Page 70 - 1961-01

/
P'tfg. 2
 devenit profesoara
Şcoala de 7 am nr. 3 din Alba
lulia. Clopofelul vesteşte pauza
mare. Din sălile de clasă elevii
ies gălăgioşi pe coridor şi in
curte. 0 parte din elevii clasei
a Vil-a mai întirzie cîieva clipe.
Apoi, uşa clasei se deschide şi
profesoara Zoe Duna se îndreap­
tă spre sala profesorilor.
— Ce aii predat la această
oră ? — am întrebat-o.
— Aparatul digestiv. Ştiţi, suit
profesoară de ştiinţele naturii.
— De mult sin-
teţi profesoară ?
Comunista Zoe
Duna stătu cî-
teva clipe, apoi
începu să po­
vestească.
— Lăsind la o parte modestia,
trebuie să mărturisesc că încă
de cînd eram mică aveam încli­
naţii spre studierea ştiinţelor na­
turii. Uni plăcea mult această
materie şi doream din tot sufle­
tul să devin profesoară. In anul
1949 eram învăţătoare la Zlatna
şi predam geografia. Nu m-am
lăsat pînă ce nu am predat şi
citev a ore de naturale. Dar era
prea puţin. La îndemnul colegi­
lor, in anul 1952 m-am înscris
la Facultatea de Ştiinţe Natura­
le din Cluj,
Primul meu vot, candidaţilor
D .P .
De nenumărate ori mi-a po­
vestit tata despre viaţa de mi­
zerie pe care erau nevoiţi s-o
ducă muncitorii în regimul bur­
ghezo-moşieresc, despre condi­
ţiile de muncă grele, inumane,
lo care erau supuşi.
Eu nu am cunoscut aceste lu­
cruri. Am crescut odată cu ţara
eliberată, cu oamenii, noi, şi am
putut să urmăresc cu ochii cum
de la zi la zi faţa patriei noas­
tre devine tot mai înfloritoare.
Viaţa mea este luminoasă, pli­
nă de bucurii, de împliniri. După
terminarea a 7 clase am dorii
să învăţ o meserie. M-am înscris
la această şcoală. Aici ni s-au
creat nouă, elevilor condiţii foar­
te bune de învăţătură, de cazare
şi hrană. Cadrele didactice se o-
cupă cu atenţie de buna pregă­
tire a noastră predîndu-ne lec­
ti
C re şte n iv e lu l de fra i aS p o p u la ţie i
Procesul rapid de industriali­
zare a regiunii Hunedoara in
anii regimului de democraţie
populară a dus la creşterea
populaţiei din centrele muncito­
reşti. Astfel, dacă în 1948 popu­
laţia urbană a regiunii repre­
zenta 15,5 la sută din totalul
populaţiei, în 1960 acest pro­
cent se ridica la 41 la sută.
Au crescut în acelaşi timp ve­
niturile populaţiei fapt care se
'5C$XXJCLSiXX>OGCXXXXXXX5000QOöQQOÖOCQOCOQQO©OOOQOQCt 0CXXXXX)OCXXXXXXXXXXXKKXXXKXXXX>0CSCÜOOQGCOOCCXJKXXXXX>tXXXmKXXXXX>CXXXXXXXX3OOtXXXîa» ţele de peisaj industrial închi­ guroase, cu oameni mereu în
Experienţa de mai mulţi ani a
gospodăriilor agricole de stat şi
colective, a dovedit că pentru
realizarea de producţii de cereale
mari, o importanţă deosebită
prezintă arăturile adinei, însă-
minţarea dc seminţe din soiuri
selecţionate, de mare productivi­
tate, aplicarea îngrăşămintelor
naturale şi chimice pe suprafeţe
cit mai mari.
Este un lucru cunoscut că în­
tre ceilalţi factori care contribuie
la realizarea producţiei sporite,
săminţa îşi are partea ei im­
portantă.
Pentru reuşita campaniei în-
sămînţărilor de primăvară, pen­
tru atingerea şi depăşirea pro­
ducţiilor stabilite în planurile de
producţie ale gospodăriilor co­
lective, acum, în zilele de iarnă,
ţăranii muncitori trebuie să se
preocupe neîntîrziat de procura­
rea şi pregătirea seminţelor prin
curăţirea şi controlul calităţii a-
cestora, lucrări care trebuie ter­
minate cu ce! puţin 15 zile îna­
inte de începerea campaniei de
însămînţări. Nu trebuie neglijată
nici partea sanitară a seminţe­
lor, ţinîlid seamă că multe boli
şi mulţi dăunători ajung la plan­
tele din cirnp prin seminţele ata­
cate şi bolnave.
