Page 74 - 1961-01

P ig - 2
m
RAIONULORÂŞTIE In anii puterii populare
!Staţiunea h o rtico lă Geoa'giu
Cunoscută în toată ţara pentru
cercetările întreprinse şi rezultatele
obţinute, staţiunea horticolă din (ieo- fructiferi şi a condiţiilor în care se
agiu, creată în anii regimului de­
mocrat-popular, cuprinde trei sectoa­
re importante: Cercetare, producţie
şi pregătirea cadrelor calificate. Pen­ aplicarea practică in gospodării agri-
tru a ne forma o imagine mai am­
plă asupra lucrărilor staţiunii, am
solicitat un interviu tovarăşului mg.
agronom Emanoil Manughevici, direc­
torul staţiunii.
ÎNTREBARE: Ce ne puteţi spune
despre activitatea în ansamblu a sta­
ţiunii pe care o conduceţi ?
RĂSPUNS : Vreau să precizez în
primul rînd că staţiunea noastră hor­
ticolă este tina din importantele rea­
lizări specifice regimului democrat,
popular. Activitatea staţiunii este în­ ocupaţi în prezent ?
N 6 AM
Popas la sediul gospo­
dăriei agricole de stat din
Orăştie. Ne intim pină, di­
rectorul şi inginerul şef.
După o scurtă vizită prin
gospodărie cei doi ne in­
formează :
— Tot ce vedeţi aici şi
la secţia Gelmar s-a rea­
lizat în cei 6 ani de exis­
tenţă a gospodăriei. In
primul rind au fost asi­
gurate muncitorilor condi­
ţii bune de viaţă, constru-
indu-se un grup social de
120 de paturi,, un bloc
pentru nefamilişti cu 32
camere şi 32 de aparta­
mente pentru familişti.
Au mai fost construite
încă 55 obiective în care
sînt adăpostite animalele
— 16.500 capete porcine,
1.200 capete ovine. 265 ca­
pote bovine.
— Oare este valoarea
produselor pe care le li­
vraţi anual statului ?
— In 1961, numai din
livrările de animale şi pro­
dusele acestora, vom rea­
liza aproape 28 de mili­
oane lei. La suma respec­
tivă se miai adaugă cîte-
va milioane obţinute prin
vînzarea cerealelor.
dreptată spre cercetarea unor noi
specii şi soiuri de pomi şi arbuşti
dezvoltă optim uimi producţii spori­
te, spre difuzarea în producţie a re­
zultatelor ştiinţifice obţinute — deci
IN T E R V IU
cole de stat şi gospodării agricole
colective — spre producerea de bu­
nuri — marfă de calitate pentru stal
şi spre pregătirea cadrelor de munci­
tori calificaţi în horticultura şi
maiştri horticoli.
ÎNTREBARE: Cu ce cercetări v?
RĂSPUNS: Oespre acest lucru am
Pentru mecanizatorii din ca­
drul staţiunii de maşini şi trac­
toare din Orăştie s-au construit
în ultimii ani blocuri moderne
şi spaţioase.
IN CLIŞEU: vedere parţială
n blocurilor mecanizatorilor din
Orăştie.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1893
raBgwgarocftnifsa g $sx^ ttt,f3*KrrfTmxsm?zzif&3Lin9íyRX&
ARTIŞTII
58? Produsele uzinei Belşug şl bunăstare COLECTIVEI
Produsele Uzine­ Despre produsele uzinei meta­ Doi ani de zile se împlinesc cantităţi de legume şi zarza­ Cine nu cunoaşte briga­
lor metalurgice, din lurgice din Cugir oricare cu- in luna martie a. c., de cînd vaturi, colectiviştii au realizat da artistică de agitaţie din
Cugir au devenit girean îţi vorbeşte cu o deo­ s-a înfiinţat gospodăria agri­ venituri în valoare de 226.000 Pricaz! Locuitorii satului
cunoscute în în­ sebită mîndrie. Şi această mîn- colă colectivă din satul Aurel lei. s-au obişnuit de mulţi ani
treaga lume, prin drie este legitimă. Produsele cu Vlaicu. Astăzi, toţi locuitorii cu spectacolele pline de
maşinile de cusut inscripţia U-M.C. au devenit satului sînt înscrişi în colecti­ Pentru anul 1961, ei şi-au umor prezentate de cei 19
