Page 73 - 1961-01

, ; -d<,

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂI

ÎNCREDERE Alte propuneri

A n u í XEÎI. Nr„ 1893 Joi 28 ia n u a rie 1961 4 pagini 20 bani S-a înserat. Gerul a devenit mai as­ sprijinul cetăţenilor, a adus o mare RAIONUL ILIA
contribuţie. Mulţi dintre ei au mun­
pru, mal înţepător. Pe una din uli­ cit voluntar la înălţarea căminului Zilele acestea au iost pro­
cultural din Galtiu, mulţi vor ajuta Ia puşi în raionul Ilia noi candi­
lunca ie colectivizare- sarcină n i %*m ţele satului Galtiu, raionul Alba, oa­ electrificarea satelor Coşlariu şi Gal­ daţi ai Frontului Democraţiei
menii se îndreaptă grăbiţi către şcoala tiu, la alte şi alte construcţii obşteşti Populare pentru alegerile de la
din localitate. Aici avea ioc adunarea ce se vor ridica în satele comunei în 5 martie. Printre aceştia se nu­
pentru propunerea candidatului F.D.P. viitorul apropiat. Pentru ca realizările mără Corne-Iia Mîrza, colecti­
lor să fie cît mai multe, cît mai dem­ vistă, pentru circumscripţia e-
de lăzi a Comitetului raional ! în circumscripţia electorală raională ne de viaţa nouă pe care o trăiesc, ei lectorală comunală nr. 19 Bră-
nr. 44. Cetăţenii au venit în număr propun drept candidaţi pentru alegeri­ nişca, Emilia Goţiu, colectivis­
mare. Adunarea a început... le de deputaţi în sfaturile populare pe tă, pentru circumscripţia elec­
cei mai destoinici şi mai vrednici gos­ torală comunală nr. 2 Ilia, Că­
Cel de-al III- GEORGE HOMOŞTEAN socialistă a agri­ — Noi ştim tovarăşi — a spus pri­ podari. tălină Miheţ, colectivistă, pen­
mul dintre vorbitori. Marian Mîrza — tru circumscripţia electora­
lea Congres al prini-secrefar al Comitetului culturii. Anali­ că multe s-au făcut în satul nostru Cînd Marian Mîrza a propus drept lă comunală nr. 3 Ilia,
P.M.R — eveni­ raional de partid Sebeş za activităţii or­ în ultimii ani, datorită în bună mă­ candidat în circumscripţia electorală Petru I. Mureşan, colecti­
sură şi muncii depuse de deputaţi. Să raională nr. 44 pe Elena Steaua, ţă­ vist, pentru circumscripţia e-
ment de însem- — ganizaţiilor de vorbim bunăoară despre electrificarea rancă întovărăşită din Sîntimbru, toţi lectoraiă comunală nr. 16 Ve-
satului Sîntimbru, centrul nostru de cei de faţă au aprobat propunerea cu ţel, Petru Braţe, colectivist, pen­
nătate istorică în viaţa parti­ partid în plenarele Comitetului comună. Zeci de ani în timpul regimu­ căldură. Ţăranii muncitori Viorel Sele- tru circumscripţia electorală co­
lui burghezo-moşieresc au tot făgăduit jan, Ştefan Holtiş, Emilia Bretoi, Vio­ munală nr. 5 Veţel, Dionisie
dului, a ţării şi a poiporului raional, a avut Scopul de a cu­ primarii că vor introduce lumină elec­ rica Mîrza şi alţii, au arătat de ce Crişan, colectivist, pentru cir­
trică. Dar vorba lor, ca şi celelalte sprijină din toată inima propunerea fă­ cumscripţia electorală comuna­
nostru, — a făcut bilanţul unei noaşte toate forţele, stările de promisiuni pe care obişnuiau să Ie facă cută. Ei au subliniat îndeosebi faptul lă nr. 25 Lăpugiu, Minerva Fur-
cu ghiotura în preajma alegerilor, a că pe lingă calităţile sale de bună teanu, colectivistă, pentru cir­
perioade de mari realizări în lucruri şi miodul cum trebuie rămas vorbă goală. Dorinţa noastră gospodină, Elena Steaua este una din­ cumscripţia electorală comuna­
de a ne electrifica satul s-a împlinit tre femeile care luptă pentru a sprijini lă nr. 27 Lăpugiu, loan Sele-