Lucrările de curăţire a semin­
ţelor (condiţionarea), trebuie
tăcute acum, folosindu-se în a-
cest scop, în funcţie de speci­
ficul fiecărui fol de seminţe, u-
tiiajele existente in gospodării şi
la centrele de condiţionare co­
munala. Astfel, se vor folosi selec­
toarele şi trioarela pentru cură­
ţirea griului, orzului, orzoaicei,
vinturăfoarele pentru ovăz, floa-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1892
BELŞUG Scurt bilanţ 1960
In tot timpul studenţiei am be­ Intr-un capitol al bilanţului întoc- medie 2.046 litri lapte de la fiecare floarea-soarelui şi 422.240 kg. sfeclă Am colindat la începutul anu­ terminate în anul trecut.
neficiat de ajutorul tovarăşilor lui trecut mai multe sate din ra­
de la cabinetul de partid al Co­ mit la gospodăria agricolă colectivă vacă şi s-a mărit producţia de lînă. de zahăr. Veniturile realizate prin ionul Sebeş. Pe unde am fost am Dar asemenea cămine s-au
mitetului raional de partid care înregistrat o parte — ce purta construit şi se mai construiesc
m-au sprijinit în însuşirea învă­ din Pricaz pe anul 1960 s-a înscris Ca urmare, colectiviştii din Pricaz valorificarea produselor vegetale con­ amprenta noului. Aproape în şi in alte sate ale raionului
ţăturii marxist-leainiste. fiecare sat oamenii harnici şi Sebeş. La <Ludoş de pildă s-a
suma de 1.070.000 Iei. Fără explica- au valorificat anul trecut 122.000 I. stituie cea mai mare parte din con­ gospodari şi-au făcut prin mun­ procurat cărămida necesară (cir­
La facultate, în perioada se­ ca lor o şcoală nouă, un cămin ca 150.000 bucăţi, confecţionată
siunilor de examene am primit ţii suplimentare e greu să afli tai- lapte, 1.500 kg. brînză şi 1.114 kg. siderabila sumă de 1.070.000 lei, în­ cultural, un drum pietruit, un
un ajutor substanţial din partea părculeţ...
asistenţilor pentru lămurirea u- nele acestei sume pentru că, spre iţnă. Veniturile băneşti realizate din scrisă în bilanţ la capitolul: Veni­
nor probleme mai puţin clare, La sfirşiful anului i960 bilan­
am avut la dispoziţie biblioteci, deosebire de altele, ea are o carac- creşterea animalelor însumează turi băneşti. Şi asta nu-i totul... ţul realizărilor s-a îmbogăţit. In
laboratoare etc. Dacă la toate frunte cu deputaţii, cetăţenii au
teristică aparte. Timp de un an de 382.497 lei. Acest lucru a constituit muncit cu şi mai mult spor. Nu­ de plan local) iar fundaţia s-a
acestea mai a- mărul lucrărilor înfăptuite prin
dăugăm şi dra­ zile harnicii colectivişti au adunai un îndemn pentrfl colectivişti de a R ăsp lata m uncii contribuţia voluntară şi muncă terminat. La Căpîlna construcţia
gostea mea de în­ voluntară a crescut. Să le arăt
văţătură nu pare leu cu leu, iar la 31 decembrie au dezvolta şi mai mult sectorul zooteh­ Odată cu dezvoltarea avutului ob­ pe cele mai principale. La Şugag
pentru nimeni ie­ ştesc au crescut considerabil şi veni­ copiilor da vîrstă şcolară le-a
şit din comun ajuns la suma amintită. Povestea nic. Gu ocazia întocmirii planului de turile colectiviştilor. La încheierea si­ fost pregătită la începutul anu­ noului cămin cultural a ajuns
faptul că la toate examenele am tuaţiei pe anul trecut, socotitorul a lui şcolar de către părinţii lor o
obţinut calificativul foarte bine. nu-i însă chiar aşa de simplă. producţie pe 1961 ei au stabilit să scris la rubrica rezervată familiei surpriză. Cursurile au început în deja la acoperiş.
