Page 65 - 1961-01

\ ti.uUfiAeG
t ßia»'

\ •% * * * ' \

In circum scripţia

A m i\ XIII. Nr. 1891 M arţi 24 ia n u a rie 1961 4 pagini 20 bani c electorală raională
(PRODUCŢIA globală) l Aurelia Sîrbu, învăţătoare mulţumită că-şi aduce o par­
te de contribuţie la bunul nr. 36 Săcărîm b
t la şcoala de 7 ani nr. 3 din mers al formaţiei corale. Bu­
nă gospodină, harnică şi pri­ In adunarea populară din
c Alba Iulia, este cunoscută nu cepută, Aurelia Sîrbu, ca ăe- satul Săcărîmb, raionul Ilia, la
cL numai de către cetăţenii din care au participat' peste 200 de
outată, a re- cetăţeni, a fost propus drept
l circumscripţia electorală nr. mp m i zolvat multe candidat al F.D.P. în alegerile
de deputaţi pentru sfatul popu­
l 29, ci aproape ¦ ‘ cerinţe ale ce­ lar raional, în circumscripţia e-
tăţenilor din lectorală raională nr. 36, tov.
) de întreg ora­ m fi% c, circumscripţie, Gheorghe Ormindeanu, maistru
L şul. ......... devenind iubi­ miner, pensionar, secretarul or­
Í tă şi stimată. ganizaţiei de bază din satul Să-
L Ca învăţă­ La adunarea cărimb.
populară, care
Mihai Grigore, adjunctul şe­ Atît la scurtarea duratei de L toare, depune In aceeaşi adunare a'u fost
L toate eforturile s-a ţinut zilele propuşi drept candidaţi ai
fului de secţie, ca de altfel şi elaborare cît şi la mărirea greu­ trecute, cetă­ F.D.P. pentru alegerile de de­
C pentru a se a- ţenii din cir­ putaţi in sfatul popular comu­
alţi oameni ide la oţelăria Mar­ tăţii şarjelor au contribuit mai cumscripţia e- nal tov. Petru Bota, miner, în
l propia cît mai lectorală nr. circumscripţia electorală comu­
tin nr. 1 a Combinatului side­ mulţi factori şi iată-ne ajunşi la Í mult de elevi, 29, au susţi-' nală nr. 9 şi Nicolae Drăguş,
nut cu căldu­ miner, în circumscripţia electo­
rurgic din Hunedoara nu sînt cea de-a doua cale spre succes, [. pentru a-i face ră candidatu­ rală comunală nr. 11.
ra învăţătoa­
întrutotul mulţumiţi de ce au fă­ enunţată de Forţu: tehnica nouă. L pe aceştia să-şi rei A u r e l i a Sîrbu, pentru Cei doi mineri sînt fruntaşi în
C a fi aleasă ca deputată în producţie. Ei se străduiesc ca
cut pînă acum. Susţin că agre­ /Mărirea capacităţii cuptoare­ t însuşească toa­ Sfatul popular orăşenesc la locurile lor de muncă să lu­
Alba Iulia. Aurelia Sîrbu a creze cît mai bine, să extragă
gatele n-au fost folosite la ma­ lor, evacuarea oţelului în două l te cunoştinţele fost propusă drept candida­
tă în sfatul popular orăşe­ cît mai mult minereu peste plan
ximum, că anumite deficienţe oale simultan, sînt de domeniul Í predate. Părin­ nesc Alba Iulia pentru a şi să înregistreze cît mai multe
doua oară. economii de materiale.
în aprovizionare, cu fier vechi trecutului, deci nu ne vom o- l ţii co p iilo r
l A. VASILIU
mai ales, i-au îrustat de cîte- cupa de ele. Totuşi să ne în­ ( sînt mulţumiţi

va şarje. toarcem cu cîtva timp în urmă. L de învăţătoa-

Cu toate acestea, după 18 zi­ Ca în toate secţiile combina­ L rea lor.

le de muncă din noul an, cele tului şi la oţelăria Martin nr. 1 Tînăra învăţătoare desfă­
şoară şi o bogată activitate
aproape 900 tone oţel elabora­ au fost primite cifrele de plan I
t
te peste prevederile planului îi pe 1961. Cu prilejul dezbaterii t extraşcolară. Cel mai mult o

situează, dacă nu pe primul Ioc lor în consfătuiri de producţie, L preocupă activitatea forma­