tip Ileana“, mo­ cunoscute şi apreciate nu nu­ vă. Cele 208 familii lucrează propus în planul de producţie membri ai brigăzii. Ajuto­
derne, ieftine, prac­ mai pe întreg cuprinsul patriei, în comun 622 ha. teren arabil. să construiască o magazie de rul dat de brigadă, s-a
tice. ci şi peste hotare. Cine n-a au­ cereale cu o capacitate de 10 făcut mult simţit printre
zit, de pildă, de maşinile de cu­ In cei doi ani a crescut mult vagoane, 2 pătule cu o capa­ ¦colectiviştii care lucrează
IN CLIŞEU: ve­ sut „Ileana", ieftine, practice, averea colectiviştilor. A fost citate totală de 30 vagoane, o în sectorul zootehnic, de­
rificarea unui nou moderije I Pină Ia tipul de construit un grajd modern cu maternitate pentru 50 scroafe, oarece tema ultimului
lot de maşini, gata maşini „Ileana" însă. U.M.C. a o capacitarte de 100 capete vite o remiză şi un saivan. Convin- spectacol a fost inspira­
io a fi livrate. dat pieţii şi alte numeroase ti­ miari, o maternitate de scroa­ gîndu-se că sectorul zootehnic tă tocmai din acest sec­
puri : „Casnica", „Maşina in­ fe cu 12 boxe, s-a cumpărat este rentabil, colectiviştii au tor de activitate al gos­
dustrială". „Supercasnica“. un camion „Steagul roşu“. planificat să mai cumpere în podăriei. colective. Şi par­
1961, 8 vaci de lapte, 70 ca­ că numai, colectiviştii din
In ultimii ani la U.M.C. a Sectorul zootehnic numără pete tineret bovin (viţele şi Pricaz au sim ţit ţepii u s­
luat fiinţă o secţie nouă: ma­ azi 75 vaci de lapte, 41 cape­ juninci), precum şi 200 oi. turători ai satirei ? Şi co­
şini unelte. Dotată cu utilaj mo­ te tineret bovin, 10 scroafe de
dern, această secţie produce prăsilă, 17 capete tineret por­ Colectiviştii din satul Aurel lectiviştii din Orăştie, Val-
complicata maşină cunoscută cin şi 28 de cai. Vlaicu n-au uitat nici de ne­ ăet, Vinţ ori Deva, şi-au
sub numele de freza universa­ voile lor culturale. Pentru a- atîntit privirile spre cei
lă. Din septembrie 1960 pînă în Vînzînid statului în 1960, 28 ceasta, au început anul trecut din mijlocul lor care se
prezent secţia maşini unelte a tone grlu, 15 tone porumb, 44 construirea unui spaţios că­ simţeau cu ..musca pe că­
produs 80 de asemenea freze. tone cartofi, 142 tone sfeclă min cultural, pe care l-au şi ciulă" atunci cînd s-a de­
de zahăr, 5 tone ovăz, 5 tone ridicat eină la centura de be­ plasat brigada din Pricaz.
floarea-soarelui, 28 tone men­ ton, urinând ca anul acesta să In vizită pe la ei.
tă, 54.000 litri lapte, 18 tone fie terminat în întregime.
carne, precum şi importante Pentru spectacolele reu­
Urmărind pianul de produc­ şite prezentate, brigada
putea yorbi mult. Vă relatez însă cî- Cugirul —oraş nou ţie de anul trecut, obiectivele artistică de agitaţie a co­
teva lucruri mai importante. In pre­ acestuia au fost realizate a- lectiviştilor din Pricaz, a
zent cercetăm obţinerea de soiuri noi, După ce străbate vijelios aproape dustrial-textil, farmacie. Acolo unde proape în întregime, fapt ce ocupat locul t la faza ra­
studiem soiurile pentru consum în întreg lanţul munţilor Şurianu, rîul altădată nu era nimic, astăzi există îndeamnă pe membrii colecti­ ională a formaţiilor ar­
stare proaspătă şi industrializată în Cugirului întîlneşte la poalele lor cen­ o policlinică dotată cu cele mai mo­ vei din Aurel Vlaicu să pri­ tistice de amatori, iar la
vederea îmbunătăţirii raionării pomi­ tru industrial — Cugir. derne aparate medicale şi care are vească ou încredere în viitor, faza regională locul III.
