Page 69 - 1961-01
P. 69
tSSi'jf, v C e n . /
w'*i©fft!U’:íÍÍ&
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
4 pagini 20 bani Alte Aprecierea hărniciei
A n u l X f IS. N r. 1892 M iercu ri 25 ia n u a rie 1961 propuneri şi conştiinciozităţii
Oraşul Deva * /\A ^ /'/W V
In c a m p a n ia e le c to r a lă După două decade Printre candidaţii Frontului Demo Pare surprinzător şi totuşi aşa bază nu a dat înapoi. Nu odată
de întrecere craţiei Populare propuşi pentru alege este. Pe tovarăşa Angela Jitianu secretara organizaţiei de bază, iov.
© tem einică lu n c ă rile de la 5 martie, se numără ute- o cunosc nu numai muncitorii fa- Angela Jitianu a discutat cu fie
politică de m asă mistul Virginii! Susan, tipograf la în ^ bricii „Sebeşul“ din Sebeş, ci şi care muncitoare în parte, i-a expli
treprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva, locuitorii din satele dinîmpreju cat practic ce economii însemnate
pentru circumscripţia electorală orăşe rimi. De ce? Pentru că oamenii aduce această raţionalizare între
nească nr. 26, pensionara Rozalia Sîr- în activităţile comune ce ledesfă- prinderii, ce avantaje revin de aici
bu, pentru circumscripţia electorală o-
Forţele democratice şi patriotice din torii trebuie să stea documentele de Minerii din Pefrila şi Llipeai răşenească nr. 21, muncitorul Gomei Z şoară sînt în măsură muncitorilor. Zile de-a
ţara noastră se prezintă în alegerile partid. Măreţele prevederi ale planului fruntaşi de bazin Stoica de Ia întreprinderea „Marmura“
de la 5 martie strîns unite în Frontul de dezvoltare economică a ţării în pla Simeria, pentru circumscripţia orăşe să se cunoască, să rîndui a sfat aici în
Democraţiei Populare. In cadrul F.D.P., nul de 6 ani şi a planului de per întrecerea pentru sporirea continuă a producţiei de cărbune nească nr. 75, Dumitru Julea, prim-se-
Partidul Muncitoresc Romîn — forţa spectivă elaborat de Congresul al 1II- se desfăşoară cu tot mai mul tă însufleţire în exploatările mi- cretar al Comitetului orăşenesc U.T.M-, I lege prietenii, să-şi secţie şi a găsit pen
conducătoare în R.P.R. — prezintă can lea al P.M.R. să fie larg popularizate niere ale Văii Jiului. După 20 de zile din noul an, fruntaşii pentru circumscripţia orăşenească nr.
didaţi comuni cu sindicatele, U.T.M., in rîndui maselor. Să fie temeinic stu acestei întreceri sînt minerii din Petrila şi Lupeni care au ex- 45, Zsok Ladislau, preşedintele gos c cunoască chiar viaţa tru fiecare cuvinte
cooperaţia, mişcarea femeilor şi alte diate şi popularizate Declaraţia con tras 2.797 tone cărbune energe tic şi respectiv 1.433 tone căr- podăriei agricole colective „Petofi Şăn- le potrivite.
organizaţii obşteşti, culturale şi ştiin sfătuirii reprezentanţilor partidelor co bune cocsificabil peste plan. Re alizări frumoase au obţinut şi dor", pentru circumscripţia electorală z unul celuilalt. Tocmai
ţifice. Frontul Democraţiei Populare muniste şi muncitoreşti de la Moscova minerii din Vulcan şi Uricani. orăşenească nr. 44, Sabin Botici, di Aşa o cunoaşte co
Întruchipează astfel unitatea politico- şi Apelul păcii, documente de mare rectorul Trustului Minier Deva, pentru r asemenea lucruri au
morală a întregului popor, strîns unit valoare teoretică şi practică pentru în total, pe bazinul carbo nifer al Văii Jiului, au fost ex- circumscripţia electorală regională nr. lectivul fabricii pe tov.