în întrecerea dintre secţii, pe lo­ muncitorii, tehnicienii şi ingine­ C ţiei corale a casei raionale

cul al doilea. Dacă ţinem sea­ rii au venit cu numeroase pro­ l de cultură din Alba Iulia
l
ma şi de faptul că planul pe a- puneri de măsuri tehnico-orga- L unde activează. Adesea se

cest an e mult nizatorice. Bine­

mai mare decît înţeles, majori­ l întoarce, acasă, de la repe­

în anul 1960 tatea s-au refe­ tiţii, seara tîrziu obosită, dar

succesul e şi mai rit Ia noul care . f, g. flT>Jl—f <—JU_/ \mmj»—I V—./ C~/ I--/ (__/1--/ \
evident. „Nemul­ urmează a fi in­
la ordinea zilei

ţumirea" oţelu­ trodus în proce­
rilor, lucru care merită a fi sub­
liniat, explică şi ea depăşirea sul de producţie. Din centrali­ ...Pînă la o vreme, Ia piesa nr. 93 cíente periclitau respectarea terme­ exemplul lor a fost urmat şi de alţi \
şi, mai mult, arată că ceva se zarea acestor propuneri a luat
petrece în secţie. Ce anume, se naştere planul de măsuri tehni- a maşinii de cusut se înregistra re­ nului. Lucaciu, împreună cu alţi co- muncitori. 6a urmare, comanda a y
va vedea mai jos. co-organizatorice, prin care s-a
stabilit responsabilitatea şi ter­ but după rebut. Se străduiau oame­ fost terminată Ia timp. 5
Pentru început trebuie să a-
rătăm că în perioada amintită, menele de executare. =553= nii în fel şi chip să dea piese de ...Ioan Lucaciu nu este numai un /
la cele 4 cuptoare în funcţiune Să vedem principalele măsuri bună calitate, dar nu reuşeau. Pînă bun muncitor, ci şi un harnic gospodar. L
(cuptorul nr. 3 e în reparaţie la urmă, cei mai mulţi au ajuns la In faţa blocului 12 B, în care locu- <
capitală) indicele de utilizare a şi ce s-a făcut pînă în prezent.
fost depăşit în medie cu 360 kg. Pentru început amintim de stu­ concluzia că nu se poate lucra fără ieşte, a plantat cîţiva cireşi — pe ^
oţel pe m.p. vatră şi zi calen­ diul efectuat asupra parametri­
daristică. Cele mai frumoase re­ lor optimi ai regimului termic la rebut. care i-a altoit — şi cîţiva brazi. In L
zultate s-au obţinut la cuptorul cuptorul nr. 2, studiu din care
nr. 2, la care a fost realizat un cadrele tehnico-inginereşti au Cantităţile mari de produse repartizate la fiecare zi-muncă, colectivişti­ Mai erau însă şi cîţiva muncitori primăvară, vrea să maiplanteze alţi .>
indice de 7,26 tone oţel pe m.p. tras concluzii preţioase şi care, lor din Pricaz, Mihalţ, Apold, Lăpuşnic, ca şi în toate celelalte gospodării fruntaşi care nu pierduseră speranţa.
vatră. Peste 6 tone pe unitatea după cum afirmă conducerea agricole colective din regiune, conving în măsură tot mai marc că traiul în Printre ei, Ioan Lucaciu, rectifica­ pomi şi mai ales vrea să mobilizeze A
de suprafaţă au produs şi echi­ secţiei, va fi de un real folos în colectivă este mai spornic, mai îmbelşugat. De aceea, tot mai mulţi ţărani tor, „omul cu mîini de aur“ — cum şi pe alţi cetăţeni din cartier pentru *>
pele care deservesc cuptoarele activitatea de viitor. întovărăşiţi păşesc cu încredere pe ca lea gospodăriei agricole colective. ) îi spun în glumă tovarăşii de mun- ca strada lor să fie cît mai frumoa- \
nr. 4 şi 5. ^ că. El încerca de mai multă vreme să. Fără îndoială că va reuşi. Pilda ^
Duminică, 2.175 familii de ţărani întovărăşiţi şi individuali din raioa­ să realizeze un dispozitiv pentru rec­ a dat-o şi e conv'ngătoare. >
Concluzia care se desprinde nele Sebeş, Alba şi Ilia au participat la festivităţile de inaugurare a noilor
din cele spuse este că produc­ Aminteam mai sus despre lu­ gospodării agricole colective. tificat inferior, care să elimine în în­ ? ^
ţia dată peste plan se datoreşte crările de reparaţie capitală ca­
sporirii indicilor de utilizare ai re se efectuează Ia cuptorul nr. tregime neajunsurile vechiului sistem. La toate acestea s-au gîndit ce- ^
agregatelor secţiei. Cum s-a a- 3. Odată cu terminarea lucrări­ tăţenii din circumscripţia electorali s
iuns aici ? Prim-topitorul Petru lor, acest agregat, reparat pe Consultase mai mulţi muncitori, ce­ orăşenească nr. 7 Gugir cînd l-au A