Aici, la şcoala de 7 ani nr. 3 Ioan Ivăşcoiu cîteva cifre: 1.600 kg. şcoală nouă. Vechiului ma­
din Alba lulia, unde-mi desfăşor mărească numărul de bovine cu încă grîu, 6.400 kg. porumb, 2.400 kg. car­ gazin sătesc mic şi neigenic i-a Locuitorii comunei Clinic se
activitatea, mă străduiesc ca să tofi, 24 1. ulei, 80 kg. zahăr, 48 kg. luat locul unul nou, spaţios, lu­
transmit fiecărui elev cit mai O m are b ogăţie — 122 capete şi să intensifice acţiunea brînză şi 8.000 lei. Acestea sînt ve­ minos, bine aprovizionat. Maga­ mîndresc cu dispensarul aliat in
multe cunoştinţe, să cresc, îm­ niturile realizate într-un singur an zinul, ca şi şcoala, au fost con­
preună cu celelalte cadre didac­ an im alele de merinorizarca oilor. Tot prin pla­ de către familia amintită. Aproape struite de cetăţeni cu contribuţia plină construcţie. Zidăria şi aco­
tice, oameni cu o înaltă pregă­ nul de nroducţie s-a stabilit a se rea- fof atît a cîştigat familia colectivis­ voluntară şi din fondurile sta­
tire. Este de fapt recunoştinţa tului Ioan Drăgan şi multe alte fa­ tului. Şi copiii diri satul Colibi
mea adusă regimului democrat De cînd s-au unit în marea fami- liza în medie 2.500 1. lapte de la învaţă acum înlr-o şcoală nouă. perişul au fost deja terminate.
popular, partidului, datorită că­ In multe sate au început lucră­
ruia am reuşit să-mi realizez a- lie, colectiviştii din Pricaz au învă- fiecare vacă furajată şi să se con- rile pentru construcţii de noi Prin munca voluntară prestată
cest vis al meu. şcoli. Se construiesc şcoli noi
ţat multe lucruri folositoare şi expe- struiască un grajd pentru 75 de bo- sau se măreşte spaţiul la cele e- aici şi folosirea materialelor lo­
A. VASILIU xistente în Ludoş, .Jina, Secăşel.
rienţa practică le-a arătat că numai vine. La Cunţa se va construi un in­ cale, lucrările au costat doar
ternat şcolar. Şcolile din satele
dezvoltarea multilaterală a gospodă­ Boz şi Sebeşel au acum lumină 21.000 lei faţă de aproape 101.000
electrică.
riei colective le poate asigura bel- ^ C O H lO r ţ * 4 CU S Î t l Î u l lei cit prevede devizul.
Nu mică îţi este admiraţia faţă
{ Ş“g produse şi bani. O perioadă Colectiviştii au observat că statul milii care au muncit cu sîrguinţă în de impetuoasele clădiri-ale că­ Cetăţenii din satele Păuca şi
minelor culturale din satele Ră-
de timp ei nu s-au ocupat prea mult e un client sigur care plăteşte bine g 0Sp0dărie. Pentru .fiecarezi-muncă hău si Daia Romină, construcţii
cu creşterea animalelor, dar, rînd pe Ş1- ţn aceiaşi timp este un furnizor s_aîIT!parţit colectiviştilor cîte 10 Vingard au terminat in anul tre­
rînd, s-a lichidat această greşeală şl care oferă multe avantaje. Tocmai kg. grîu şi porumb, 3 kg. cartofi, cut lucrările de montarea reţelei
sectorul zootehnic a intrat în dreptu­ de aceea ei au hotărît să vîndă sta­ 0,030 litri ulei, 0,100 kg. zahăr, de înaltă tensiune pentru elec­
rile cuvenite. Anul trecut s-au cum­ tului surplusul de produse şi să cum­ 0,060 kg. brînză şi 10 Iei.
părat 67 de vaci şi un însemnat nu­ pere de la stat diverse materiale de trificare, iar stîlpii de joasă ten­
măr de tineret bovin. Numărul bovi­ care au nevoie în gospodărie. In Aici la Pricaz s-a stabilit o rîn-
nelor s-a mărit de asemenea cu vi­ cadrul gospodăriei se folosesc anu­ duială originală în ceea ce priveşte siune au fosf procuraţi.
