă, pentru a ne exprima spe şi-ţi vlăguieşte braţele şi anii.
. al revistei „Kommunist“, organul teore Rrejnev au adresat o telegramă ranţa că prin eforturi comune LONDRA 21 (Agerpres). — ţilor O.N.U. Nedorind să fie a- Dar ei te.au hăituit ca pe-un nemerrJc,
tic şi politic al C.C. al P.C.U.S., pu de salut preşedintelui S. U. A„ vom reuşi să realizăm o îmbu Reţine atenţia faptul că presa tras intr-un conflict de frontieră Să-ţi afli printre fiare vă găuna;
blică sub titlul „Pentru noi victorii ale John T. Kennedy, cu prilejul in nătăţire radicală a relaţiilor din occidentală, zugrăvind cu lux care ar permite Belgiei să în in orice luptă, pumnul lor puternic
mişcării comuniste mondiale1« raportul stalării sale, tre ţările noastre, însănătoşirea de amănunte torturile şi batjo ceapă o agresiune armată di Te-a frint şi te-a zdrobit întotdeauna.
cu privire la Rezultatele Consfătuirii re cura cărora le-a fost supus Lu- rectă, guvernul provinciei Kivu Suris şi cînt, în şcoala seculară,
întregii situaţii internaţionale“. Buzele tale n-au ştiut să poarte;
O singură lozincă învăţa ră
prezentanţilor partidelor comuniste şi mumba, primul ministru al Re şi-a retras trupele din regiunea De la stăpin i: robie-n ve ci sau moarte.
De teama morţii te-ai ascuns în junglă
muncitoreşti prezentat de N. S. Hruş- Sesiunea extraordinară a Consiliului publicii Congo, s-a călăuzit în învecinată direct cu frontiera te
ciov la adunarea comună a organiza primul rind, după cit se pare, nu ritoriul belgian de sub tutelă S-o vezi rinjind de mii de ori in taină,
Că-i stă-n puteri oriunde să te-ajungă,
ţiilor de partid de la Şcoala superioară de solidaritate a fărilor Asiei şi Africii din considerente de omenie. Ea Ruanda Urundi. Recent Kasha- Aceeaşi, dar mascată-n altă haină:
de partid, Academia de Ştiinţe Socia s-a străduit în permanenţă să mura, şeful guvernului provin Malarie la chip, ea stă la pîndă
Şi-ţi suflă friguri otrăvi te-n oase,
le şi Institutul de marxism-leninism de CAIRO 21 (Agerpres). — In dimi din Asia şi Africa. La lucrările sesiu strecoare teza falsă că trata cial din Kivu, şi-a anunţat hotă- Sau în făptura tigrului, flămîndă,
Te sfişie cu ghiare fioroase.
pe lingă C. G. al P.C.U.S. în ziua de neaţa zilei de 21 ianuarie şi-a începui nii va participa o delegaţie în frunte mentul barbar aplicat lui Lu- rirea de a pune în libertate pe Ori te momeşte ziua la amiază
lucrările la Cairo sesiunea extraordina cu Mirzo Tursun-Zade, preşedintele Co mumba va provoca in mod ine soldaţii belgieni luaţi prizonieri Să calci în mlaştini cu foşniri de harpe,
6 ianuarie 1961. ră a Consiliului de solidaritate a ţări mitetului sovietic de solidaritate cu ţă vitabil „contra măsuri represive“ în cursul unei încercări de a tre Apoi cu ape verzi te-mbrăţişeazâ,
lor Asiei şi Africii convocată în vede rile Asiei şi Africii. din partea partizanilor primului ce frontiera provinciei. Te-năbuşe-n miasmele-i de şarpe...