Forţu, veteranul cuptorului nr. 2 baza experienţei acumulate la propus candidat In alegerile de de- }
şi fruntaş în ce priveşte depă­ exploatarea cuptorului nr. 2 — în raionul Sebeş podăriile colective mai vechi. ruse sfaturi cîtorva ingineri; a cer­ putaţi din 5 martie a.c. perectifica- 4
şirea planului, răspunde : „teh­ prototip — va oferi oţelarilor Printre primit înscrişi la Săs­ torul Ioan Lucaciu. r
nica nouă şi şarjele rapide". cîteva condiţii tehnice noî de In ziua de 22 ianuarie a.C:., cetat cîteva manuale şi reviste de
lucru. Este vorba printre altele 1.249 familii din satele Cut, ciori au fost Silvestru Marcu, A. NICU LESCU î
Să le luăm pe rînd. O şarjă Şpring şi Săsciori, au înscris Nicolae Precupescu, Gheorghe specialitate, a întocmit nenumărate munişfi din secţie, au luat hotărî-
este considerată rapidă cînd în gospodăriile colective 3.741 Radu şi Eleonora ,Micu, iar în schiţe. Şi strădania sa a fost încu­ rea să lucreze în timpul Über. Şi
greutatea şi durata elaborării ei de ha. teren. La festivităţile de nunată de succes. După ce noul dis­
sînt respectiv mai mare şi mai duminică din cele trei sate, a- Şpring, Nicolae Anghel şi Ilie
mică decît obişnuitul. Or, Ia cum colectivizate în întregime, pozitiv a fost aplicat în producţie, re- p . w
cuptorul nr. 2, considerat pro­ au participat numeroşi ţărani Alnaş, ultimul fiind ales ca pre­
totip în secţie, această condiţie butul s-a redus aproape în întregime. >
e îndeplinită zi de zi. Cele 34 şedinte al gospodăriei colective
şarje rapide, din care 12 apar­ de automatizarea regimului ter­ Şi aceasta este doar una din cele
ţin echipei lui Forţu, atestă a- din Şpring.
firmaţia. Iată deci o cale spre mic în ce priveşte inversarea fo­ 20 de inovaţii al căror autor saul >
cele peste 7 tone oţel pe metru coautor este rectificatorul Ioan Lu­
pătrat. Pe întreaga secţie, în
cului, reglajul combustibilului. întovărăşiţi din satele înveci­ caciu. Sînt unii electricieni care, în acti- mai multe ori fruntaş în producţie şi
18 zile, au fost elaborate 69 a- nate.
Asemenea lucrări se vor face In raionul Alba ...Spre sfîrşitul anului trecut, Uzina < vitatea lor, au neapărată nevoie de bi- premiat pentru meritele aduse la în-
semenea şarje.
şi la celelalte cuptoare, pe mă­ Comunistul Ioan Vasilca din Tot duminică în raionul Alba metalurgică din Gugir, unde lucrea- <> noclu. Aceştia sînt lăturarea deranja­
Cut, fostul preşedinte al înto­ au fost înfiinţate 4 noi gospo­ mentelor pe linie.
sura epuizării campaniei lor de vărăşirii, ca şi Vasile Bria, pro­ dării agricole colective. La Coş- ză Ioan Lucaciu, primise o coman- ţ electricienii contro-
pus recent candidat al Frontu­ lariu 147 familii s-au înscris cu Nu e uşoară me­
lucru. Tot la cuptorul nr. 3 în- lui Democraţiei Populare pentru 276 ha., la Oarda 250 familii dă urgentă de piese pentru loco- ( lori de linii. Un seria lui Ioan Bre-
alegerile în sfatul popular regio­ cu 371 ha., la Totoi 270 fami­ foteanu. Inchipuiţi-
zidirea canalelor verticale se va nal, s-au angajat în faţa primei lii cu 671 ha. şi la Vurpăr 168 motive. După toate calculele, 7 asemenea electri­ vă un sector de re­
adunări generale a colectiviştilor familii cu 311 ha. ţele de înaltă ten­
face în trompetă, sistem de zi­ că împreună cu toţi membrii numai o muncă perfect or- > cian este şi tov. siune cuprins între
gospodăriei, vor organiza în aşa Vr Ghelar, Teliuc, Hu­
fel munca, încît să ajungă din ganizată, numai folosirea la capaci- < loan Bretoteanu de lăSgBSg
urmă în cel mai scurt timp gos- Şi în satul Tîrnăviţa din ra­ nedoara, Peştiş, Că-
dire folosit pînă în prezent la ionul Ilia, 91 de familii au trăit tate maximă a maşinilor, puteau du- ^ la întreprinderea lan, Deva, Simeria,
duminică clipe de neuitat. Ţă­ Săliştioara (raionul
cuptoarele nr. 2 şi 4 şi care a ranii întovărăşiţi de aici au pus Şce la respectarea termenului cerut regională de electri- Brad), Bampotoc,
Muncel, Brănişca
influenţat favorabil funcţionarea ( prin comandă. Gomunistul loan Lu- (, citate Deva. Deşi

