Page 75 - 1961-01

Nv. 1893
a*amiMKGammaaKEBaiEeaa[mËaiasmtm
Realizări —măreţe
perspective lum inoase
Staţia C.F.R. Simeria-călă-
tori. In sala şcolii personalului,
sint adunaţi peste 80 de lucră­
tori ceferişti. Printre ei se află
tov. Ioan A-larta, impiegat de
mişcare, Ioan Moţ, magazioner,
C. Yasiliu, şef de manevră, Ju-
nie Ioan, manevrant, Roman
Tod, acar, Iancu Mladin, ma­
gazioner, Vasile Ghiura, şef de
staţie, şi alţii. Ei au venit aici
pentru a participa la convorbirea
agitatorului Ioan Trifu. Tema
convorbirii: „Realizări măreţe
— perspective luminoase“.
Convorbirea începe. Agitato­
rul, in cuvinte clare şi concise,
arată măreţele înfăptuiri ale re­
gimului nostru, victoriile obţi­
nute de poporul muncitor pe
drumul construirii socialismului,
sub conducerea înţeleaptă a
Partidului Muncitoresc Romîn.
— Cum arăta ţara noastră în
timpul regimului burghezo-mo-
şieresc ? Era o ţară înapoiată,
cu o industrie şi o agricultură
slab dezvoltate, aservite capita­
lului străin. Poporul era lipsit
de cele mai elementare drepturi
şi libertăţi democratice, umilit,
asuprit şi exploatat fără milă.
Aşa a fost...
Astăzi, poporul nostru, condus
de partid, a spus tov. Ioan Tri­
fu, făureşte o viaţă nouă şi lu­
minoasă. Intr-o perioadă relativ
scurtă, ţara noastră s-a transfor­
mat dintr-o ţară înapoiată în-
tr-o ţară cu o industrie şi agri­
cultură socialistă înaintată. Ţa­
ra întreagă a devenit un vast
şantier de construcţie. In anii
regimului nostru s-au construit
noi fabrici, uzine, mine, oraşe
muncitoreşti, locuinţe, şcoli de
toate gradele, institute de învă-
ţămint superior etc. Uzinele de
tractoare şi autocamioane din
C ă rb u n e le c o c s ific a b il p o a te
fi d e m a i b u n ă c a lita te
In cursul acestui an, turnaliştii hu-
nedoreni au sarcina să producă cu
70.000 tone mai multă fontă decil în
anul trceut. Pentru aceasta, este ne­
voie de toi mai mult cocs, deci de
tot mai mult cărbune cocsificabil. A-
ceastă sarcină revine minerilor din Va­
lea .fiului.
In perioada 1-21 ianuarie, minerii
din Lupeni, Uricani şi Vulcan, au ex­
tras aproape 2.300 tone cărbune coc­
sificabil peste plan. Este un succes de
seamă care oglindeşte faptul că mi­
nerii din Valea Jiului sînt hotărîţi să
sprijine din plin munca sîderurgiştilor,
că ei au condiţii tot mai bune de mun­
că, rod a! aplicării planurilor comple­
xe de măsuri.
Dacă sub aspectul cantitativ lucruri­
le sînt mulţumitoare, nu acelaşi lucru
se poate spune aespre calitatea căr­
bunelui livrat. Analizele de laborator
indică in perioada 3-17 ianuarie, la mina pentru intensiiicarea alegerii şistului
Vulcan, un procent mediu de cenuşă
cu t,7 Ia sută mai mare decît norma
admisă, iar la Lupeni cu 2,2 ia sută.
Doar la Uricani cărbunele extras a
(Urmare din pag. l-a)
mole cele mai importante. In
acest fel s-a putut da un aju­
tor preţios organizaţiilor de
partid, sfaturilor populare, con­
ducerilor G.A.C. în munca lor de
zi cu zi.
De asemenea, faptul că mem­
brii Comitetului raional de par­
tid au fost repartizaţi pe orga­
nizaţii de bază a făcut să se
întărească simţitor activitatea
acestora. In prezent, organiza­
ţiile de partid muncesc bine în
pregătirea şi folosirea agitato­
rilor.
