Page 66 - 1961-01

pag. 2
I I 111 i B i t l
H Ü ^B;
H y& É ÉSwlllk l j l
| V V® p  | I
;AV^Ve>mSi-iÇM-s:? ÉV •l'¦l%l ?""' As'i, '
HKC
faţa un ui bilanţ rodnic
In adunările cetăţeneşti de propu­
neri de candidaţi pentru alegerile de
ia 5 martie, în localităţile Văii Jiu­
lui, Ia Hunedoara, Călan ca şi în toate
oraşele şi comunele regiunii noastre
oamenii muncii discută cu îndreptăţită
mîndrie despre măreţele înîăptuiri care
au avut loc de la ultimele alegeri. Pe
tot cuprinsul regiunii nu există oraş
sau comună în care să mi li apărui
în această perioadă lucruri noi.
De la alegerile de deputaţi în sfatu­
rile populare şi pînă acum, prin grija
gospodărească a acestora şi cu spriji-
nul larg al maselor de cetăţeni an-
trenate de deputaţi, s-au executat im­
portante lucrări gospodăreşti. In ora­
şele şi centrele muncitoreşti din regiu­
nea noastră s-au construit şi dat în
folosinţa oamenilor muncii 5.798 de a-
partamente. A început construcţia unui
nou oraş muncitoresc pentru muncitorii
de Ia uzina Călan unde s-au şi dat
în folosinţă primele 300 de apartamen­
te. Se construiesc Cvartale noi de lo­
cuinţe in oraşele Hunedoara, Deva şi
Brad, care vor forma centrele acestor
oraşe.
Pentru fii oamenilor muncii din re­
giune s-au construit şi înfiinţat 81 de
şcoli de 4 şi 7 ani şi 3 şcoli medii-
Dacă înainte de 23 August 1944, pe
cuprinsul regiunii existau aproximativ
100.000 de oameni ai muncii analfa­
beţi, în ultimii ani s-a trecut Ia gene­
ralizarea învăţămîntului de 7 ani. In
prezent mai mult de 95 la sută din
numărul copiilor care au absolvit 4
clase elementare sînt cuprinşi în cla­
sele V—VII, Creşte de Iă lin ari Ia
altul numărul studenţilor, fii di oa-
Era’ în anul 1956, prin martie. Mă
întorceam cu trenul în Valea Jiu­
lui după o lipsă de vreo doi ani. Ac­
celeratul cu care veneam intra în Pe­
troşani la o oră nepotrivită. Diminea­
ţa, cu, mult înaintea zorilor. Goborînd
din tren, m-am hotărît să întru în sala
de aşteptare. Toate băncile erau ocu­
pate de oameni şi bagaje.
Mai bine afară, Ia aer, curat.
Ies în oraş. Zăpadă puţină pe tro'-
tuare. Străzile, puternic luminate, erau
atit de pustii, îneît paşii trezeau ecouri
prelungi în tot lungul lor. Nu simţeam
frigul, înviorat de aerul curat. Ajuns în
dreptul cinematografului din centru’, mă
opresc. De-asupra intrării ardeau cîte-
va becuri colorate. C itesc: „Secţia de
votare fit...“. E zi de alegeri. Mi-amin-
tesc de dovada pe baza căreia pot vota
in orice colţ al ţarii.’ Mă uit la ceas :
5,30. Mai am o jumătate de oră pînă
la deschiderea secţiei.
Dau să. plec. Deodată, de pe o stra­
dă lăturalnică aud apropiindu-se cine­
va. Era un băfrine’I scurt şi gf6s, aju-
tîndurse în mers de o cîrjă. Sprânce­
nele, părul ce-i ieşea de sub căciulă
şi mustaţa tunsă scurt, îi erau albite;
nu ştiu — de bătrîneţe sau numai de
promâroacă! Venea spre mine; Se
opri şi mă măsura îndrăzneţ. Rupse
deodată tăcerea, pe un ton jovial:
— La vot, la vot? Nu-i prea de­
vreme ?