decursul căreia socialismul a organizată munca politică pen­ întemeierea unei gospodării agricole san, colectivist, pentru circum­
abia în anii puterii populare. Deputaţii colective şi în Sîntimbru. Pentru noua scripţia electorală comunală nr.
învins în patria noastră, mar- tru a atrage ţărănimea munci­ noştri au fos? în fruntea acţiunii de gospodărie ea a depus de fapt prima 12 Lăpuşnic.
electrificare şi acum, în casele multora cerere. Deseori, stînd de vorbă cu
eînd începutul unei noi etape toare pe făgaşul socialismului. dintre noi, arde becul electric. Peste oamenii, ea le-a amintit despre în­ R AIO N U L HAŢEG
cîteva luni, de o asemenea înfăptuire văţăturile cuprinse în documentele
în dezvoltarea ţării — etapa Pentru a asigura îndrumarea partidului în legătură cu foloasele In satul Toteşti a fost propus
se vor bucura şi vecinii noştri din To- muncii în gospodăria colectivă şi le-a drept candidat pentru circum­
rjesăvîrşirii construcţiei socia­ organizaţiilor de bază spre o toi şi, curînd, şi cei din Coşlariu şi dat ca exemplu pe colectiviştii din Mi­ scripţia electorală regională nr.
halţ, comună vecină cu a lor, care au 23, colectivistul Şerban Lăscuţ,
liste. Succesele dobîndite con­ activitate susţinută şi concretă, Galtiu. obţinut anul trecut peste 2.100 kg. grîu. iar pentru circumscripţia raio­
Cetăţenii circumscripţiei electorale peste 4.000 kg. porumb, peste 20.000 nală nr. 26, tov. loah Patilineţ,
firmă justeţea liniei politice a membrii Comitetului raional de kg. cartofi la ha., cu mult mai mult secretar al Comitetului raional
raionale nr. 44 ascultau cu viu inte­ decît realizaseră ei în întovărăşirile a. de partid Haţeg. In circumscrip­
partidului nostru, de aplicare partid au fost repartizaţi cu gricole. Intovărăşiţii din Galtiu, din ţia electorală raională nr. 19 din
res cuvintele vorbitorului. Fiecăruia îi Coşlariu şi din Sîntimbru au ascultat Peşteniţa, a fost propus drept
neabătută a învăţăturii marxist- sarcini concrete, răspunzînd fie­ erau bine cunoscute realizările din ul­ cu luare aminte cele spuse de F.lena candidat tov. Teodor A^ureşan,
timii ani în satele lor, realizări la Steaua şi şi-au dat seama că îndem- prim-secretar al Comitetului ra­
leni nişte. care de un număr de comune care sfatul popular, bizuindu-se pe nîndu-i să păşească cu încredere pe
ional P.M.R. Haţeg.
Confirmare strălucită a apli­ şi sate unde să organizeze şi calea gospodăriei colective, ea nu Ie
R AIO N U L BRAD
cării creatoare de către partid să. conducă activitatea politică vrea decît binele. De aceea i-au as­
Pentru circumscripţia electo­
a învăţăturii marxist-leniniste, a organizaţiilor de partid, să le cultat sfatul. Acum, toţi cetăţenii sa­ rală nr. 9 din Luncoiul de Jos,
raionul Brad, a fost propus tov.
a caracterului profund ştiinţific orienteze în aşa fel ca toate telor Coşlariu şi Galtiu fac parte din Petru lacob, secretar al Sfatu­
lui popular raional Brad, pentru
şi realist al politicii promovate acţiunile politice şi culturale gospodăriile colective inaugurate de circumscripţia electorală raio­
nală nr. 10, din aceeaşi comu­
de partid, o constituie şi suc­ întreprinse să ducă la convin­ curînd, iar cei din Sîntimbru vor con­ nă, tov. Veronica Cîndea, preşe­
dinta Comitetului raional al fe­
cesele obţinute . în opera de gerea ţărănimii despre superio­ stitui gospodărie colectivă şi în satul meilor.