in jurul partidului. mişcarea muncitorească internaţională. trase peste plan 2.347 tone căr bune, din care 2.273 tone căr- 52 şi alţii. ţ făcut-o cunoscută pe
bune cocsificabil. Angeia Jitianu. Mereu
Actuala campanie electorală se des Popularizarea obiectivelor ecenomice Oraşui Sebeş comunista Angela .li-
făşoară sub semnul luptei tuturor oa stabilite de Congresul al IlI-lea al Rezultatele ar fi fost şi mai frumoase dacă exploatările neobosită pentru des
menilor muncii, care îşi închină forţele P.M.R., să se pună accent şi pe sar miniere Lonea şi Aninoasa n-ar fi rămas datoare cu o însem- In circumscripţia electorală regiona <¦ tianu. Ca secretară a coperirea şi promova
lor traducerii în viaţă a politicii parti cinile de la locul de muncă respectiv. nată cantitate de cărbune. lă nr. 41 a fost propus mecanicul
dului, a hotăririlor Congresului al Printr-o muncă politică dusă de la Szombati Andrei de la fabrica „Si- L organizaţiei de bază, rea noului, o tova
111-lea al P.M.R., de desâvîrşire a con om la om să facem ca rezultatele mun In sprijinul fu rn a ’iş il’o r mion Bărnuţiu“, peniru circumscripţia răşe de muncă şi de viaţă.
strucţiei socialismului în ţara noastră. cii furnalistului, minerului, strungaru electorală raională nr. 10, muncitoarea > este mereu în mijlo-¦'¦&>&:...\.
lui să înregistreze o creştere simţitoa In primele zile ale anului 1961, minerii din Teiiuc au li- Maria Băcilă de Ia fabrica „Sebeşul" ; Aprecieri asemănătoare despre
De la ultimele alegeri şi pînă azi re a productivităţii muncii, o sporire vrat furnaliştilor minereu de îi er sub sarcina planificată. Pen pentru circumscripţia electorală oră s cui muncitorilor, discută cu ei, dă tov. Angeia Jitianu au şi cetăţe
poporul nostru muncitor sub înţeleaptă a producţiei cu cheltuieli cît mai mici. şenească nr. 8, strungarul Cernat D i ţţ o îndrumare, un sfat, sau sprijină nii din Şugag, Pianul de Sus,
conducere a P.M.R. a obţinut succese tru a ieşi din această situaţie, ei au luat o seamă de noi mă- vid de la autobaza nr. 5 Sebeş, iar Strungari, Răhău şi alte comune
remarcabile. Harta patriei este mai bo Agitatorii sînt chemaţi să desfăşoare suri tebnico-organizatorice si au desfăşurat cu mai multă pentru circumscripţia orăşenească nr. 0 iniţiativă. Comunista Angela Ji- din împrejurimile oraşului Sebeş.
gată. Pe ea au apărut oraşe noi, uzine, o asemenea i.iurică politică încît ea să însufleţire întrecerea socialistă, Drept urmare, cantitatea de mi- 28, a fost propus directorul fabricii Ş tianu, a desfăşurat mai ales în ul- Ei au cunoscut-o din activitatea
fabrici noi uniate cu agregate moderne ducă la mobilizarea colectivelor de nereu primită de siderurgişti a început să crească de pe o zi pe „Simian Bărnuţiu“, tov. Gheorghe Cră ( timii patru ani şi obogată acti- sa ca deputată în Marea Adunare
de mare productivitate. La sate viaţa muncă din fabrici şî uzine, la descope alta. In total, pe perioada 1— 20 ianuarie inclusiv, au primit ciun. v vîtate obştească. Ca deputată în Naţională. La sesiunile sfaturilor
nouă pulsează din plin. Sectorul so rirea de noi rezerve interne, la mai cu peste 1.000 tone minereu mai mult decît prevederile planului, S Marea Adunare Naţională, a muncit populare, cu prilejul întilniriior cu
cialist al agriculturii s-a întărit şi lăr buna folosire a agregatelor, la promo Raionul liia L cu mult interes şi răspundere. Ir. alegătorii, aceştia au venit cu pro
git. A crescut mult în aceşti ani nivelul varea cu curaj a tehnicii noi şi metode Printre brigăzile cu cele m ai bune rezultate se numără puneri de organizarea unor acţiuni
de trai al oamenilor muncii de la o- cele conduse de minerii Ioan M. Popa, Cosma Cu!cea_ Emi- In raionul Ilia, au fost propuşi can munca tovarăşei Jitianu unei fapte gospodăreşti şi de interes obştesc.