Creşterea rolului conducător
al comuniştilor din G.A.C., preo­
cuparea lor pentru dezvoltarea
multilaterală a unităţilor agri­
cole socialiste, a dus la întări­
rea şi consolidarea acestora, la
obţinerea de succese importan-
*te în sporirea producţiei agri­
cole vegetale şi animale, la mă­
rirea fondului de bază. Drept
urmare, fondul de bază al ce­
lor 22 gospodării colective vechi
din raion, este în prezent de
peste 20 milioane lei. Gospodă­
ria colectivă din Daia are un
fond de bază de peste 3 mili­
oane lei, cea clin ApolduJ de
Sus de peste 1,5 milioane lei.
Numărul vacilor de lapte în
aceste gospodării a crescut la
1.400. capete, avînd o producţie
medie de lapte de 2.100 litri pe
cap d'e vacă furajată. Sînt unele
G.A.C. care au obţinut o pro­
ducţie de lapte pe cap de vacă
furajată de 3.100 litri. La G.A.C.
Braşov, fabrica de rulmenţi de
la Bîrlad, laminorul de ţevi de
la Roman, termo şi hidrocentra­
lele electrice de la Doiceşti, 0-
vidiu II, Borzeşti, Sadu V, Pa-
roşeni, Bicaz şi altele, furnalele
noi, bateriile de cocs, oţelăria
Martin nouă, laminorul bluming,
laminorul de 650 mm. de la Hu­
nedoara, iată numai cîteva din
Convorbirea agitatorului
Ioan T r ifu cu un g ru p
de muncitori
măreţele construcţii industriale
realizate in ultimii ani, in ţară şi
in regiunea noastră.
La Hunedoara, Uricani, Vul­
can s-au construit oraşe noi
muncitoreşti. In celelalte centre
industriale din regiune se con­
struiesc in fiecare an zeci şi su­
te de locuinţe. Şi în localitatea
noastră, s-au produs transfor­
mări importante. Mulţi dintre
dumneavoastră îşi amintesc cum
partidele istorice, cu prilejul a-
iegerilor, promiteau ţăranilor din
Uroi, că le va face pod peste Mu­
reş, dar de făcut nu l-au făcut.
Statul nostru a alocat fondurile
necesare şi podul de la Uroi a
fost construit. Aci in Simeria
s-a construit o fabrică modernă
de produse lactate, una de pre­
lucrare a pietrii şi marmurei,
staţia Simeria — Călători a
fost electrodinamizată. Atelie­
rele C.F.R. au fost dotate cu noi
maşini şi utilaje. S-au construit
numeroase locuinţe, s-au pavat
străzi s’i_ s-a extins *Ireţ'eaua elec-
trică. Simeria din comună a de­
venit oraş.
Nivelul de trai al oamenilor
muncii este în continuă creştere.
Mărirea salariilor, reducerea
avut un procent de cenuşă cu 1,8 la
sută mai mic faţă de norma admisă.
La Lupeni, depăşirea procentului ad­
mis de cenuşă trebuie căutată în ne­
păsarea unor tehnicieni şi ingineri
pentru îmbunătăţirea calitativă a ex­
tracţiei. La sectorul I A, Ia sectorul
I B şi altele, sînf într-adevăr cauze
obiective, temporare, (intercalaţii de
şist în stratul de cărbune), Dar nu se
poate admite ca in cărbunele scos din
frontalele sectorului III, de pildă, să
se găsească la control cantităţi mari
de şist în bulgări.
De cîteva zile, situaţia este pe cale
de îndreptare. In urma analizei te­
meinice a problemei calităţii cărbune­
lui pe sectoare, a acţiunii de a aduce
prin rotaţie la banda de claubaj pe
toţi inginerii, tehnicienii şi brigadieri' stata că nu atît cauzele obiective in­
pentru a vedea cărbunele dat din aba­
tajele lor, în urma măsurilor concrete
vizibil, procentul de cenuşă în căr­
bune este în scădere. Intre 12-17 ia­
nuarie, acest indice a fost îmbunătă­
ţit cu 0,5 Ia sută.