DRU MU h SôC ! ÁÍJSMU LUI Nr. 1891
i!sstt2BSFSásj!8a?:>tt:?!&*&&&&.*"rr rzTrXg&i&Mens •tráwHHBwBSáfaá^v.: a»^ a a ^ ,uui&JUKtcograff^^
'va*h^>\ţ\\v&ss':sn' :¦ X '* ln în fîm p in a re a a le g e rilo r Unirea Principatelor —
¦eveniment important
!!¦ ¦ !III Formafiîle artistice în istoria patriei noastre
d@ amatori se pregătesc
întreg poporul nostru munci­ Sînt interesante şi programele Astăzi se împlinesc 102 ani de la lupta împotriva exploatatorilor dinăun­
Unirea Principatelor Rosnine — Mol­ trul şi dinâlara ţării şi au luat parte
tor int.iiîjpină alegerile de la 5 noi de brigadă artistică de agi­ dova şi Ţara Rominească — eveniment activă la pregătirea şi înfăptuirea cu
remarcabil din trecutul de luptă al po­ succes a Unirii Principatelor.
martie a.c. ca pe. o adevărată taţie pregătite de unele cămine porului romiii. An de an, la 24 ianua­
rie oamenii muncii din patria noastră Istoriografia burgheză a încercat în
sărbătoare. Oamenii muncii din culturale. cinstesc cu drag această dată memo­ fel şi chip să ascundă adevărul despre
rabilă, înscrisă cu litere de aur în is­ rolul determinant al maselor populare
¦ toate domeniile de activitate se Căminul cultural din Băcăinţi toria ţării. in lupta pentru unire. Dar realitatea a
străduiesc în această perioadă să prezintă farsa alegerilor din tre- confirmat că poporul însuşi a luat în
mm Unirea Principatelor Romîne într-un mîinile sale rezolvarea problemei unirii
?»P contribuie prin toate forţele lor Cut printr-o scenetă după I. L. stat naţional unic a însemnat o etapă şi a înfăptuit unitatea naţională a sta­
importantă în progresul social ai ţă­ tului nostru, peste voinţa claselor ex­
la realizarea angajamentelor le- Caragiale intitulată „Bulevardul rii. Adincirca procesului de descompu­ ploatatoare şi în ciuda piedicilor puse
nere a feudalismului şi dezvoltarea de imperiile otoman şi habsb’urgic. A-
gate de sarcinile celui de-al III- împăcării“, pusă ţaţă în faţă cu relaţiilor capitaliste pe teritoriul ţării cest adevăr a iost exprimai încă pe'
noastre, a ridicat ca problema socială atunci de M. KogălniceaUu, care a su­
lea Congres al P.M.R. pe tron- tablouri vii ale vieţii noi, reali- care îşi cerea rezolvarea, unirea în­ bliniat cu convingere că „unirea, na­
tr-un singur stat naţional a Principa­ ţiunea a fâcut-o“ şi nu un singur om,
tul socialismului şi păcii. zale de brigada artistică de’ agi­ telor Romîne — Moldova şi Ţara Ro- fie el chiar domnitorul.
mînească.
lii timpul liber şi artiştii ama- taţie în programul „In gospodă- Actul de la 24 ianuarie 1850. cînd
Ideea Unităţii de neam a început să cele două Principate Romîne s au unit
tc-ri, îit cadrul caselor de cultură, ria noastră“. frămînte masele şi elementele progre­ într-un stat naţional unic, a însemnat
siste ale vremii încă de la începutul deschiderea drumului spre libertate so­
?»î« cluburilor, căminelor culturale, La căminele culturale din Şi- secolului al XlX-lea. încă în 1821, cială şi naţională. A devenit posibilă
colţurilor roşii, la casele alegă­ bot şi din Cioara sînt pregătite ideea Urîirii Ţărilor Romîne a tost ex­ înfăptuirea unei serii de reforme bur-
torului, pregătesc sau prezintă recenzii ale piesei „O scrisoare primată de Tudor Vladimirescu, iar în ghezo-democratice — cum a tost re­
deja diferite programe cultural- pierdută“, care se vor face oda­ perioada revoluţiei de Ia 1848 ea ca­ forma agrară —¦ care au dat lovituri
artistice închinate sărbătorii a- tă cu prezentarea programului pătă un larg răsunet. Deşi nu a figu­ serioase vechilor relaţii de producţie
legeriior. Aceste programe urmă­ brigăzii artistice de agitaţie in­ rat în programul oficial al revoluţio­ feudale şi au deschis cîmp larg dezvol­
resc să surprindă în imagini ar­ spirat din viaţa nouă a satului. narilor paşoptişti, ideea Unirii a fost tării forţelor şi relaţiilor capitaliste de
tistice cele mai reprezentative clar formulată de Către Nîcolae Băl- producţie. Actul Unirii a constituit o
realizări ale regimului democrat- In comuna Băcăinţi localnicii cescu în scrierile sale şi susţinută de premisă pentru eliberarea ţării, pentru
popular obţinute sub conducerea vor putea viziona programul de publicaţiile „Dacia literară“, „Magazin cucerirea în anul 1877 a independenţei
celor mai buni fii ai poporului brigadă „In sat la noi“, care va istoric pentru Dacia“, „Pruncul ro- naţionale.