Articolul de fond al reţustei este con Mai crud ca moartea, mai viclean din fire
sacrat sarcinilor dezvoltării economice Veni cotropitorul alb la tine,
Să-ţi ispitească limpe'dea privire,
a Uniunii- Sovietice în acest an. rea discutării situaţiei din Congo. Sesiunea va dura două zile. La se ministru şi pe acest „temei“ ce Mobutu pregăteşte de pe teri Cu lucruri mincinoase şi meschine
V. Şcerbiţki, secretar al G.C. al l-a sesiunea Consiliului au sosit re rea adoptarea unor „măsuri pre toriul Provinciei Ecuatoriale o Spre a-ţi. fura al aurului soare
P. C. din Ucraina, semnează un siune va fi discutată şi situaţia din ventive“ împotriva autorităţilor ofensivă in direcţia Stanleyville. Păstrat prin vremuri in podoabe grele
articol cu privire la rezultatele reor prezentanţi ai aproximativ 30 de ţări Algeria şi Laos. legale ale Provinciei Orientale După cum transmite agenţia Ta- Vicleanul te-a orbit cu oglinjoare,
ganizării conducerii industriei şi con şi provinciei Kivu. niug, căpetenia rebelilor congo Cu bibelouri albe şi mărgele,
strucţiilor în Ucraina. V. Garbuzov ESS; lezi a plecat la Thysville pe ca şi nu te-a jefuit doar de podoabe,
Evenimentele dovedesc că o lea aerului. Totodată în acest o- De rodul trudei tale şi-cl luminii;
Opinia publică franceză sprijină asemenea ofensivă psihologică Luînău-ţi sora şi soţia roabe
semnează un articoţ în care este comen poporul algerian nu a fost pornită din intimplare. raş au fost transportate patru a- Le-a pîngărit in braţele ruşinii,
tată hotărîrea guvernului sovietic de a în lupîa sa pentru pace După cum anunţă agenţia Reu- vioane „DS-4“, rechiziţionate de
spori conţinutul în aur al rublei. Un ter, la 18 ianuarie două bata la societatea „Air-Congo“, pe fi-a smuls, dueîndu-i între lucii săbii,
lioane de trupe belgiene au fost care Mobutu intenţionează să le Feciorii tineri de la sinul mumii
Şi i-a împins cu sila in corăbii
articol despre dezvoltarea cinematogra PARIS 21 (Agerpres). — In instaurarea păcii în Algeria. transportate în Ruanda Urundi folosească pentru transportul Instrăinîndu-i valurilor lumii.
fiei sovietice în ultimii ani aparţine Algeria continuă luptele între pe bordul unor avioane ameri soldaţilor din garnizoana Thys Ii mină pe-ale apei pustii creste
lui S. Gherasimov. Revista cuprinde trupele franceze şi detaşamen Ziarul „rHumanită“ arată că o cane de tip „Globe-Master“. Po ville spre frontierele Provinciei P Stăpînul. ne-ngrădit de nici-o lege,
un articol de Juan Marinello, preşe tele Armatei de Eliberare Na serie de organizaţii obşteşti, trivit relatărilor agenţiei, în Orientale. spre ţărmul unde zeu bumbacul este
dintele Partidului Popular Socialist din ţională a Algeriei. Ziarele pari sindicale şi studenţeşti din de cercuri bine informate se arată iară dolaru — atotputernic rege.
Guba, consacrat celei de-a doua ani ziene relatează că în ultimele partamentul Haute G-aronne au că „dacă Organizaţia Naţiuni ____ —000— Tu, condamnat la ocnă şi durere,
versări a revoluţiei:cubane. Un articol organizat o adunare comună în Trudeşti ca animalul de povară
cu privire la actualele tendinţe moder două zile în regiunile oraşelor cadrul căreia a fost semnată o lor Unite nu va fi în stare să Şi ziua-ţi trece fără adiere,
niste în filozofia occidentală burgheză Constantine, Kuif, Mila etc. au declaraţie care îndeamnă la Necruţătoare arşiţă şi pară.