La mina Vulcan calitatea cărbune­
Munca de colectivizare -
sarcină de bază a Comitetului
raional de partid
Cilnic, Pianul de JoS, Petreşti,
Draşov, Sebeş, Miercurea, Gîr-
bova, Apoldul de Sus, producţia
de lapte pe cap de vacă fura­
jată este între 2.600-3.041 litri.
Gospodăriile colective din Cîl-
nic şi Apoldul de Sus au obţi­
nut o producţie medie la griu
de peste 1.600 kg. la ha., G.A.C.
din Gîrbova, Apoldul de Jos,
Petreşti şi altele, au obţinut o
recoltă medie cuprinsă între
3.000-3.600 kg. porumb la ha.
Producţii sporite au fost obţi­
nute de asemenea la cartofi, sfe­
clă de zahăr, floarea-soarelui etc.
Rezultatele obţinute de gos­
podăriile colective au fost popu­
larizate în cercurile şi cursurile
tnvăţămîntului de partid şi a-
grozcctehnic, s-au întocmit ma­
teriale de popularizare la sta­
ţiile de radicficare, agitatorii au
fost pregătiţi pentru oa să le
facă cunoscute în toate satele
noastre. Datorită muncii politi­
ce desfăşurată, ţăranii munci­
tori se conving tot mai mult că
numai in G.A.C. se pot obţine
producţii sporite şi acest lucru
a contribuit 'in mare măsură la
transformarea modului lor de
gîndire, la convingerea lor de a
se înscrie în G.A.C.
Munca politică desfăşurată de
xîassasKtitxmixasssz&aeBz^^
preţurilor la produsele indus­
triale şi de larg consum, a făcut
să crească puterea de cumpăra­
re a oamenilor muncii. In co­
merţ se găsesc din abundenţă
mărfuri industriale şi alimentare.
Toate acestea au făcut ca nivelul
de viaţă al oamenilor muncii să
crească an de an.
Hotărîrile celui de-al IlI-lea
Congres al P.M.R. deschid in
faţa poporului nostru perspecti­
ve tot mai luminoase. In anii
şesenalului se vor construi nu­
meroase fabrici şi uzine printre
care Combinatul siderurgic de
la Galaţi. Agricultura va cu­
noaşte de asemenea o continuă
dezvoltare. Salariul real al oa­
menilor muncii va cr-şte cu 40-
45 la sută, prin sporirea sala­
riilor nominale şi reducerea trep­
tată a preţurilor de desfacere a
mărfurilor de consum. Se vor
construi şi da in folosmţă oame­
nilor muncii circa 300.000 apar­
tamente etc.
Făcînd o trecere în revistă a
realizărilor măreţe obţinute de
poporul nostru sub conducerea
partidului, — a continuat agita­
torul — cunoscînd perspectivele
luminoase deschise patriei şi
poporului de hotărîrile Congre­
sului al IlI-lea al P.M.R., ne pu­
tem da seama că mergem cu
paşi repezi spre desăvirşirea con­
strucţiei socialiste in ţara noas­
tră. Trăim o viaţă nouă şi fău­
rim prin munca noastră de zi
cu zi pentru noi şi copiii noştri
o ţară cu o economie înfloritoare
şi o cultură înaintată.
Votînd la 5 martie candidaţii
F.D.P. — candidaţii vieţii noi
— a spus în încheiere agitato­
rul Ioan Trifu, — noi votăm pen­
tru înflorirea patriei, pentru bu­
năstarea şi fericirea poporului
nostru muncitor.
lui extras în acest an este de ase­
menea slabă. Cauza ? Aceeaşi ca şi
la mina Lpeni: preocupare insuficien­
tă pentru alegerea şistului vizibil. l,a
Vulcan există posibiltăţi reale pentru
ca atît în abataje cît şi pe traseul
cărbunelui, la separaţie, să se aleagă
deplin şistul din cărbune. Din păcate,
aceste posibilităţi nu sini tolosite ra­
ţional.
Spre deosebire de aceste două ex­
ploatări, Ia Uricani, cărbunele extras îp de muzică populară romîriească care
această perioadă este de calitate bu­
nă, aşa cum arătam mai sus. La Uri­
cani acţiunea de îmbunătăţire a ca­
lităţii este una din principalele preocu­ 21.00 Ce e nou în librării: 22,30 — 205
pări ale întregului colectiv.