— comuniştii. Totodată, in unele fi o trecere în revistă — cu aju­ mîri« etc. Mai tîrziu, ideea făuririi u-
programe sînt demascate raci­ torul cintecului, jocului şi voii niii stat naţional unitar devine proble­ Totuşi Unirea Principatelor şi eve­
lele vechilor regimuri, j[h care a- bune — a fot ceea ce a înfăp­ ma primordială a vieţii social-politice nimentele care au urmat-o n-au adus
legerile deveniseră adevărate tuit regimul democrat-popular din Moldova şi Ţara Rominească. poporului adevărata libertate şi drep­
mascarade, în care drepturile pentru fericirea ţăranilor mun­ tate pentru care a luptat secole de-a
cele mai elementare ale omului citori. Năzuinţa spre unitale naţională a cu- rîndul. Burghezia romînă, temîndu-se
muncitor erau călcate in picioa­ prins cele mai largi pături ale poporu­ de lupta revoluţionară a maselor, a pac­
re, in scopul atingerii poftelor de Manifestări cultural-artistice lui din cele două Principate Romîne. tizat cu moşierimea, încheind „mons­
asemănătoare pregătesc şi for­ Ţărănimea, care ducea greul cruntei truoasa coaliţie« — cîrdăşie reacţiona­
exploatări moşiereşti şi a jugului oto­ ră ce a adus poporului nostru noi su­
jaf şi împilare ale reprezentan­ maţiile artistice de amatori din man, lega aspiraţiile de unire cu do­ ferinţe, a pus ţara Ia cheremul jelui­
rinţa fierbinte de a scăpa de asuprito­ torilor străini.
ţilor claselor exploatatoare. celelalte raioane şi centre mun-
rii din ţară şi de cei străini. Propune­ Steagul luptei pentru eliberarea na­
In raionul Orăştie, in majori- citoreştî din regiunea noastră, la
rile deputaţilor clăcaşi făcute în diva- ţională a fost preluat, însă, de clasa
tatea căminelor culturale artiştii n i . ... r
nurile ad-hoc oglindesc deosebit de ex­ cea mai consecvent revoluţionară —
amatori se străduiesc să Intim- 5«A L
pine alegerile cu programe bo- Cala"- * » « " * . Uia- presiv tabloul sumbru al suferinţelor proletariatul. Unind toate forţele pa­
gale în idei, bine închegate din •* .„ pe care le îndurau ţăranii romîni sub triotice ale ţării, avînd ca aliat sigur
punct de vedere artistic. Casa " regimul tiraniei iobăgeşti, dar în ace­ ţărănimea, clasa muncitoare condusă
«r" r- r~ r / ¦¦r / 1 raională de cultură, repetă în laşi timp exprimă dîrzenia cu care de Partidul Muncitoresc Romin, a iz­
«
Í prezent piesa de teatru „Jos Tu- In Editura politică lupta ţărănimea pentru a se elibera gonit din ţară exploatarea şi sărăcia,
L
1 dorache... sus Tudorache“ de Mir- din ghearele exploatatorilor. „Voim să a instaurat puterea poporului muncitor
( Şcoala
populară de artă 3 cea Ştefănescu, programul de cui a p ü r u f : scăpăm, să ne răscumpărăm, să nu şi a făurit Republica Populară Romi-
1
brigadă „Hai la vot!“, cîntece co­ mai fim ai nimănui, să fim numai ai nă, stat cu adevărat liber şi suveran.