transformare socialistă a agri­ ritatea muncii în colectiv faţă lor, peste cîteva zile.

culturii în ţara noastră. Con­ de gospodăria individuală. La tot ce s-a înfăptuit in satele co­

gresul al m -Iea al P.M.R. pune Membrii comitetului au spriji­ munei, Elena Steaua şi-a adus din plin

în faţa oamenilor muncii sar­ nit şi îndrumat activitatea con­ contribuţia. Iată de ce participanţii la

cini măreţe în direcţia desă­ siliilor de conducere ale G.A.C. adunare au susţinut cu atîta căldură

vârşirii construcţiei socialiste. şi au vegheat la respectarea de­ candidatura sa.

In anii şesenalului, activitatea mocraţiei interne, la aplicarea V. PÎTAN

tuturor organelor şi organizaţi­ cu fermitate a liniei politice a

ilor de partid, a organelor e- partidului, la respectarea pre­ Primul voi — UNEA
conomice şi de stat, trebuie să vederilor Statutului G.A.C. candidaţilor
se ridice la un nivel mai supe­
rior. Ele trebuie să conducă Pentru a întări munca poli­ F .D .P .
gospodăriile agricole colective tică şi pentru a înrădăcina în
şi gospodăriile agricole de stat activitatea birourilor organiza­ La 5 martie voi vota pentru
în aşa fel incit prevederile ce­ ţiilor de bază răspunderea faţă
lui de-al m -lea Congres al de sarcinile ce le au în lămu­ prirna dat'ă. Voi da cu toată în­
P.M.R., în ce priveşte sporirea rirea ţăranilor muncitori, pen­
suprafeţelor cultivate cu po­ tru a transforma comunele ' şi crederea votul meu candidaţilor La casa alegătorului
rumb la peste 4 milioane hec­ satele noastre în unităţi socia­ F.D.P. deoarece noi tinerii, ca şi
tare, producerea în condiţii cli­ liste puternice, am folosit pre­
matice' normale a i4-16 milioa­ gătirile lunare ale secretarilor vîrstnicii, ne bucurăm de condiţii Instalată într-una din sălile popular“, „Drepturile femeii în
ne tone cereale din dare grîu organizaţiilor de bază, instru- R.P.R.“, „Ce a dat regimul de­
5-5,4 milioane tone, iar porumb indu-i şi îndrumîndu-i în mod minunate de muncă şi viaţă, in clubului muncitoresc din Cugir, mocrat-popular tineretului“. De
boabe 3-9 milioane tone, să se concret, trasîndu-le sarcina de toamna anului trecut am termi­ Lcasa\_alegătorului . ţnr. 1 este asemenea, a trezit un interes"
înfăptuiască întocmai. a antrena toţi factorii oare pot nat cursul-şcolii de contabili, ~iăr frecventată de numeroşi cetă­ deosebit adunarea organizată cu
contribui la munca de transfor­ în prezent sint contabilă la ţeni. Aproape zilnic, aici au loc tinerii care votează pentru pri­
Pentru a contribui la înfăptu­ mare socialistă a agriculturii. G.A.C. din satul nostru. In diferite activităţi. Pînă în pre­ ma dată.
irea acestor sarcini, biroul Co­ In această muncă s-a pus un toamna anului acesta intenţio­ zent s-au făcut o seamă de ex­
mitetului raional de partid accent deosebit pe folosirea cu nez să mă înscriu la şcoala me­ puneri, care au fost urmărite cu De remarcat faptul că majori­
Sebeş a luat măsuri politico- pricepere a organizaţiilor de die serală. tatea conferinţelor şi adunărilor
organizatorice menite să ducă masă. Ca urmare, un ajutor viu interes. Dintre acestea men­
Ia1noi succese In transformarea