cole în zona a ri-a unde ne găsim, toate ramurile de specialităţi: inter­ fiind convinşi că an de an. via­
stabilim măsurile agrotehnice pentru In trecut Cugirul era o comună cu ne, chirurgie, . O.R.L., oftalmologie, ţa lor va fi într-o continuă în­ Paralel cu activitatea ar­
întreţinerea livezilor, studiem obţine­ o populaţie de circa 6.700 locuitori, radiologie etc. Alături de policlinică, florire. tistică desfăşurată, mem­
rea de puieţi şi comportarea soiuri­ majoritatea truditori din greu în în­ s-a construit un spital cu o capaci­ brii brigăzii artistice de
lor timpurii de legume. treprinderile cu o tehnică de produc­ tate de 135 paturi, încadrat cu per­ agitaţie, participă zilnic la
ţie rămasă în urmă, comună din sonal tehnico-sanitar calificat. Pen­ toate muncile din cadrul
care nu lipseau cocioabele, terenurile tru oamenii muncii din Cugir s-au gospodăriei agricole colec­
virane, străzile desfundate şi, bine­ construit în centrul oraşului un club
înţeles, viaţa amară a celor ce mun­ spaţios cu o bibliotecă ce numără tive.
ceau. peste 5.000 volume, un cinematograf
ÎNTREBARE: Aţi amintit de apli­ de vară cu 800 locuri (acesta a fost
carea practică a rezultatelor ştiin- Cugirul de astăzi însă, declarat de ridicat prin muncă voluntară), s-au
fifice. Cu/n -o realizaţi ? curînd oraş, a cunoscut în anii pu­ amenajat un stadion cu o capacitate
terii populare o adevărată înflorire, de 7.000 locuri şi două noi parcuri,
RĂSPUNS : In anul ce a trecut am întreprinderile de aici au fost înzes­ s-au extins reţeaua electrică şi con­
organizat în staţiune patru demon­ trate cu utilaj de înaltă tehnicitate, ducta de apă potabilă pe toate stră­
straţii practice cu brigadierii din gos­ ultramodern, lucru ce a făcut ca lo­ zile oraşului, s-a construit un ştrand
podăriile colective şi întovărăşiri şi calitatea Cugir să devină un impor­ modern, s-au pavat străzile, iar
am organizat 8 puncte de sprijin de­ tant centru industrial. Dezvoltarea ra­ în afara şcolii d in. cartierul nou,
pidă a acestor întreprinderi a dus la
monstrative din «ţâre 6 in (i.A.S. iar sporirea populaţiei, ajungînd în anul s-au mai construit o şcoală medic,
? în G.A.C. ce ă trecut Ia cifra de 12.362 locui­ urt cămin” de zi pentru copiii celor
tori. Acolo unde altădhtă domnea pa­ ce lucrează Jn uzine ele.
ÎNTREBARE: In ce priveşte pro­ ragina, terenurile virane, s-au înălţat
şi se înalţă blocurile noului cartier Aceasta este însă numai o parte
ducţia de bunuri de marlă ce ne pu- muncitoresc unde trăiesc în deplin din şirul realizărilor înfăptuite în anii
confort aproximativ 4.000 de munci­ regimului democrat-popular în Cugir.
teji spune ? tori, tehnicieni şi ingineri. Cartierul Pe drept cuvînt, oamenii de aici cînd
are spaţii verzi, şcoală nouă, tere­ vorbesc despre Cugir vorbesc despre
RĂSPUNS : O să vă răspund prin- nuri de sport, magazin alimentar, in- un oraş nou, crescut sub ochii lor.
tr-un exemplu : producem anual pină
la 150.000 pomi care satisfac dezvol­
tarea sectorului pomicol din regiunea
Hunedoara. Numai din sectorul legu­
micol am livrat statului 000 tone le­
gume de calitate. Avem şi un sec­
tor zootehnic in plină dezvoltare. Cele
35 vaci cu lapte din rasa Schwitz ne-
au dat peste 3.000 litri lapte pe cap de
vacă furajată
ţ1
Meleagurile Orăştiei, dato rită frumuseţilor naturale şi pa mintului rodnic, brăzdai de ape ]
f cu văi pitoreşti, au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dintre urmele existenţei umane 1
ipe aceste locuri, mal im portante rămin vechile cetăţi dacice de la Coste.şti. şi din munţii j
Grădişte!' Muncelului. Alte dovezi sînt termele romane de la Cigmău (odinioară Germiznra). \
!• De numele oraşului sînt legate vechi documente literare ca . Palia de la Orăştie“ sau ţipă- j
riturile lui ioan Budai-Deleanu. Tot din acest raion s-a ridicat pionierul aviaţiei romîneşti — ]
l Aurel Vlaicu. 3 In raionul Orăştie, ca de altfel în întreaga ţară, se con­
r J
locuitorii raionului se în cleletnicesc în special cu agricu Itura. pomicultura şi struiesc pentru oamenii muncii noi spitale, dispensare, m ater­
L creşterea ţ
( vitelor, 82.3 la sută dintre acsş tia muncind în comun. în secto rul sozialist-cooperatist. In ra- nităţi etc. dotate cu utilaj sanitar modern şi cadre calificate.