ţei din producţie proprie. Pe de altă mite forme stimulative de retribuirea ajutorarea bătrînilor. Colectivişti care
parte s-a mărit turma de oi şi a muncii după rezultatele ei. Cei care au împlinit 60 de ani şi colectivis­ Bilanţul realizărilor de numai
crescut numărul porcilor. La sfîrşi- depăşesc producţiile stabilite benefi- tele în .vîrstă de 55 ani, care au lu­
tul inului 1960 gospodăria colectivă ciază de retribuţie supimentară. Bună­ crat cel puţin 5 ani în gospodărie, un an de zile poate fi complec­
primesc în afară de răsplata ce li se
avea 255 de bovine din care 110 oară, , colectiviştii I. Magloş şi A- cuvine pentru zilele lucrate cîte 100 tat cu amenajarea pieţii din Po­
vaci, 119 porci, 606 ovine, 24 de Săbău care au obţinut producţii mari lei î n . fiecare lună, iar anual cîte
cai ctc. In anul care s-a încheiat, co­ de cartofi, au primit cîte 122 kg. şi 200 kg. grîu, 200 kg. porumb şi 100 iana, unde s-au construit 6 me­
lectiviştii au făcut o încercare reu­ respectiv 380 kg. din sporul de pro­ kg. cartofi.
şită în ceea ce priveşte creşterea ducţie realizut peste planul stabilit. se de beton, pavarea străzilor la
Spring şi Vingard pe o lungime
de circa 1,8 km., construirea u-
nui pod din beton la Săsciori,
păsărilor. In baza unei hotărîri a a- îndiguirea unor văi, săparea de
dunării generale s-au cumpărat bo-
boci de gîscă şi pînă în toamnă s-au Folosirea retribuţiei suplimentare la In bilanţul gospodăriei colective canale de scurgere la Daia Po­
crescut 157 de gişte. Rezultatele au toate culturile prăsitoare a stimulat din Pricaz s-au adunat multe cifre,
fost mulţumitoare depăşind chiar aş- întrecerea colectiviştilor pentru ob- iar în viaţa colectiviştilor s-au pe­ mină şi multe altele.
teptările. Numai prin valorificarea ful- ţinerea de recolte bogate. In condi- trecut schimbări binefăcătoare. Toate
gilor s-a încasat mai mult decît s-a ţiiie anului trecut cînd vremea n-a sînt roadele muncii unite ale colec­ Fiecare din aceste lucrări în­
cheltuit pentru cumpărarea bobocilor. fosf deosebit de prielnică, la gospo- tiviştilor, care şi-au făcut viata mai
dăria agricolă colectivă din Pricaz plină de belşug, de bunăstare. Şi în seamnă sute şi mii de ore de
După cum era de aşteptat, dez- s.au cuies recolte bogate. O dovadă fiecare an vor urma noi bilanţuri,
voltarea sectorului zootehnic a deve- mai bogate în cifre, mai semnifica­ muncă prestate de cetăţenii sa­
nit o importantă sursă de venituri, în acest sens este volumul mare de tive.
ţii interesante, bogate în conţi­ Prin munca depusă de unii îngriji- produse valorificate şi veniturile îm- telor, la îndemnul deputaţilor.
nut. De asemenea, conducerea fori ca Ion Drăgan, Alexandru Stîrc partite ta ziua-nuincă. In afară de S. CiNDF.A
şcolii se preocupă ca timpul produsele animaliere s-au vîndut sta- Sînt ore care s-au materializat
nostru liber să fie cit mai plă­ tulul 25.802 kg. grîu, 69.556 kg. po- s—¦•'“V
cut, cit mai educativ. îmi dau în fapte, cu care toţi se - min-
seama că minunatele condiţii
pe care le avem astăzi la dispo­ dresc.
ziţie noi, fiii oamenilor muncii,
pentru a învăţa, pentru a cons­ F. VASILE
trui, pentru a ne împlini visu­
şi alţii s-a ajuns să se realizeze în rumb, 25.000 kg. cartofi, 38.778 kg. - .OÎSSi' :
rile, le datorăm in primai rînd
Oi ia corespondenţii voluntari Pe m arginea e x p o ziţie i
ParUdului Muncitoresc Romin.