din Petroşani e o realizare 1
menilor muncii trimişi la facultăţi cu rale şi solistice ca „Mîndru mă p: \RX-ENGELS : Opere, ţării şi să avem şi noi o ţară“. In prezent oamenii muncii din patria
burse acordate de Sfatul popular, re­ 1 prezint ta vot“, „Din inimă-ţi voi. I (retipărire) — 716
gional. cinf ţara mea“, „Hora păcii” şi pag. 15 lei, limba romînă. Această năzuinţă a cuprins şi pătu­ noastră traduc cu entuziasm în viaţă
[ specifică regimului ctsmio- ) altele. Piesa amintită mai sus
Spiritul gospodăresc ăl sfaturilor este prezentată şi de echipele de V. I. LBNIN : Opere com­ rile sărace de Ia oraşe — pe lucrători Directivele luminoase ale celui d eal
populare şi al deputaţilor s-a făcut ţ- crat-papular. La secţiile 11 teatru ale amatorilor din Blan- plete, voi. 2 —¦ 666 pag. lei
simţit în toate ramurile de activitate J diâria, Foit, Almaşul Mic, Cioa­ 12, limba romînă. şi meşteşugari, a căror viaţă nu se Ul-Iea Congres al partidului, cale si­
economică şi culturală de Ia oraşe şi
sate. S-au construit şi dat în folosin­ [ sale învăţă peste 200 miuTi- 1 deosebea cu mult de cea a ţăranilor. gură spre fericire şi bunăstare. Urma­
ţă cluburi noi Ia Hunedoara, Petri'Ia, J
Ougir, Ghelar etc., iar la sate s-au In viitoarea luptei pentru unire a fost şii Iul Gheorghe Lupaşcu, Tănase Cons­
construit 52 de cămine culturale. S-au eitori. In clişeul de faţa 1
construit, modernizat şi întreţinut peste atrasă o parte a burgheziei, care era tantin, Ion Roată, Pandelache Croito-
2.500 km. de drumuri. Mii de m.p. de | Toan Blăjan, lăcătuş la ex- ) ra, Şibot, Turda? etc. La cămi­ V. I. LEN1N : Despre pre­
străzi au fost asfaltate. In oraşele Hu- L ploatarea minieră Lupeni- ^) interesată în lărgirea pieţei interne, ru şi ai altor luptători înflăcăraţi pen­
nedoara, Brad, Deva şi Orăştie s-au nele culturale din localităţile a- să (culegere) — 848 pag. lei
executat importante lucrări de canali­ intelectualii progresişti, apropiaţi de tru unire, îşi au azi ţara lor, pe care
zare şi îmbunătăţirea aprovizionării r şi Elena Ni-oa, muncitoare ^ mintite se pregătesc de aseme­ 18,40, limba romînă.
cu apă potabilă. La Hunedoara, Petro­ nea programe noi ale brigăzilor popor, care luptau pentru înfăptuirea o fac tot mai frumoasă.
şani, Deva şi altele, s-a introdus ilu­ la întreprinderea „6 Au- ] artistice de agitaţie, cîntece şi *** Declaraţia consfătuirii
minatul fluorescent. recitări pe teme actuale. Astfel, reprezentanţilor partidelor co­ unor reforme democratice. Figuri de Cinstind tradiţiile de luptă ale po­
gust“ din Petroşani, Inva- -j pot fi amintite cîntecele corale muniste şi muncitoreşti (no­
Ţăranii muncitori mai vîrstnici şi în ţă sub îndrumarea proîeso- ) „Pentru fericire votez“ ('Foit şi iembrie 1960). Apel către patrioţi înflăcăraţi ca M. Kogălnicea- porului, constructorii de azi ai socia­
special din satele de munte îşi amin­ Turdaş), „Daţi votul meu“ (Bal- popoarele din lumea întreagă,
tesc cu mlhnire de timpurile cînd erau 1 şa şi Bfandiana), „La vot“ 80 pag. 0,90 lei limba romînă. nu, Vasîle Alecsandrî, Alexandru Ion lismului găsesc în trecutul glorios al
nevoiţi să facă drumuri lungi pînă Ia
oraş sau o comună îndepărtată unde ruluî Tosif Varga la ora de 1 (Blandiana, Orăşfioara de Sus, *** Declaraţia consfătuirii Caza, Gostache Negri, G. A. Rosettî, patriei un izvor nesecat de forţe pen­
exista o prăvălie pentru a-şi cumpăra Mărtineşti) etc.- reprezentanţilor partidelor co­
cele strict necesare. In prezent, aproa­ ghitară. ^ Dimitrie Bolintineanu şi alţii au înţe­ tru noi izbînzi în lupta pentru pace şi
pe în fiecare sat există unităţi de a- muniste şi muncitoreşti (no­
provizionare şi desfacere ale coopera­ iü u JlJlJU Ü L les dorinţa poporului de a se uni în socialism.