Din cele de mal sus se poate con­
fluenţează negativ calitatea cărbune­
lui cocsificabil extras in Valea Jiu­
lui, că prin lichidarea cauzelor su ­
biective se creează toate premizele pen­
tru ca din acest important bazin car­
bonifer să se trimită cocsarilor cărbune
mult, dar şi de cea mai bună calitate !
fng. GH. DUMITRESCU
BSBBaGOS&KMB
Comitetul raional de partid prin
organizaţiile de bază, a făcut
ca în anul 1960, la 1 Mai, să se
termine în liniii mari coo­
perativizarea întregului ra­
ion şi ca în ultimele trei
luni ale anului., sate întregi de
ţărani să intre în gospodăriile
agricole colective existente sau
să formeze noi gospodării. In
anul trecut au fost complect
colectivizate 23 de sate printre
care Pianul de Jos, Răhău, Re-
ciu, Cilnic, Petreşti, Gîrbova,
Miercurea, Apoldul de Jos, A-
poldul de Sus, Draşov, Sîngătin
şi altele.
Trecerea în masă a ţăranilor
muncitori în gospodăriile agri­
cole colective a fost determina­
tă şi de rezultatele obţinute de
colectiviştii din aceste localităţi,
de creşterea bunăstării lor.
Ca rezultat al muncii politice
desfăşurate s-a reuşit ca în de­
cursul lunii decembrie 1960 şi
a lunii ianuarie a.c. să se în­
fiinţeze încă 7 gospodării agri­
cole colective noi în satele Sîn­
gătin. Cunţa, Valea Sîngătinu-
lui, Şpring, Săsciori, Sebeşel
şi Cat. In aceste gospodării au
intrat 1761 familii cu 5.862 ha.
teren agricol. La Cut, ţăranii
muncitori au înscris în gospo­
DRUMUL S O C I A L I S M U L U I
Laboranţii şi cercetătorii In stitutului de seruri şi vaccinuri
„ăr. Pasteur“ au început acest an cu importante realizări în
muncă. In centrul preocupării or lor se află introducerea de
produse noi în fabricaţie. Din primele zile se lucrează cu suc-
ces la vaccinul contra leptospi roziei care face pagube econo-
mice în crescătoriile de porcin e. Colectivul Institutului şi-a
propus să acopere în întregime necesarul de vaccin pe ţară.
Locuinţe noi pentru sideriirgişti
Din prima lună a anului,
noul oraş al siderurgiştilor din
Hunedoara şi-a mărit numărul
locatarilor. In cvartalul care va
forma viitorul centru al oraşului
s-au terminat şi predat de cu-
rînd în folosinţă siderurgiştilor
16 apartamente. > Tot în acest
cvartal constructorii siderurgişti
au terminat şi predat blocurile
114 şi 115, care sînt folosite
drept cămine pentru muncitorii
n.efamilişti. Locuinţele predate
recent, ca şi cele predate în a-
nul trecut în acest cvartal, sînt
ommOBMMUL
27 IANUAR IE 1961.
PROGRAMUL 1: 6,30 Emisiunea
pentru sate: Tribuna preşedintelui de
gospodărie agricolă colectivă; 7,30
Sfatul medicului: Igiena personală;
9.00 Din presa de astăzi; 9,30 Prie­
tena noastră cartea: „Legende, balade
şi poveşti“ ; 11,03 Melodii populare ro-
m îneşti; 11,30 Muzică uşoară; 12,40
„Cîntecul muncii răsună“, montaj de
cîntece şi versuri; 13,05 Mari orchestre
au luat fiinţă în anii puterii populare ;
15,10 Muzică de estradă; 16,15 Vor­
beşte Moscova !; 17,30 „Un tăciune
şi-un cărbune“ ; 19,00 Jurnalul satelor;
ani de la naşterea lui Mozărt.