Acţiune lăudabilă regionale de arte plastice
Se apropie ziua cînd voi in­
Pionierii şi elevii şcolilor elemen­ sară pentru împădurirea terenurilor de­ De curind, în sala galeriei de sînt demne de evidenţiat în spe­ Jiului" de V. Silvester. La ulti­
troduce în urnă primul meu bu­ tare de 4 ani din Sălaşul Inferior şi gradate. arte plastice din .Petroşani, s-a cial linogravurile „Luptătoare mii trei amintiţi există însă o
Ohaba de sub piatră, raionul Haţeg, deschis o expoziţie de grafică şi antifascistă“ de Ethel Lucaci- oarecare moleşeală în dispersa­
letin de vot. Voi vota din toată sub îndrumarea corpului didactic şi al Printre pionierii şi şcolarii care au pictură a artiştilor profesionişti Băiaş, „Floarea-soarelui“ de I. rea culorilor, ceea ce poate con­
inima reprezentanţii noştri, ai brigadierilor de la Ocolul Silvic, au recoltat mai multe seminţe se numără din regiune. De fapt aceasta se Matyaş, „Constructori“ şi „Por­ stitui o primejdie pentru creaţia
recoltat în perioada vacantei de iarnă Petru Socaci, Vasile Stan, Elena Ta- poate spune că este doar o ex­ lor de viitor.
celor ce construim o viaţă plină p este-il kg. seminţe de salcîm nece­ maş, Aurel Barbu, şi Ana Răzâilă. poziţie a membrilor cenaclului tret de miner“ de W. Friederich',
de bucurie, candidaţii F.D.P. plastic din Valea Jiului, fiindcă linogravurile colorate: „In ate­ O primejdie mai mare însă es­
A. NASTASE lierul şcolii populare de artă" şi te tendinţa de îndepărtare de
PETRE TOMA restul regiunii este reprezentat „Mereu mai sus“ de Fodor-Im- ceea ce e tipic, înaintat în viaţa
Seară literară doar de doi pictori (Şt. Guleş şi ling Frieda, „Cap de ţărancă" de noastră nouă, printr-o abatere a
elev în anul III — sculptură 1. Budiu din Deva). Lipsesc cu Elena Bianu, desenul în cărbune inspiraţiei către subiecte mino­
şcoala profesională de uce­ totul nejustificat lucrări ale ar­ „In tren“ de V. Silvester, cele re, tratate uneori în manieră
în agvatinla : „In bibliotecă“, de-a dreptul formalistă (la Wal-
nici T.R.e.H, Deva tiştilor plastici profesionişti din „Rod al miinilor noastre“ şi „Me­ ther în linogravurile „Gol!“ şi
Alba lulia, Hunedoara, Brad reu mai sus“ de E. Feher, —- „Descărcarea buncărului“, iar ia
Cu prilejul împlinirii a 111 ani de la stîrnit un viu interes în rîndul celor etc. care constituie un pas înainte în
naşterea marelui poet romîn Mihail peste 60 de participanţi. Gu această A4atyas in cele intitulate „Ţi-
Eminescu la clubul gospodăriei agri­ ocazie a fost prezentată poezia „îm­ Poate şi acest fapt a făcut ca creaţia autorilor. O notă aparte
cole de sfat din Apoldul de Sus a fost părat şi proletar" şi s-au recitat ver­ tematica expoziţiei să fie îngus­ merită xilogravurile lui T. Iosil cleni“ şi „Păstoriţă“). Oare
reflectă în volumul sporit al organizată cu cîteva zile în urmă o suri din „Luceafărul“, „Mama“ şi tată dintr-un anumit punct de din Lupeni, care exprimă o pu­
mărfurilor cumpărate din uni­ seară literară la care au participai altele. Seara literară a fost încheiată vedere, exponatele oglindind u- ternică personalitate în ciclul poate fi numită bună orientarea
tăţile comerţului de stat. In muncitorii de la G.A.S. şi numeroşi cu un recital de melodii populare ro- neori destul de palid ceea ce e „Africa nouă" închinat luptei de
1960, în regiune s-au vîndut colectivişti. Expunerea cu privire ia mîneşti. celor ce se simt atraşi de su­
zilnic în medie cîte 54 ceasuri viaţa şi activitatea marelui poet a nou, reprezentativ în viaţa ora­ eliberare a popoarelor de sub ju­
de mînă şi aproape cîte 20 a- N. MUNTEANU şelor şi satelor Hunedoarei so­ gul colonialist. biecte idilice, (Matyaş) sau peru
parate de radio şi biciclete, iar cialiste. Dintre lucrările expuse
în oraşul Hunedoara populaţia Fjer vechi pentru oţelării ferice (Walther, care oferă intr-o
a cumpărat anul trecut confec­
ţii în valoare de 17 milioane lei Zilele trecute, pionierii şi şcolarii 5 martie, ei s-au angajat să mai co­ linogravură drept tipic faptul că
şi încălţăminte de 10 milioane de Ia şcoala elementară de 7 ani din lecteze încă 2.000 kg. fier vechi.