este semnat de B. Bîhovski. Revista avut loc lupte violente. lupta pentru pace în Algeria. asigure securitatea albilor“, Belgia intensifică Stăpînii însăşi te povăţuiră
trupele belgiene care au la dis Prin cintece să-i lauzi, să .i glorifici —
Tribunalul militar al brasului In declaraţie se arată că gu Cîntîndu-ţi imnuri ei te răstigniră
vernul francez trebuie să-şi în^ poziţie jeepuri cu instalaţii de !ntervenjia armată „Spre-a doblnăi un rai cu pomi miridici“.
rachete vor trece frontiera şi vor Te urmărea tristeţea ca o :obe
Oran a condamnat la moarte pătrunde pe teritoriul provinciei în Congo Dar uneori, ca într-o bătălie,
doi tineri algerieni pentru că Pe Ungă foc, în bubuit de tobe
publică articolul lui G- Gak despre au participat 1a. mişcarea de e- ceteze manevrele şi să între Kivu şi Provinciei Orientale. PARIS 21 (Agerpres). — încâlcind Te revărsat în dansuri, vijelie!
proprietatea individuală în comunism. prindă demersuri concrete pen in mod grosolan rezoluţia O.N.U. cu Cuprins de-o voluptate fără seamă
Rubrica „Critică şi biblografie“ cuprin tru a începe tratative cu repre Or„ guvernul congolez legal privire la retragerea întregului perso Vibrînă ca seva tînără prin ramuri,
garantează apărarea securităţii Jar aprinăeai pe strune de aramă,
Pe tobe-adînci furtună de tam-tam-uri.
de recenziile lucrărilor „Opere alese ale liberare naţională. zentanţi ai guvernului provizo şi avutului cetăţenilor europeni nal belgian din Congo, guvernul Bel
riu al Republicii Algeria. domiciliaţi pe teritoriul Provin Acest vîrtej al ritmului fierbinte
gînditorilor progresişti polonezi“ şi En Opinia publică franceză con Conducerea Uniunii femeilor ciei Orientale, provinciei Kivu şi giei intensifică intervenţia armată în A-nvăpăiat luceferii pe boltă
ciclopedia filozofică, apărute în •Uniu tinuă să lupte activ pentru în celorlalte regiuni din ţară con Republica Congo. Şi ne-a-nvăţat cum să privim ’naint''
nea Sovietică. ?5,1 cetarea imediată a războiului şi franceze a cerut de asemenea trolate de el. Implicit el zădăr Cu frunţile-nălţate de revoltă.
să se înceapă tratative cu pri- niceşte provocările neîncetate ale La 20 ianuarie a sosit la Elisabeth- Tu cîntec arzător, ca o furtună,
ville un nou grup de ofiţeri belgieni Dezlănţuind în suflete av intui,
I vire la instaurarea păcii în Al colonialiştilor care beneficiază de cu un efectiv de 50 oameni venind din Ai dat putere negrului să 'spună
geria. Bruxelles. Corespondentul din Elisa- Că nu-i pentru jefuitori pămîntul.
sprijinul deplin al reprezentan bethville al agenţiei France Presse
Q)in (ILiiiiitim, SooMieâ transmite că aceşti 50 de belgieni,' care Ne-ai dat speranţei aripi pentru zborul
;•** ¦ Sub alte zări mai-nalte şi albastre;
Privind prezentul, ştim că viitorul
întreaga răspundere pentru se intitulează „tineri voluntari“, vor Aduce libertatea rasei noastre.
servi în rîndul trupelor lui Ghombe. Fie ca apele, mînînă stăpînii,
Acest grup a călătorit pe itinerariul Spre viitorul tău să-şi taie cale!
Şi toate bogăţiile ţărinii
âzb o iu l din Laos revine S .U . . Bruxelles-Teheran-Entebbe (Uganda) —
Elisabethville, pe bordul unui avion De-acum să fie mimai al e ta le !