socialistă a agriculturii din ra­ preţios în munda de lămurire VICTORIA ŞTEFONI ţionăm .conferinţele: „Realizări­ sînt urmate de film sau spec'
ion. in acest scop biroul Comi­ le regimului nostru democraf- tacol artistic.
tetului raional de partid a luat l-au dat sfaturile populare, or­ din satul Pîclişa
măsuri de pregătire a unui cli­ ganizaţiile U. T. M. şi ce­
mat favorabil pentru o rodnică Pentru o a c tiv ita te mas b o g ată O nouă materie primă
muncă politică de lămurire a lelalte organizaţii de masă. pentru furnale
maselor de ţărani muncitori, Şi eu mă număr printre tine­ PETROŞANI (redacţia ziaru- te manifestările artistice şi cul-
pentru a-i convinge să intre în Practica a dovedit eă se ob­ rii care votează pentru intîia
gospodăriile colective. dată. Aştept cu bucurie acest e- lui „Steagul roşu“). turale, precum şi formaţiile care
ţin rezultate pozitive în muncă veniment pe care-1 cinstim prin
In anul trecut, biroul Comi­ muncă. Eu lucrez la staţia de lari, la Petroşani, a avut loc trebuie să le prezinte. Cu aceas-
tetului raional a analizat în atunci cînti secretarii Comite­ radioficare ca operator. Datorită
trei plenare munca- politică şi sprijinului primit, am reuşit să sLelo, fr IalLegaf t"orulWui di*n “oraş, Ccau’ ». 1 , oca,zie tov. Emil Niculescu, Colectivul ăe muncitori, colectivelor ăe fv.maliţii ! s i l
organizatorică desfăşurată în tului raional de partid stau înlătur defecţiunile tehnice fă- care prilej s-a analizat activita- instructor al Comitetului orăşe- ingineri şi tehnicieni dinC.S. aglomeratorişti o serie de
vederea întăririi ecOnomico-or- cînd astfel ca emisiunile să fie
ganlzatorice a G.A.C., precum mai multe zile pe teren în a- ascultate cu mai multă plăcere. iea desfăşurată pînă acum. De ncsc de partid Petroşani, a făcut Hunedoara luptă cu entu- probleme, de fabricaţie şi u-
şi munca desfăşurată de orga­ Pe viitor mă voi strădui să ziasm. pentru a traduce în tilizare. Dacă la furnale,
nele şi organizaţiile de partid ceeaşl localitate. Aceasta ne dă muncesc şi mai bine. asemenea, au fost planificate toa- un instructaj. fapte sarcinile ce le revin problemele cele mai arză-
din raion pentru transformarea din planul economic ăe 6 toare au fost de natura uti-
posibilitatea să cunoaştem te­ ELENA GIURGIU Montaj fiierar-artistlc ant. In vederea realizării şi Uzării lui, la aglomerator a
depăşirii angajamentelor lua- trebuit să se treacă, la corn-
meinic situaţia de acolo, avînd operatoare la staţia de radioficare La casa alegătorului din Brad mai multe fragmente din operele te pentru anul acesta, side- plectarea fluxului tehnologic
a fost organizat zilele trecute un scriitorilor şi poeţilor noştri. De rurgiştii şi-au intensificat şi cu o serie de agregate noi
astfel posibilitatea să orientăm Haţeg montaj literar-artistic pe tema : un succes deosebit s-au bucurat mai mult eforturile pentru menite să concaseze calcarul
„Să înfloreşti,, patria mea“. Cu fragmentele din poeziile închina- găsirea şi aplicarea în pro- — noul component al aglo-
munca politică înspre proble- acest prilej au fost prezentate fe patriei de M. Beniuc. cesul de producţie a celor meratului autofondant. Pa-