raşe şi sate. S-au construit şi dat în lor înaintate de muncă. Alegerile de Han Bălan şi altele. didaţi ai F.D.P. tov. Aurelia Costea, 1 s-a adăugat alfa... Bunăoară, în comuna Şugag. cetă
folosinţă zeci de mii de locuinţe, noi colectivistă, pentru circumscripţia raio ţenii au propus construirea unui
şcoli, aşezăminte culturale şi de sănă la 5 martie să fie întîmpinate cu un Fruniaşi pe combinai nală nr. 11, Lucreţia Gostea, preşe ...Comuniştii fabricii „Sebeşul“ magazin nou peniru cooperativă.
tate. A crescut puterea de cumpărare a nou avînt în întrecerea socialistă, avînt dinta gospodăriei agricole colective din discutau de cîteva ore. Se discuta Propunerea a fost adusă Ia cunoş
maselor ca urmare a creşterii salariilor al cărui rod să fie exprimat în mii de Muncitorii, tehnicienii şi in ginerii care deservesc laminorul Lăpuşnic, pentru circumscripţia electo despre descoperirea rezervelor in tinţa sfatului popular raional. Acum
tone de minereuri, fontă, oţel, cărbune de 650 mm. a Combinatului si derurgîc din Hunedoara au re- rală regională nr. 29. terne pentru realizarea de economii. ia Şugag există un magazin uni
Ia unele categorii largi de oameni ai purtat în cele două decade ca re au trecut din această lună Atunci, tov. Angela Jitianu a pro versal nou şi spaţios.
muncii şi a efectuării de reduceri de etc., peste plan, prin noi construcţii un frumos succes în lupta cu sarcinile de producţie : ei au la- la Vulcan pus din partea biroului organizaţiei
preţuri. terminate. minat peste prevederile planul ui 1.390 tone blumuri. ^ de bază ca la secţia încheiat cio- Tovarăşa Angela Jitianu este o
Printre candidaţii propuşi în I răpi să se reducă numărul de rîn- muncitoare harnică şi conştiincioa
Campania electorală se desfăşoară în In această perioadă o susţinută mun Acest rezultat a fost posibil datorită aplicării planului de adunările populare ce au avut duri tricotate în plus. Cu toţii au să care depune interes pentru în
măsuri tehnico-organizatorice, scurtării timpului de laminare loc ieri după-amiază în sala clu susţinut propunerea. Dar cînd a făptuirea sarcinilor ce-i revin. Aşa
acest an în condiţiile în care întreaga că vor desfăşura şi agitatorii de la a fiecărui blum, întrecerii socia liste între schimburi, bului din Vulcan şi în sala de fost vorba de punerea în practică, au caracterizat-o cetăţenii circum
noastră clasă muncitoare, ţărănimea, in sate. In centrul atenţiei muncii politice şedinţe a Sfatului popular al o- treaba a cam început să şchioape- scripţiei electorale nr. 13 Sebeş, cînd
trebuie să stea întărirea economico-or- Cele aproape 1.400 tone la minate peste plan situează co- raşului Vulcan, sînt tovarăşii au propus-o din nou să fie candi
telectualitatea, desfăşoară o muncă entu lectivul secţiei respective în tru ntea întrecerii pe combinat. Vichente Bălan, preşedintele L te. Tricoterele de la circulare au dată a F.D.P. în alegerile pentru
ganizatorlcă a sectorului socialist agri Consiliului sindical regional, Marea Adunare Naţională.