Şi soarele, peste dureri înfrînte,
D e c la r a ţiile prim ului m in istru Suvanncs Fumma al societăţii iraniene de transporturi Să-ţi soarbă .jalea-n raza iui zglobie,
aeriene „Persian Air Service“. Riuri de lacrimi strămoşeşti să zvînte,
Ţişnite-n chinuri, plinse in robie.
wmmmmm DELIII 21 (Agerpres). TASS restabilirea cît mai grabnică a !n prezent în jandarmeria lui Ghom Poporul nostru-n luptă cucerească
transmite : Primul ministru a! păcii în Laos, primul ministru be. care formează baza forţelor ar Triumful năzuinţelor lui sfinte,
haosului, Suvanna Fumma a a arătat că în primul rînd este mate ale acestei marionete a belgieni Aici în Congo liber să trăiască.
declarai într-un interviu acor necesară reluarea activităţii Co lor, aproape întregul efectiv de co In Africa cu inimă fierbi n te !
dat corespondentului din Pnom misiei internaţionale de supra mandă este format din belgieni.
Penii al ziarului indian „Hindus-
tan“ că întreaga răspundere veghere şi control în Laos, iar Dună cum subliniază corespondentul
pentru războiul din Laos revi apoi — convocarea unei confe agenţiei France Presse, înţelegerea pri
ne Statelor Unite. Un rol deo rinţe internaţionale cu privire ia vind trimiterea de noi „întăriri“ bel
sebit de nedemn în evenimente Laos, aşa cum a propus prin giene pentru a lua parte la operaţiu
le din Laos l-a jucat G. Par- ţul Norodom Sianuk. nile militare împotriva trupelor guver
sons, secretar de Stat adjunct nului legal şi a răsculaţilor din tribul
al S.U.A. pentru problemele Ex In articolul de fond din 20 Baluba din Katanga a fost realizată
tremului Orient. ianuarie ziarul „Hindustan“ a- cu prilejul vizitei la Bruxelles a Iu:
rată că „situaţia din Laos este lav, aşa-numitul secretar de stat a!
foarte gravă şi că în orice mo
BATERIA DE COCS A UZINEI METALURGICE KARA Referindu-se la acţiunile ca- ment se poate transforma în Apărării Naţionale în guvernul ma
GANDA DIN R.S.S. KAZAHĂ. (U.R.S.S.). i re trebuie întreprinse pentru tr-un conflict internaţional...“. rionetă al provinciei Katanga.
seră o atitudine fermă faţă de In româneşte de TRAIAN FILIMON
problema congoleză. In momen
Va constitui oare săptămîna curs în primul rînd ideea nece pusă. O situaţie similară s-a ruperea relaţiilor diplomatice. tul de faţă Republica Mali a ce TOKIO . 21 (Agerpres). — ţuite de autorităţile iraniene cu
care sc încheie începutul unei sităţii de a se „porni din nou creat şi în ceea ce priveşte pro Zadarnic a aşteptat administra rut o nouă convocare a Consi TASS transm ite: Asociaţia scri prilejul recentelor alegeri.
cotituri în orientarea politică a în căutarea păcii“, de a se rea blema convocării unei conferin ţia republicană in ultimele zile liului de Securitate.«Va colabora
Statelor Unite ? Multe lucruri liza o colaborare a întregii o- ţe internaţionale pentru discu ale vieţii sale să fie aprobată şi oare noul reprezentant, ameri itorilor din Japonia a propus CAP CANAVERAL 21 (Ager
depind de răspunsul pe care îl rneniri pentru folosirea cuceri tarea problemei laoţiene, în ca urmată pe această cale măcar de can in Consiliul de Securitate la convocarea la 20 martie a.c. la preş). — Agenţia France Press?