ţiei. Unităţile comerţului de stat şi coo­
peratist sînt tot mai bine aproviziona­ iembrie 1960). Apel către
te cu cele necesare. Extinderea pînă în
cele mâi îndepărtate sate de munte a popoarele din lumea întreagă,
luminii electrice, a reţelei cinemato­
grafice, numărul mare de biblioteci Intr-o singura zi — 84 pag. lei 0,90 limba
înfiinţate la oraşe şi sate, dezvoltarea maghiară.
unităţilor sanitare şi spitaliceşti etc.
sînt dovezi grăitoare ale preocupării Intîmpinînd alegerile de de­ bustibil convenţional. S-a'u evi­ GH. GHEORGH1U-DEJ:
sfaturilor populare pentru o bună gos­ putaţi din 5 martie a.c., cefe­ denţiat mecanicii de locomotivă Expunere cu privire la lucră­
podărire a oraşelor şi satelor cu spri­ riştii din Simeria depun efor­ Rerniis Belomireanu, Ion Hon- rile sesiunii Adunării Gene­
jinul larg al maselor de cetăţeni. turi sporite. tea, Cornel Popa şi alţii. rale a O.N.U. şi la activita­
tea delegaţiei R. P. Romîne,
Succesele dintr-o singură zi In aceeaşi zi, la staţia Sime- — 56 pag., lei 0,70 limba
— 21 ianuarie — cînd în une­ ria-triaj, s-au redus staţionările maghiară.
le circumscripţii electorale din de vagoane la 2 la sută, asigu-
*** Lecţii în ajutorul celor
Simeria au avut loc desemnări care studiază Statutul P.M.R.
de candidaţi de deputaţi pentru rîndu-se plecarea regulată a tre­ — 264 pag., iei 3,35 limba
sfatul popular orăşenesc — sînt nurilor din staţie. Şeful de ma­ maghiară.
edificatoare. nevră Aurel VIad şi manevran- *** In ajutorul celor ce ur­
In această zi, la depoul C.F.R. tul Luca Lazăr s-au evidenţiat mează cursurile serale de par­
în mod deosebit. tid — Anul If sate (retipă­
din Simeria, s-a depăşit planul
de producţie cu 1,05 la sută, PETRU JURCONI rire) — 546 pag., tei 7 lim­
¦si s-au economisit 12 tone com­ ba maghiară.
corespondent
V olei, ca teg o ria A faza următoare a campionatului.
— P o vestire — mult să fiu şi azi primul aici, ai în­ şi din oraş în oraş. Unii şi-au luat citor'eSC-Ţărăriesc, în alegerile comunale, D. LĂDARU
ţelege de ce simt în asta bucuria unui drumul străinătăţilor, cei rămaşi sînt cu toată jandarmeria ce-au adus-o îm­ In cadrul campionatului cate­
Vocea-i profundă şi joasă, avea o copil căruia îi dai jucăria rîvnită 1 Nu şi ei mai mult de jumătate şomeri, potriva noastră. Era vorba de aceeaşi goriei A la volei masculin, e- corespondent
rezonanţă aspră şi totuşi plăcută. ştiu dacă ai auzit de alegerile din căci cîştigă cu 70 ld sută mai puţin de hapsîni care au tras în minerii de Ia chipa Jiul Petroşani a întîlnit
cit acum 3 luni. Statul (burghezo-mo- Lupeni, în acelaşi an. duminică echipa Farul Con­ Şah
0upă cum vorbea, omul părea că 1929, de Ia Vulcan... Ehe... pe atunci şieresc N. A.) îşi bate joc. Anul tre­ stanta. Înfîlnirea, care nu s-a