ziastă de traducerea în viaţă a progra pentru Sfatul popular al regiu redus numărul de rînduri supiimen-
mului stabilit de Congresul al IlI-lea col, lărgirea lui prin atragerea de noi nii Hunedoara, lăcătuşul Ko- V. FURIR
colectivişti. Acum au loc şi adunările vâcs Grigore, Ghizela lancu, ) tare de la 20—22 ia 10—12. La
al P.M.R. privind desăvîrşirea con activistă a Crucii Roşii şi medi
generale în G.A.C. Gu acest prilej, cul Fulviu Isacu pentru Sfatul < secţia încheiat însă, mergea mai
strucţiei socialiste în patria noastră. In popular al oraşului Petroşani,
faţa organizaţiilor de partid, organiza comuniştii, agitatorii de la sate vor F.lisabeta Novac şi Ştefan Par- greu. Montarea ciorapilor pe ace
dos pentru Sfatul popular al o-
ţiilor de masă, agitatorilor stă marea trebui să popularizeze pe larg succesele rasului Vulcan. se făcea greu. Unii au refuzat
obţinute de G.A.Q. Prin exemple con
sarcină de a desfăşura o susţinută din Băcia a prezentat sceneta / chiar să lucreze cu rînduri supli-
crete, vii, să ilustreze creşterea nive „Scrie prefectule“ prin care se
muncă politică de masă, vie, sistema lului de trai al colectiviştilor. demască farsa alegerilor din / mentare reduse. Organizaţia de
trecut, j -VVV'V
tică, al cărei scop să fie îndreptat O atenţie deosebită trebuie acordată
popularizării realizărilor sfaturilor popu Creşte nivelul înzestrării tehnice O scenetă care demască ale Şti c irc u m s c rip ţia e le cto ra lă
spre mobilizarea maselor la înfăptui lare. Prin lărgirea atribuţiunilor, a- gerile din trecut a fost prezen
Zilele trecute, pe adresa Combinatu tal al lui Teodorescu Stancu şi două tată şi la căminul cultural din regională nr. 56 — Băcia
rea sarcinilor construcţiei socialiste, Ia cestora le-a crescut sfera de activitate. lui carbonifer Valea Jiului au sosit la Lupeni în -frontalele sectorului IV B. Veţel, raionul llia. La această
In afara conducerii economiei locale noi utilaje. Este vorba de o haveză scenetă intitulată „O întîmpla- In ziua de 22 ianuarie 1961, în gospodării agricole colective au con
lămurirea largului caracter democratic de tip W.L.E.-5 S. cu două braţe de Tot în frontalele sectorului IV B de re“, au participat peste 200 de •sala căminului cultural „Filimon Sîr- struit grajduri pentru adăpostul ani
sfaturile populare au mobilizat masele tăiere şi de 4 haveze de tip K-M.P.-3. la mina Lupeni vor fi introduse 500 cetăţeni. bu“ din Băcia s-au adunat sute de malelor cu o capacitate de 50—100
al alegerilor de azi, al superiorităţii la acţiuni obşteşti şi gospodăreşti. Nu garnituri grinzi metalice în consolă cetăţeni din localitate şi satele înve capete de vite, pătule, magazii etc.
Din acestea din urmă, una va fi pentru stîlpii hidraulici G.S., grinzi cinate pentru a-şi desemna candida
lor faţă de sistemul electoral burghez. există sat sau oraş în care să nu se introdusă Ia Vulcan pe stratul 15 blo care au sosit în Valea Jiului nu de tul lor de deputat în circumscripţia De asemenea, vorbitorul a scos în
cul II, una la Uricani pe straturile mult. electorală regională nr. 56 Băcia. evidenţă faptul că, în anii regimului
O atenţie deosebită va trebui acordată fl construit, prin grija sfaturilor popu S—9, blocul V nord, în abatajul fron de democraţie populară, s-au construit
popularizării largi a tuturor înfăptui Tovarăşul Ferentz Sigismund, mem şi dat în folosinţă în comuna Băcia o
lare, un cămin cultural, o şcoală sau bru al Consiliului orăşenesc al Fron serie de obiective social-culturale. In
rilor poporului nostru. tului Democraţiei Populare — Deva, satuf Petreni de pildă, s-a construit
a trecut în revistă importantele rea o şcoală şi un cămin cultural, în
La baza întregii munci politice de lizări obţinute în ultimii ani de către Tîmpa un cămin cultural, iar în ul
masă desfăşurată de organizaţiile de poporul nostru. timii 4 ani satele Băcia, Petreni, Tîm
pa şi Totia au fost radioficate. Tot în
partid, organizaţiile de masă, agita (Sontinuare în pag. 3-a) Printre altele, el a arătat că numai aceşti ani în trei din acestea s-a in
în ultimii trei ani, în raza comunei trodus lumina electrică.