vor da faptele la această între rilor ştiinţei spre binele umani re guvernul Eisenhower — care ţările din Organizaţia statelor a- rezolvarea crizei din Congo sau
bare ce frămîntă astăzi pe nu se opune convocării conferinţei mericane sau cel puţin de cele şe va situa pe aceeaşi poziţie cu Tokio a unei conferinţe extraor transmite din Cap Canaveral e-
meroşi observatori politici din tăţii. — s-a situat pe o poziţie singu mai docile dintre ele. Nu s-a în- predecesorul său ? Iată o nouă dinare a scriitorilor din ţările şuarea unei noi tentative de lan
lară, fiind dezavuat, de o serie problemă majoră a cărei dezle Asiei şi Africii. Principalul punct sare a unei rachete de tipul „Ti
Occident. Deocamdată însă, în faţa nou limplat încă niciodată pină acum gare va fi cît se poate de sem
lui guvern american se pun cî- dintre aliaţii săi. ca dintre toate statele Americii nificativă pentru perspectivele de pe ordinea de zi va fi situa tan“, cea de-a două treaptă a
Cel de-al 35-lea preşedinte al leva probleme foarte concrete şi de Sud şi Centrale unul singur vieţii internaţionale.
Statelor Unite, John Kennedy, felul în care le va aborda va Intre timp, în Laos au conti să răspundă prezent la apelul ţia din ţările Asiei şi Africii şi rachetei suferind defecţiuni după
şi-a preluat atribuţiile, s-au în constitui cel mai sigur indiciu nuat luptele pe care poporul lao Statelor Unite. Refuzul tuturor Principalul aţîţător al tulbu sarcinile scriitorilor din aceste lansare.
cheiat cei opt ani de guverna al adevăratelor sale intenţii. Pe ţian nude-a dorit, dar pus în faţa republicilor sud-americane cu ex rărilor din Congo, guvernul bel
re republicană, fostul preşedin primul plan se situează în aces necesităţii de a lua arma în mî- gian, a izbutit cu greu în a- ţări. LIMA 21 (Agerpres). — Co
te Eisenhower a părăsit defini te zile haosul şi Cuba. In Laos nă le desfăşoară cu succes. Săp cepţia statului Peru de a rupe, ceastă săptămîna să se menţină
tiv scena. In presa americană esle război civil şi principalul tămîna ce se încheie a fost mar după exemplul S.U.A., relaţiile la putere. Timp de peste o lună, NEW YORK 21 (Agerpres). respondentul agenţiei Prensa
circulă în ultimul timp o figură vinovat de. dezlănţuirea şi con cată de cucerirea unor poziţii im diplomatice cu Cuba este o nouă oamenii muncii belgieni au de La Denver, capitala statului Co Latina anunţă că mişcarea de
de stil exprimînd plastic modul tinuarea acestui război este gu portante de către trupele guver monstrat în stradă cerînd înlo lorado, doi ajutori de şerifi şi protest din Peru s-a intensificat
cum a înţeles administraţia re vernul Eisenhower. Dacă acea namentale şi forţele Patet Lao palmă usturătoare pentru gu cuirea guvernului sau cel puţin şapte poliţişti au compărut în după adoptarea de către guvern
publicană să se retragă după sta era ceea ce a dorit adminis care acţionează in strinsă co vernul înlăturat şi o nouă lecţie modificarea radicală a politicii faţa justiţiei fiind acuzaţi că fă a legilor represive şi după rupe
ce poporul american a arătat traţia republicană se poate spu laborare. Rebelii silit puşi in si plină de învăţăminte pentru ac lui. Uriaşa grevă din Belgia, al ceau parte dintr-o bandă da rea relaţiilor diplomatice cu Cu
prin votul său că nu-i mai a- ne că a izbutit. In acelaşi timp tuaţia de a părăsi capitala de tualul guvern al Statelor Unite. cărei sfirşit nu va însemna sfâr spărgători. Celor doi ajutori de ba.
cordă încredere. Se scrie că Ei însă a izbutit şi să găsească un la Vientiane după ce au fost şitul luptei împotriva reacţiona şerifi li s-a. adus acuzaţia că au
senhower „a trîntit cu putere nou mod de a se discredita. Du scoşi din citeva alte oraşe şi po Atitudinea adoptată la începu rului guvern Eyskens, a dovedit participat la diferite spargeri in NEW YORK 21 (Agerpres).