IN FOTO: Dispensarul me dical din Băcăinţi, ridicat in
Hon există dezvoltată şi. industria, numeroşi locuitori fiind muncitori in întreprinderi, impor- -]
r tonte caUzinele metalurgice Cugir, fabrica chimică, fabrica „Vidra“ sau întreprinderea } anii puterii populare.
[C. Frimu“ din Orăştie. Mulţi se îndeletnicesc cu exploatarea lemnului în pădurile din munţii ] CIFRE ŞI FAPTE
LSebeşului. care este prelu dat in fabrica „11 Iunie“ din Orăştie.
ţ Sînt vestite în întreaga ţară apele tămăduitoare din staţiunea balneo-climaterică de -j
!Na Geoagiu, organizată şi dotată cu un bazin olimpic. Aici vin vara să-şi refacă forţele in ] o In ultimii 4 ani în raionul O- rul abonaţilor lă radio în acest ra­
răştie s-au ridicat diferite construc­ ion a crescut cu circa 2.100, faţă de
lconcediu oameni ai muncii din întreaga regiune. ţii industriale şi social-culturale. Nu­ anul 1956.
mai în Cugir s-au dat în folosinţă
Faţă de trecut şi viaţa io cuitorilor acestui raion, ca de altfel a tuturor din întreaga ţ 102 apartamente pentru muncitori, o Valoarea lucrărilor efectuate prin
96 garsoniere şi 350 case individuale, contribuţie voluntară postcalculată.
[_ţară. a cunoscut o neîncetată înflorire — bunăstarea,r ştiinţa şi cultura pătrunzind in cele 1 construite cu ajutor de la sta t; au' pentru anul 1960, se ridică la 1.049.000
iuat fiinţă 14 cinematografe comuna­ lei.
¦mai îndepărtate cătune. Numă rul sporit al şcolilor din raion, al unităţilor ăs cultură, cănii- ^ le şi 2 orăşeneşti.
« Valoarea muncilor voluntare e-
I nelor culturale, colţurilor roşii, bibliotecilor, cinematografelor, caselor de citit, a caselor noi, ] o La sfirşitul anului trecui număr. fectuate numai în anul 1060 de către
cetăţenii din raion se ridică la
t construite din fonduri proprii sau cu împrumut de stat, const ituie mărturii care vorbesc des- ^ 2.074.582 lei, fiind prestate de 66.510
cetăţeni, în 1.089.744 ore.
j- pre nivelul de viaţă şi cultural din ce in ce mai ridicat al ce lor ce muncesc şi care in urmă- 1
o In anul 1948 in întreg raionul
r torii ani va înregistra o creş tere şi mai evidentă. 1
1 I X--/ -/ I--f V_/l, <--> <—I\—I<—t . /. i. f. I. ' . t< / > i. l. /» T
w.7 .*« tx—J,
fv VVW V W V ^ /V '
funcţionau 27 cămine culturale şi o'
casă de citit. In prezent îşi desfă- '
şoară activitatea 62 cămine culturale,
20 colţuri roşii şi 10 case de citit.
o Cu 4 ani în urmă, în învăţă-
mintul elementar erau cuprinşi 4.886
elevi, iar în cel mediu 490. In prezent
numărul elevilor din învăţămîntul e-
lemenlar se ridică la 6.043, iar la
cel mediu la t.000 elevi, dintre care
peste 500 sînt muncitori înscrişi la
învăţămîntul seral.
® La fabrica de blănuri „Vidra"
din Orăştie, în anul 1957 au fost
prelucrate 21.000 piei vînat, iar în a-
nui 1960 au fost prelucrate aici 80.035.
Beneficiul fabricii a crescut în a-
ceaslă perioadă de la 278.000 lei, la
2.500.000 lei.
Partidul şi guvernul noslru
acordă învăţămîntului şi culturii
o atenţie deosebită. Sume im­
portante sînt învestite pentru
lărgirea bazei materiale a aces­
tora.
IN CLIŞEU: stingă: noul
cămin cultural din comuna Vi­
nerea ; dreapta : şcoala nouă de
7 ani din comuna Balşa.