o face doar pentru sine, dacă eu eram „acolo“- Uite, să-ţi dau să Vocea îi devenise răguşită. ridicat la un nivel superior da­ Campionatul efe şah pe echipe,
nu mi-ar fi aruncat din cînd în cîndciteşti ceva. Becul e destul de tare şi cut el a acordat (ajutoare de şomaj — Şi atunci eu am fost primul la torită slabei rezistente a oaspe­ organizat pentru prima dată în
o uitătură iute şi parcă m înioasă: pin’ la ora 6 mai este vreun sfîrtai N. A.) în Valea Jiului, care împărţite .alegeri, "de toate cele 3 ori cit s-au ţilor, a luat sfirşit cu victoria acest an în Valea Jiului, se
la suflet de om cădeau Ia 2—3 lei. Vă ţinut. Poate acum înţelegi de ce n-am voleibaliştilor din Petroşani la bucură de un frumos succes. In
spun pe sfîntul adevăr că Ia noi, oa­ dormit azi noapte; dece n-am să dorm scorul de 3— 1 (15— 10, 14— 16, primele două etape, s-au înre­
meni, femei şi copii, se sting de foame 15—7, 1 5 -1 0 ). gistrat următoarele rezultate:
Jiul Petroşani — Preparatorul
— N-am dormit noaptea a sta ! în­ de ceas... Ia... pe drumuri. La Vulcan este insula nici într-o noapte cît oi mai trăi, în a- De la Jiul s au remarcat Lupeni 5—0; Energia Paroşeni
dracului. Acolo mai bine s-ar înălţa jun de alegeri,.. Pînă la alegerile din Crivăţ, Brandemburg şi Dan — Minerul Lupeni 3—3; Pre­
Gornoviceanu, iar de la oaspeţi paratorul Lupeni — Energia
cerc să-i răspund. Se scociorăşte prin buzunare. Scoa­ steag negru pe gară şi primărie. Ne 1929 eram trei fraţi. Unul a căzut a- Artinion şi Dumitrescu. Paroşeni \'h—S’A ; Parîngul
Lenea — Jiul Petroşani 3 - 3 .
te un carnet cu coperţile tari, legate plîng copiii de foame; nu mai putem tunci, pradă ciomăgaşilor manişti. A- I. CIORTEA
— Hm !... Da* de ce-mi spui asta ? cu un elastic îngust... Dintre filele lui C. IOAN
Apoi adăugă — nu fără ironie — poa­ roase, scoate cîteva foi îngălbenite... răbda“... poi, din augustul aceluiaşi an, am ră­ corespondent
corespondent
te pentru a-şi scuza asprimea din La început n-am priceput despre ce 0vreme am uitat de mine. M-am mas numai eu. Celălalt frate mi-a fost Hochei
simţit parcă transpus îrf viaţa '¦'ucis Ia greva din Lupeni. De aceea, „Cupa 24 ianuarie"
g la s : — Dumneata eşti mai tînâr. minerilor de acum 32 de ani. E o via­ eu, în fiecare an mă grăbesc să tiu In zilele de 21 şi 2 2 ’ianua­
ţă care mi-a atins cu suflarea ei şi primul la urnă. In votul meu îmi pun rie a.c., s-a desfăşurat la Sebeş Prin grija U.C.F.S. oraş De­
n-ai aţipit ca mine.;.- foi e vorba. Apoi am înţeles. Erau dubla întîinire de hochei pe va, duminică s-a organizat în
ghiaţă între echipele Şurianul localitate întreceri de volei,
Zîmbesc, părîndu-rni-se că-1 înţeleg. tâ.ieturi din nişte ziare vechi. Sebeş şi Minerul Lupeni, con- baschet şi popice, băieţi şi tete,
tînd pentru campionatul regio­ contînd pentru „Cupa 24 Ianua­
Oraul.se apropie mai,mult de mine. încep să-l văd pe bătrîn cu alţi nal. rie“.