acestora. caciu a stat de vorbă cu tovarăşii tînăr (are numai
săi de muncă şi împreună au pornit l 25 de ani), este
A. JURCA (, o iniţiativă : „Nici o zi cu planul ne- > prjceput !n meserie

(Continuare In pag. 3-a) < realizat I“. Lucaciu şi-a depăşit în > şi apreciat pentru

ţ medie planul cu 35 Ia sută. i conştiinciozitatea în

bazele unei gospodării agricole Dar nu era deajuns. Gîteva deU- ^ serviciu. In cei 7ani de cîndlucrea- (raionul Ilia), Şibot (raionul Orăş-

9 ; colective. ză înîntreprindere, a fostdeclarat de tie) şi Haţeg,sector de verificarea

__________________ _ căruia răspunde şeful de echipă Ioan

Bretoteapu. Gontrolul liniilor ar fi o

nimica toată dacă stîlpii de înaltă

tensiune ar fi înşiraţi de-a lungul şo­

selelor. Dar, liniile taie porţiuni în­

tinse de păduri, dealuri şi văi, prin

In staţia de sortare a I. M. Printre sortatoarele ce stau — In felul aicesta îmbrăţi­ y care tovarăşul Bretoteanu trebuie să
Teliuc, de pe ciurul vibrant, de-a lungul benzii, am remar­ şăm şi noi iniţiativa lui Popa freacă adeseori, fără să ţină cont de
fM m m bulgării de minereu veniţi de cat pe Elena Sperios, Ioana — spun ele. capriciile nativii. Nu odată, ploile şi
la culbutor se rostogolesc pe Bodea şi Mari-a Chiciureanu, gerurile bau prins pe traseu, pe har­
lip i banda de claubaj. Banda de despre care se spune că sînt Elena Sperios, Ioana Bodea, nicul electrician. N-a dat însă înapoi
claubaj are o lungime de cîţi­ fruntaşele schimbului. De sub Lucreţia Nandra, precum şi în faţa greutăţilor.
va zeci de metri şi trece prin- basmale, li se văd doar cehii Aneta Ghiuţă, Maria Coleşa,
tr-o încăpere tot atît de lun­ şi puţin din faţă. Deajuns ca Victoria Haţegan, Eoaterina Apreciat de muncitorii din între­
gă, aidoma unui coridor pră­ să-ţi dai seama cît sint de Tară sau Elena Popescu, frun­ prinderea regională de electricitate, tî-
fuit. Pe marginea ei sînt înşi­ concentrate asupra lucrului. taşele celorlalte schimburi, îşi nărul Ioan Bretoteanu este apreciat şi
rate sortatoarele — zece fe­ Cu toată, minuţiozitatea de dau seama că cu cît ele sînt de locuitorii circumscripţiei electorale
mei în fiecare schimb. Toate oare se pare că dau dovadă nu mai exigente, cu atît mine­ orăşeneşti nr. 4 Deva. De aceea, cînd
poartă pe cap basmale mari s-ar putea spune că au prea reul pe care-1 primesc furna- în adunarea populară din 16 ianuarie,
pe care le înfăşoară în jurul mult de lucru. Explicaţia am liştii este mai bun. tovarăşul Ioan Bretoteanu a fost pro­
gîtului, sau peste gură, ca pe găsit-o în cuvintele însoţito­ pus candidat în circumscripţia nr. 4,
nişte şaluri. Cîteva sînt înar­ rului : ...Prin faţa sortatoarelor trec toţi cei prezenţi la adunare au fost