Sosirea noului ambasador al In fîln iri cu tin erii Oamenii muncii de pe întreg cu Băcia s-au constituit 4 gospodării a-
Uniunii Sovietice în R. P. Romînă prinsul regiunii noastre, fac inten gricole colective — Băcia, Tîmpa, Pe- Tovarăşul Ferentz a propus apoî
In comuna Apoldul de Sus, se pregătiri în vederea alegerilor treni şi Totia Mare. Aceste gospodă candidat de deputat în alegerile de la
La 24 ianuarie, a sosit Ia terim al Protocolului Ministe raionul Sebeş, a avut loc de cu- de deputaţi de la 5 martie. Peste rii, sub îndrumarea organizaţiilor de 5 martie, pentru circumscripţia elec
Bucureşti noul ambasador ex- rului Afacerilor Externe. rînd o întîlnire cu un număr de tot, la casele alegătorului, la cămi partid, s-au dezvoltat mult. Astfel, fon torală regională nr. 56, pe tovarăşul
* traordinar şi plenipotenţiar al 47 tineri care se vor prezenta nele culhirale, la colţurile roşii etc. dul de bază a celor 4 gospodării a- Adarn Moise - - planificator la Ate
Uniunii Sovietice în R.P. Romî Au fost de faţă G. E. Cebota- la 5 martie pentru prima dată au loc în aceste zile conferinţe pri gricole colective, calculat la înfiinţa lierele C.F.R. Simeria.
nă, Ivan Kuzmici Jegalin. riov, însărcinat cu afaceri ad- in faţa urnelor. Cu acest prilej, vind realizările regimului de demo rea acestora, era în total de 333.000
interim al Uniunii Sovietice în iov. Gheza Vincze, preşedintele craţie populară, întîlniri cu tinerii lei. Astăzi fondul de bază al acestor Printre cei care au susţinut candi
La sosire în Gara de Nord, R.P. Romînă, membrii Ambasa Comitetului executiv al Sfatului care votează pentru prima oară, se gospodării se ridică la peste 1.230.000 datura propusă se numără t<jh. Ioan
I. K. Jegalin a fost întîmpinat popular comunal, le-a vorbit ti prezintă programe artistice. lei. Numărul bovinelor, Ia înfiinţarea Irimie, Gheorghe Ştirbii, Ioan Herţ,
de Nicu Şerban, director ad-in- dei, precum şi şefii unor mi nerilor despre alegerile din tre gospodăriilor respective, era de 118 ca Ioan Moram, Dumitru irinca şt alţii,
siuni diplomatice acreditaţi la cut şi azi. De asemenea, au fost O întîlnire asemănătoare a pete, astăzi aceste gospodării au pes care au arătat, la rîndui lor, şi alte
Bucureşti. citite articole din constituţia avut loc şi la casa alegătorului te 230 capete .bovine şi un număr realizări obţinute pe raza comunei
R.P.R. clin Sîntuhalm. Aici tov. Con mare de oi. Colectiviştii din cele 4 privind ridicarea nivelului de trai.
(Agerpres).
I. NELEGA
\\s ' -v/v'V''-''0 V \ P m !F 71 IF N Y \ M :
•—-TTtZţTKXŢŢf" stantin Igna, preşedintele gos Fruntaşe ale fabricii „Sebeşul
mm podăriei agricole colective din
localitate, a vorbit unui număr
de 25 de tineri despre farsa ale
gerilor din trecut. De asemenea,
¦mmmSmm I agitatorii Nicolae Rotaru şi
Gheorghe Petrovici din comuna
Sarmîzegetusa. raionul Haţeg,
au vorbit zilele trecute tineri
.Tivi - , WMm lor din localitate despre marile
m »i realizări ale regimului de demo
m gm craţie populară, despre grija
părintească a partidului, pentru
educarea tineretului din ţara
noastră. \
D esp re alegeriS e din
trecu i
Prezentarea diferitelor scenete, SILVIA COLDA MARIA GROZA 'ANA MIHA1
care demască farsa alegerilor muncitoare la secţia circulare
>" din trecut constituie preocupa Datorită conştiinciozităţii cu muncitoare la secţia de încheia1 muncitoare la secţia circulare.
*[ \ rea multor formaţii artistice din care lucrează îşi depăşeşte lu
regiune. La căminul cultural din nar norma in medie cu 35 la ciorapi. Folosind raţional maşi Lună de lună îşi depăşeşte nor
. VvXvXyXyXv Băcia de pildă, în prezenţa a nu
meroşi cetăţeni din satele Pe sută. na, reuşeşte să-şi depăşească ma în medie cu 10 la sută. In
treni, Tîmpa şi Totia, formaţia
de teatru a căminului cultural W s-- W W 'vV N - zi de zi planul cu LI—16 la su plus, realizează însemnate eco
in toată ţara, repararea maşinilor şi tractoarelor e in toi. tă şi să dea produse de bună nomii şi reduce rebutul sub pro
ÎN CLIŞEU: O parte din tractoarele reparate la S.M.T. orăştie.
calitate. centul admis.
î