(Continuare in pag. 3-a)

Deva™ oraş în plină dezvoltare Fără să ne îndepărtăm de o perspectivă frumoasă în vii­ mai noi metode şi procedee ralel cu aceasta a fost ne-
actualul centru al oraşului, torul apropiat.
tehnice. voie de pregătirea muncito-
Cititorii noştri au văzut pu­
vedem strada K. Marx (fost blicată în ziar macheta noului Un exemplu semnificativ rtlor. in acest scop, in secţii
cvartal şi a străzii 23 August.
Pînă miai ieri, despre Deva pre construcţii, înfrumuse­ gurile Devei, îi lipsea acel General Bălan), schimbată a- Ne mai desparte puţin timp în această direcţie ni-l oferă s-au organizat cursuri de ca-
se puteau spune puţine lucruri ţări etc. prea multe nu aveai pînă cind în Deva va apare un
interesante. Aspectul urbanis­ ce spune, ce povesti, ce ad­ du-te, vino, acel freamăt spe­ proape complect. Cvartalul de nou centru orăşenesc : acela noua şi moăer- . ..... li.floare şt ridi-
va fi. de fapt, centrul oraşu­
tic al oraşului era cam ace­ mira. Muncitorului industrial, cific localităţilor cu o popu­ locuinţe a pus aici amprenta lui cu un palat al poştei, cu na instalaţie ' - carea califică-
laşi ca aoum 10-15 ani. Des­ sosit din alte oraşe pe melea­ magazine universale, spaţioa­
laţie numeroasă, cu fabrici şi noului. Pe străzile Hori a, Mî- se, cu o frumoasă autostradă de fabricare PrOgfeSUl tfiSliliC — r ii< P e n tr u ca
iluminată fluorescent, amena­
uzine, cu cartiere noi. năstirii şi Griviţei au apărut, jată cu spaţii verzi. a aglomeratului . _„jî muncitorii să