PROGRAMUL II: 15,35 Actualita­
tea în ţările socialiste; 17,50 Cronica
economică; 18,05 Program muzical
pentru fruntaşii in producţie din in­
dustrie şi agricultură; 18,35 Melodii
de muzică uşoară; 19,30 Teatru la mi­
crofon : „Zăpadă în toiul verii“ de Cuan
Han Ring — traducere şi adaptare ra­
diofonică de Vlafcu Bîrna ; 21,45 Con­
cert de muzică din opere; 22,40 Muzică
dăria colectivă 1.700 ha, teren.
De asemenea ţăranii muncitori
din comuna Săsciori, au înscris
în gospodăria colectivă 600 ha.
teren, 100 de boi, atelaje şi alte
animale. Şi în satele Ca-
coviţa, Pianul de Sus, etc.,
majoritatea ţăranilor întovără­
şiţi au depus cereri pentru a
intra în gospodăria colectivă.
In ultimele patru luni, • în
gospodăriile colective existente
in raion şi cele nou create au
intrat peste 4.200 familii de ţă­
rani muncitori cu o suprafaţă
de peste 14.000 ha. teren agri­
col.
Trebuie să scoatem în eviden­
ţă şi un alt aspect pozitiv în
munca de transformare socialis­
tă a agriculturii. In fruntea ce­
lor care se înscriu în G. A C.
stau membrii şi candidaţii de
partid şi tovarăşii din activul
fără de partid. Exemplul lor
este urmat şi de ceilalţi ţărani
muncitori şi, astfel, noile gos­
podării agricole colective care
iau fiinţă, cuprind satul întreg.
Intrarea majorităţii ţăranilor
muncitori din comunele şi sa­
tele raionului în gospodăriile a-
gricole colective pune in faţa
Comitet ului raional de partid
sarcini noi. In, activitatea de vi­
încălzite central pe bază de ter-
moficare.
In viitorul centru al oraşului
Hunedoara se află în prezent
in construcţie, în diferite stadii,
peste 400 de apartamente care
vor fi terminate şi predate si­
derurgiştilor în folosinţă în pri­
mul semestru din acesl an. Din­
tre acestea fac parte şi cele pa­
tru blocuri prevăzute cu maga­
zine la parter care se ridică lin­
gă teatrul nou şi care vor avea
în total, în afară de magazine,
1.41 de apartamente.
din filmele „Moscova şi moscoviţii“,
„Serenada .străzii“ şi „Cîntăreţul me­
xican"; 23,15 Octet de coarde în do
major de George Enescu.
— ------------- « 3 - -------------
S fzre c é c L c o le *
' eiHEMBTBeagfjCE
27 IANUARIE 1961.
DEVA : Culisele varieteului ;
HUNEDOARA ; Oameni şi
stînci ; PETROŞANI : Păniînt
desţelenit ; Ultima zi, prima zi;
SEBEŞ : Răzbunarea; ALBA IÜ-
LIA : Dardée ; Secretul militar;
SIMERIA : Departe de patrie ;
ORĂŞTIE : Şapte mirese pentru
şapte fraţi ; Barbara ; HAŢEG:
Blană de vizon ; BRAD: N-am
ucis ; LONEA : Haiducii din
Rio Frio ; TEIUŞ : Legea e le­
ge ; ZLATNA : Bădăranii ; TLIA:
Cartea Junglei; APOLDUL DE
SUS : Bădăranii.
itor va trebui să ţinem seama
de faptul că în prezent majori­
tatea gospodăriilor colective dis­
pun de suprafeţe care depăşesc
1.300 ha. teren. Aceasta ne cere
ea să luăm din timp măsuri
care să asigure buna organizare
şi desfăşurare a muncii în
G. A. C. Organizaţiile de bază
trebuie să fie ajutate şi îndru­
mate ca să asigure repartiza­
rea comuniştilor în mod propor­
ţional pe brigăzi şi echipe pen­
tru a avea asigurat controlul
de partid în toate locurile de
muncă.
Consiliile de conducere ale
G.A.C. vor trebui să fie'îndru­
mate spre a organiza în mod
judicios munca, repartizînd co­
lectiviştii pe brigăzi şi. echipe,
in ţinerea evidenţei zilelor mun­
că etc.