lei. Jina, raionul Sebeş, îndrumaţi fiind de într-un tren muncitorii joacă la
organizaţia U.T.M., au colectat şi pre­ Cei mai activi elevi au fost fotogra­
dat l.C.M.-ului peste 2.800 kg. fier fiaţi şi expuşi la gazeta de perele a cărţi!!!), cînd realităţile con­
vechi. In cinsiea alegerilor, de la şcolii.
N. AiOLDOVAN
In pictură reţin atenţia schi­ strucţiei socialiste sînt atît de vi­
Penfru campania agricolă de primăvară în general, asupra germinaţiei nate Hunedoarei, care reuşesc în acţiune, adevăraţi eroi, expresivi,
scăzute la unele seminţe, preve­ bună parte să evoce atmosfera picturali, aşa cum şi i-au dorit
Sămînfă curată şi sănătoasă! nind gospodăriile şi întovărăşi­ specifică oraşului siderurgiştilor, din totdeauna să-i întilnească oa­
rile asupra pericolului de a a- schiţele în ulei ale lui F. Wal­ menii de artă ?!.
rea-soarelui, porumb, fasole, iar timp cînd lucrările în cadrul nători, ele trebuie să trimită de vea culturi cu densitate sub nor­ ther, precum şi compoziţiile :
urgenţă la Laboratorul regional mală sau chiar compromise. „Noi construcţii“ de Bela Szlam- E o întrebare ce-şi aşteaptă
pentru seminţele cu bobul rotund gospodăriei sînt destul de aglo­ pentru controlul seminţelor din ka, „Serbare cîmpenească“ de G. răspunsul in creaţiile viitoare
Alba lulia, probe din loturile de Fiind anunţate din timp asu­ Szilagy şi „Ţărani din Valea ale artiştilor petroşeneni.
ca : mazăre, măzăriche, borceag, merate. Curăţirea seminţelor se seminţe pe care le posedă. pra acestei situaţii, conducerile
gospodăriilor şi ale întovărăşi­ IR1MIE STRAUŢ
Analizele de laborator sînt c- rilor au putut să ia măsuri de
se va folosi triorul spiral (melc). impune deci ca o lucrare abso­ bligatorii pentru toate G.A.S., mărire a cantităţii de sămînţă
G.A.C., întovărăşiri agricole, ba­ la hectar sau pentru schimbarea
Trifoiul, lucerna, ghizdeiul, nu . lut necesară. ze de recepţie şi alte unităţi, ca­ totală a seminţei la bazele de
re produc sau pun în vînzare recepţie.
se pot curăţa şi mai ales nu se Aşa cum s-a amintit, in afară seminţe pentru ca acestea, cu-
pot separa de seminţele de cus- de obişnuitele impurităţi, lotu­ noscînd incă dinainte de însă- Cunoscut fiind faptul că ana­
cută (rîie, torţei), cu utilajul a- rile de seminţe mai pot conţine mînţare calitatea seminţelor, să lizele durează cel puţin 10 zile,
flat în gospodării, acestea avind şi boabe atacate de boli şi dife­ fie ferite de riscul de a însămin- este necesar ca unităţile să tri­
aproape aceeaşi formă şi greu­ riţi dăunători, care, însămînţate, ţa seminţe necorespunzătoare ca­ mită probele cit mai din vreme
tate. De aceea, este nevoie ca contribuie la răspîndirea aces­ re pot duce la compromiterea la Laboratorul pentru controlul
întreaga cantitate de sămînţă re­ tora in culturile din cîmp. Astfel, culturilor. seminţelor din Alba lulia, unde
zultată de la batoză să fie trimi­ in culturile de grîu îşi găseşte au sosit şi continuă să sosească
să la staţiunile de decuscutare cîmp de dezvoltare viermele Cunoscînd rezultatele analize­ zilnic probe de seminţe pentru
din Orăştie şi Blaj, de unde se griului numit in. unele locuri tă­ lor şi ţinînd seama de recoman­ analize de la unităţile agricole
primesc seminţele necesare, cu­ ciune tare sau ciung, in cultu­ dările ce s-au făcut în buletinele socialiste din regiune. Pînă a-
răţite, decuscutate şi verificate rile de orz, tăciunele îmbrăcat, la de analiză, se pot lua măsuri cum au fost verificate şi contro­
din punct de vedere al calităţii. floarea-soarelui, rugina, la ma­ de îmbunătăţire a calităţii se­ late ţoale seminţele de primăva­
minţelor prin recondiţionare, re­ ră aflate la agrosetn Alba lulia,
Curăţirea loturilor de seminţe zăre şi fasole antragnoza care calcularea cantităţii de sămînţă seminţele de legume de la G.A.S.