mate cu ciocane grele, cu care bulgări mari de minereu, unii de acord ca .tînărul electrician con­
lovesc din cînd în cînd în bul­ — De cînd cu consfătuirea de culoare brun roşcată-limo- trolor de linie să-i reprezinte în
gării de minereu. nită, alţii albăstrui-ankerită, sfatul popular orăşenesc.
de la Hunedoara parcâ-s alţi iar cei mai mulţi sînt albi-
Sortatoarele au menirea de mineri în abataje. Şi minereul siderită. Sortatoarele se aplea­ GH. LUPAN
a supraveghea tot minereul parcă-i altul... că asupra benzii alegînd din-
oare se scurge pe banda de trei ei cîte un bulgăre de ste­ Alte propuneri
claubaj şi a separa din el bul­ Sortatoarele au luat şi ele ril. Din cînd în cînd, lovesc şi
gării de steril. Uneori însă, se cunoştinţă de consfătuirea ce cu ciocanele. La capătul bem­ IN RAIONUL BRAD a fost propus
intîmplă să treacă pe bandă a avut loc la Hunedoara între ail de claubaj rămâne doar mi­ candidat al F.D.P. tov. Ştefan Şerban,
şi bulgări mdxşti, formaţi din mineri şi siderurgişti. Ele ştiu secretar al Comitetului raional P.M.R.
steril şi minereu. Pe aceştia, că cu ocazia acestei consfă­ nereul curat, ce se rostogoleş­ Brad, în circumscripţia electorală nr.
ele îi sparg cu ciocanele pe tuiri brigada minerului Ioan 41. In circumscripţiile electorale co­
care le au la îndemînă şi a- M. Popa de la sectorul H a te în siloz, urmînd să ia dru­ munale nr. 1, 2, 3 şi 4, din comuna
runcă partea sterilă. lansat o iniţiativă valoroasă: Rişculiţa, au fost propuşi drept can­
„Nici un vag'onet de minereu mul furnalelor din Hunedoara didaţi ai F.D.P. tov. Victoria Micluţa,
Munca sortatoarelor este rebutat“ şi că acum, cit mai colectivistă, Simion Mărcuş, directorul
deosebit de migăloasă. Pe lin­ multe brigăzi se străduiesc s-o sau Călan. In ultimul timp şcolii elementare, Nicolae Luca, colec­
gă faptul că cere multă aten- aplice. Datorită acestui fapt tivist şi Iosif Toma, preşedintele sfa­
? ţie, mai cere şi ca persoana doar, au ele mai puţin de lu­ minereul pe care-I primesc tului popular comunal.
l in cauză să albă ochiul format cru. Cu toate acestea vigilenţa
lor n a scăzut deloc, dimpo­ furnaliştii de la I. M. Teliuc IN ORAŞUL PETROŞANI a fost
Îpentru a recunoaşte sterilul trivă, par mai atente că ori­ propus candidat al F.D.P. tov. Lazâr
din minereu. ei nd. are un conţinut de fier tot David, prim-secretar al Comitetului o-
răşenesc P.M.R. Petroşani, în circum­
mai mare. Acesta este şi un scripţia electorală orăşenească nr. 95.

merit al sortatoarelor.

C. G H E O R G H E

MANTIA AI BA DE ZAPADA S-A AŞTERNUT ŞI LA GURABARzA.

VV'v»."W'x». V K . V v \A v ' •