Abia acum observ că e îmbrăcat cu un cehi. mie o parte din copilărie. De aceea am şi toată dragostea pentru aleşii noştri. Şi Prima întîinire, disputată După întreceri viu disputa­
sîmbâtă seara, a dat cîştig de te, primul loc la volei mas­
costum ciudat, subţirel, cu franjuri ar­ — Poate îţi par cam sucit. Dar şi înţeles atît de bine cele destăinuite de odată cu mine îmi pare câ-l simt ală­ cauză, echipei Şurianul, care a culin a fost ocupat de echipa
învins cu scorul de 27— 1 (8—0, Corvinul, iar la fete de şcoala
gintii la umeri, cu de ,general, cum aşa n-avem ce face piuă se deschide tăieturile de ziar ale batonului. turi şi pe cei doi fraţi, care n-au mai 7— \ f 12—0). Au înscris Hă- sportivă d # elevi.
prean 4, Petraşcu 6, Solo 6
purtau pe vremuri minerii. Mă mir secţia. Citeşte ce-i subliniat. Aici e Acesta urmărea mohorît şi parcă ne­ apucat clarul zilelor noastre I adaugă Kraser 4, Nagy 3, Bogdan 2, La baschet, primul loc, la bă­
Muntean 2, respectiv Boniş. ieţi, a fost ocupat de echipa
cum de nu-i este frig în el, că pe mi­ Vulcanul de acum 32 ani. Prind să ci­ liniştit ceea ce-mi scriau în acele clipe încet, clar, cu glasul metalic de la Mureşul, iar ta fete- de echipa
In meciul revanşă, disputat nr. I a şcolii sportive de elevi.
ne mă răzbise gerul, deşi eram în tesc. Sînt vorbele unui miner din Va­ gîndurile pe faţă. Am simţit că unde­ început, vibrat de o durere mocnită, duminică, gazdele ati învins cu
categoricul scor’ de 31 —0. Prin La popice, cel mai bine s-a
palion şi cu mănuşi. Bătrînul nu pur­ lea Jiului rostite la al V11-lea Congres va în’ sufletul său se topeşte un sloi de susţinută de o mîndrie îndreptăţită. aceste victorii Şurianul Sebeş prezentat echipa Flamura Roşie
şi-a asigurat participarea la care a ocupat primul loc.
tă însă nici măcar mănuşi. Văzîndu- al Uniunii Muncitorilor din Industria gheaţă. Mă prinsese cu un fel de duio­ N-a mai zis apoi nimic. Şi-a luat
şie de mină. Faţa îi era împietrită; dar ‘oaia îngălbenită de ziar ce mi-o dă­ GH. CSIKOŞ
riiă cum îi cercetez îmbrăcămintea, Minieră, publicate de nr. 7 al ziarului riu ştiu de ce mie mi s-a părut câ-l duse şi şi-a învelit-o grijuliu în carne­
simt zîmbind. l-aşteptam vorba. Se tul legat cu elastic. Cu paşi înceţi, corespondent
zîmbi cu şiretenie parcă, şoptindu-mi „Minerul". Sînt zguduitoare,, prin sim­ pare că şi el o aştepta pe a mea. N-am m-am îndepărtat de el.
rostit-o. Am gîndit-o doar. Şi el mi-a
de parcă mi-ar fi împărtăşit o taină: plitatea lor; crude şi necruţătoare în citit gîndurile. A oftat. — Hei, nu stai la vot ? f
— Ba da... Eu votez însă... in altă
— Ştii, eu la toate alegerile vin tragedia ce o dezvăluie; un punct a- — Daaa, aşa arăta Vulcanul, înainte circumscripţie!
de a-i închide minele, înainte de a-i ...N-am v"it să-i stric bătrîrmluî bu-
astfel îmbrăcat, în" amintirea celor din dău’gal ia unu! din multele paragrafe trîinbiţa „moartea“ ţărăniştii şi libe­ curiu de a se vedea şi n acest an pri­
ralii, care s-au văzut atunci înfrînţi mul la vot...
1929. Ai fost vreodată în -Vufcan ? Da? ale marelui act de acuzare adus de
L-ai văzut desigur cum e a z i! ...Ştii către poporul nosiru burgheziei. Des­
însă- ce-a fost Vulcanul acum 20—30 luşesc cu greu literile aproape şterse :
de ani? Oraşul celor 48- de cîrciumi
„Oamenii noştri rămaşi fără lucru
ş i . 2.000 de cerşetori ! Hc ? ! Dacii ai- şi-au Iriat traista în grumaz şi au por­
ştii, ai înţelege de ce ţin atit de nit-o la drum; umblă din sat în sal aici de trei ori la rînd de Blocul Mun- IRIMIE STRAUŢ