ce urmează a se da la unitatea Mintia, seminţele pentru cerea­
trebuie făcută înainte de însă- se manifestă cu pete ruginii pe de suprafaţă pentru asigurarea le de la bazele de recepţie din
unei densităţi normale, iar, in Teiuş, Alba lulia, Miercurea şi
rninţare, deoarece acestea, aşa păstăi şi boabe. Dăunători pot unele cazuri, cînd facultatea Deva, precum si cele apartinind
germinativă este scăzută ca ur­ G.A.S. Galda, G.A.C. „Aurel
cum au rezultat de la recoltare, apare şi la legume, in special mare a unei păstrări defectuoa­ Vlaicu“ şi altele.
se, să se poată lua măsuri din
conţin multe impurităţi formate la acelea care se insăminţează timp pentru schimbarea semin­ Ne mai desparte puţin timp
ţelor. piuă la începerea campaniei de
din boabe sparte, atacate de boli in răsadniţe (paturi calde). Pen­ însămînţări de primăvară. Tim­
In campaniile agricole din a- pul care a mai rămas trebuie
şi dăunători, boabe de alte plan­ tru a feri plantele de atacul a- nii trecuţi, prin analizele efec­ folosit din plin pentru pregăti­
tuate şi prin buletinele de ana­ rea seminţelor şi pentru efectua­
te de cultură, seminţe de buru­ cestora, este necesar să se apli­ liză, Laboratorul regional pentru rea celorlalte lucrări necesare,
astfel incit, atunci cînd va fi mo­
ieni şi altele, care, dacă nu voi­ ce înainte de însămînţare trata­ controlul seminţelor a atras a- mentul să se poată porni cu
toate forţele la executarea insă-
ţi eliminate înainte de in.sămin- mente de seminţe precum şi de­ tenţia. asupra calităţii slabe, şi, militărilor.
ţare, vor trebui eliminate ca zinfectarea utilajului şi a pă- Ing. TITUS POPOVICI m m , »; ' 'X ,
plante Jn cultură cu ocazia pli- rnîntului folosit in răsadniţe. wMMwm W mm- '
vitului. Ţinînd seama că buru:e- O altă lucrare importantă este Sala galeriei de arte plastice din Petroşani, în care s-a des­
nite a . căror sămînţă s-a aflat verificarea calităţii seminţelor chis o expoziţie de grafică şi pictură a artiştilor profesionişti
in pămînt, la care se mai adau­ prin analizele de laborator. Pen­ din regiunea Hunedoara, este cercetată cu multă plăcere de
gă şi cele însămînţate odată cu tru ca gospodăriile să cunoască către cetăţenii oraşului Petroşani.
săminţa necondiţionată pot duce înainte de însămînţare calitatea In expoziţie sînt apreciate, mai ales, linogravurile Ethelei
la invadarea culturilor şi deci seminţelor, adică gradul de pu­ Lucaci-Băiaş, ale lui /. Matyaş, xilogravurile lui T. Iosif din
la necesitatea de a se cheltui ritate, puterea de germinaţie, Lupeni, schiţele in' ulei ale lui F. Walther si alte lucrări.
multă muncă pentru stirpirea greutatea hectoljţncă, procentul
lor, tocmai intr-o perioadă de de boabe atacate Je diferiţi dău­