uşa“. Situaţiile primejdioase pe pă eşecul încercării de a răs- tul acestei săptămîni de repre că acesta este compromis nu nu împrejurimi. Şeful poliţiei din In noaptea de 19 spre 20 ianua
care le-a creat în mod artificial pîndi zvonul despre o pretinsă ziţii strategice importante. A- zentantul guvernului Eisenhower mai prin politica sa neoeolonia- Denver a declarat că posibili- rie asupra coastei răsăritene a
în Laos şi în preajma Cubei agresiune nord-vietnameză, a vioanele militare şi celălalt echi în Consiliul de Securitate a con listă faţă de Congo ci şi prin lăţile de a se descoperi şi alţi Statelor Unite s-a abătut o pu
sînt apreciate ca gestul disperat urmat eşecul altei încercări şi pament pus la dispoziţia rebelilor tribuit la complicarea problemei politica sa internă, condamnată poliţişti-spărgători... nu. s-au e- ternică furtună de zăpadă, înso
de ultimă oră al unui om care, anume aceea de a folosi penlru de guvernul Eisenhower consti congoleze încurajînd pe cei ciţi- de masele cele mai largi ale puizat. ţită de geruri puternice. Potri
la plecare, vrea să se asigure agresiunea din Laos forţele mii tuie o nouă lovitură pe care a- va şefi de bandă care terorizea poporului belgian. vit relatărilor agenţiei Reuier.
că nu va fi uitat chiar dacă a- le ale ţărilor membre ale co.st guvern a dat-o propriei sale TEHERAN 21 (Agerpres). — căderile dc zăpadă, care a atins
niintirea lui nu va fi de loc S.E.A.T.O. La întrebarea dacă autorităţi morale. E:.l a apărut în ză poporul congolez să sâvir- La capătul acestei săptămîni o grosime de 30 cm., au parali
S.E.A.T.O. are dreptul să inter mod deschis ca agresor in faţa şească noi mîrşăvii da o bestia bogate în evenimente internaţio
plăcută. vină în treburile interne ale întregii lumi. litate fără precedent. Odiseea nale se poate trage concluzia că Peste 10.000 de studenţi au luat, zat aproape în întregime circu
Cuvînta'rea cu care John Ke haosului nu au răspuns afirma primului ministru Patrice Lu- dezastruoasele consecinţe ale
tiv decît Statele Unite şi Tai- Tot ca agresor s-a comportat rnumba torturat sub ochii co aşa-zisei politici de pe poziţii de parte la Teheran la un miting de laţia în New York şi alte oraşe
nnedy şi-a început cariera de landa. Ceilalţi membri ai aces şi faţă de Cuba, Nemaipomeni mandamentului trupelor O.N.U., forţă promovată de guvernul
preşedinte lasă deschise toate tui pact au adoptat o poziţie o- ta serie de provocări la adresa care ridică, din umeri mijmînd Eisenhower scot in evidenţă ne protest împotriva terorii dezlăn americane.
posibilităţile. Trecînd peste une acestei mici ţări independente a neputinţa a indignat pină şi per cesitatea, înmormîritării acestei
le formulări ambigue, america culminat, după cum se ştie, cu sonalităţi şi ziare din Occident politici o dată cu guvernul care
nii care doreso realmente pacea care pină in ultimul timp nu lua- a fost principalul ei promotor.
şi care au dovedit acest lucru
în momentul oînd au retras prin FELICIA ANTIP
votul lor mandatul republicani
lor, vor să reţină din acest dis-
Redacţia şi administraţia ziarului: str 6 Martie or. 9. telefon: 166) 189) 75. Taxa plătită to numerar conform aprobării Direcţiunii Generale fJ&TJg, ar. 263.320 din 5 noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Pollgratjjcg „1 Mai“5 Deva.