In prezent, situaţia de aici înălţîndu-şi siluieteie, blocuri ...Deveanu! a scos din vor­ autofondant. 9 î™ e a 21861 mnoască toa.
birea sa expresia : i-au tră­
diferă mult faţă de cea din frumoase pentru muncitori, sură pînă la gară, pînă Ia spi­ Folosirea aces­ te fenomenele
tal sau pînă în altă parte a
trecut. De cîţiva ani, între­ constructori, intelectuali, vîn- oraşului. Autobuzele îi stau Ia tui produs, datorită calită­
dispoziţie, din oră in oră pînă ţilor sale superioare faţă de
prinderea minieră şi-a mărit zători, funcţionari şi alte ca­ la Hunedoara sau Simeria, în aglomeratul obişnuit va duce fizico-chimice ce au loc in
interiorul oraşului ; poate că­ la sporirea producţiei de fon­ procesul de aglomerare. Pe
mult capacitatea de produc­ tegorii de oameni ai muncii. lători cu taxiurile, cu autobuze tă intr-un timp relativ scurt. de altă parte, conducerea
în direcţiile : Brad, Ilia, Să- Ş Folosirea aglomeratului au-
ţie ; a fost înzestrată cu uti­ La ieşirea din Dsva, în di­ cărîmb. Băiţa, Sîntuhalm, Bu­ ) tofondant la furnale accele­ secţiei a luat in studiu pro­
ruiene şi în alte direcţii. rează procesele fizico-chimi- blema automatizării distri­
laje moderne, a crescut nu­ recţia Iii a şi Brad, de-a lungul ce, viteza de coborire a m a­ buirii materialelor în bunliă-
mărul muncitorilor, tehnicie­ şoselei, pe ambele părţi, fu­ Noul îşi pune amprenta pes-s terialelor, duce in acelaşi re ăe şarje, dozării um idită­
nilor şi inginerilor; pentru megă o mulţime de coşuri ale te tot, iar vechiul dispare trep­
tat, atît din viaţa cit şi d'in . tim^p la ~o reducere nsuuubcsnt.aun-
mineri s-au construit blocuri noilor locuinţe particulare clă­ conştiinţa omului. Instituţiile > ţială. a consumului specific ţii la tobele de amestec şi-
culturale din oraş : şcolile ele­ 5 de cocs pe tona de fontă. accelerarea vitezei procesului
de locuit, magazine alimenta­ dite în ultimii ani de către mentare şi medii, cinemato­
graful, bibliotecile, teatrul de Avantajele folosirii aglo­ de aglomerare prin introdu­
re etc. In Piaţa Unirii, în lo­ muncitorii oraşului, cu împru­ stat, formaţiile cultural-artis- meratului autofondant sînt cceerreeaa iînn şşaarrjjee aa pprraarufui.luuii adee :
tice de amatori, totul este pus confirmate de realizările ob­ var. Prin aplicarea acestor Ş
cul unor cocioabe haotic aşe­ mut acordat de stat şi veni­ la îndemîna omului muncii ca ţinute în Uniunea Sovietică.
zate, s-a înălţat o construcţie turi proprii. E un cartier nou > Astfel, utilizîndu-se aglome-
un bun al său indispensabil, r r° t autofondant cu bazicita-
modernă, spaţioasă oare, in­ care se întrece în frumuseţe \ te ăe 1,0 şi in proporţie ăe măsuri la aglomerator se va
tr-un viitor apropiat, va fi cu alt cartier nou de pe stra­ totul merge cu paşi repezi îna­ / 65 la sută. la un furnal cu
dată in folosinţă drept sediu da Vulcan în partea opusă a > volumul util de 1.300 m. c. înlocui la unele posturi de
al Trustului minier Dsva. Din oraşului. inte pe drumul luminos al so­ 1 s-a obţinut o creştere a pro- lucru munca manuală, se va
aceeaşi piaţă au dispărut du- ş ductivităţli lui cu 10 la sută, îmbunătăţi compoziţia gla-
cialismului, ai vieţii noi, pli­ } consumul specific ăe cocs a nulometrică a şarjei, va spo-
ghenele vechi care adăposteau Ce am relatat pînă aici, nu !j scăzut cu 16 la sută, iar pre- ri gradul de precizie a doză- (
nă de belşug şi bucurii. 7 tul de cost a fost redus cu rti umidităţii, ceea ce dm.ee j
cîteva prăvălioare particulare e totul. Frumuseţea oraşului ^ 16 la. sută. la o creştere a indicelui de )
v
şi a apărut un frumos hotei este completată cu străzile as­ -> Fabricarea pentru prima
^ dată în ţara noastră a a-
de care se simţea nevoia în faltate sau pavate de curînd, > cestui produs a pus în faţa

oraş. . cu piaţa de alimnete, ou spa­ utilizare a maşinilor de a- ?

Ne aducem apoi aminte de ţiile verzi din centrul oraşu­ glomerare cu 5 la sută. v

aspectul străzii Filimon Sîrbu lui ori de pe alte străzi. Aceste măsuri, odată apli- ?

pe care se afla un vechi ate­ Seara, ochiul călătorului este cate, vor contribui din plin l

lier particular de vulcanizare, plăcut odihnit de lumina fluo­ la sporirea producţiei ăe a- \

nişte clădiri lipsite de orbse rescentă instalată în Piaţa U- glomerat autofondant care >

confort şi vedem cum în lo­ nirii, pe străzile Dr. Petru este o nouă materie primă )

cul lor s-au construit blocu­ Groza, V. I. Lenin, Avram lăn­ pentru furnalele din C. S. /

rile frumoase şi confortabile, cii etc. Hunedoara. )

In clişeul Blocuri noi pe strada Filimon sîrbu. scbimbînd întreaga înfăţişare Totul constituie însă înce­

a străzii. putul, un început care-şi are F. V. }

I