Comitetul executiv al Sfatu­
lui popular raional va trebui să
asigure trimiterea celor mai
buni ingineri şi tehnicieni în a-
ceste unităţi socialiste pentru
aplicarea în practică a ştiinţei
agrozootehnice, pentru a se pu­
tea face o agricultură intensivă
cu rezultate tot mai mari.
Muncind şi pe mai departe cu
spirit de răspundere pentru în­
tărirea economico-organizator i-
că a gospodăriilor agricole co­
lective existente şi dtesfăşurînd
o muncă politică temeinică, e-
xistă perspectiva ca în viitorul
apropiat raionul Sebeş să fie
în linii mari colectivizat şi astfel
să traducem în viaţă sarcinile
trasate de cel de-al IlI-lea Con­
gres al P.M.R.
!)ng 3
îndeplinirea prevederilor
contractului colectiv —
preocupare de seamă
Zilele acestea, la uzina „Vic­ lizate 10. Celelalte două, sînt în.
toria“ Călan au loc adunări ge­ curs de executare în cadrul pla­
nerale ale muncitorilor, ingine­ nului de sistematizare a uzinei.
rilor, tehnicienilor şi îuncţiona- La capitolul privind proiecţia
rilor din secţiile uzinei pentru
analiza felului în care au fost muncii, din totalul de 38 anga­
îndeplinite prevederile contrac­ jamente au fost realizate 36,
tului colectiv pe anul 1960 şi restul fiind în curs de realizare,
încheierea noului contract colec­
tiv pe anul 1961. Îndeplinirea prevederilor con­
tractului colectiv pe anul trecut
Din referatele prezentate în fata
a fost posibilă datorită preocu­
adunărilor reiese că anul tre­ pării permanente a conducerii
cut a existat o preocupare sus­ uzinei şi a comitetului sindica­
ţinută a muncitorilor, a organe­ tului, care sub îndrumarea co­
lor tehnicn-administrative şi sin­ mitetului de partid, au analizat
dicale pentru îndeplinirea întoc­ săptămîn'al felul în care se în­
mai a angajamentelor reciproce deplineau angajamentele.
luate prin contractul colectiv.
La capitolul nr. 1, de pildă, Rezultatele pozitive obţinute
care cuprinde planul de produc­ în anul I960 au făcut ca la în­
ţie şi pregătirea cadrelor, cele tocmirea noului contract colec­
191 angajamente prevăzute au tiv să contribuie cu propuneri
fost realizate în întregime. La marea majoritate a muncitori­
capitolul II, din cele 12 anga­ lor, inginerilor şi tehnicienilor
jamente prevăzute au fost rea­ din uzină.
GH. SPERIOS
corespondent
Gospodării agricole colective!
întovărăşiri agricole!
Producători cu gospodării individuale!
In în treaga ţa ră se d esfă şo a ră acţiunea de
contractarea linei.
C o n tra cta ţi cu u n ită ţile D.C.A. şi d e le g a ţii
lor cit m ai multe cantităţi de lină.
In acest fel contribuiţi la aprovizion area
in d u strie i cu lină şi to to d a tă vă a sig u ra ţi im ­
portante venituri pentru gospodăriile dvs.
R eam intim pe această cale că, în perioada
p relu ă rii lin u rilo r din cote şi contracte, nu se
vor m ai încheia contracte pentru lină.
ÎN TREPRIN D EREA d e c o n s t r u c ţ i i
ş i MONTAj e
C lu j, s tra d a A u re l V la ic a n r. 182
V IN D E :
1 BUCATĂ POMPĂ CENTRIFUGALĂ V.R.G“ Q = 180
im .c./h.; H = 17 m. ; electromotor 28 kW. 14S0 rcit/minut, 500
!Volţi.
2 BUCĂŢI POMPE CENTRIFUGALE I.M.B. Q max. 250
)in.c./h. ; H = 40 m. 81 C .P .; 1450 rotaţii/minut şi Q min.
U70 m.c./h.; H = 7,5 m. ; 9,5 C.P. ; 1450 rotaţii/minut, cuplate
)cu electromotoare de 55 kW., 2960 rotatii/minut 500 Volţi.
IWnMKJDWOUCTlli
A MU I T
Direcfia generată a căilor feraîe aduce la
cunoştinţă fufuror instiiujiilor, organisafiilor econo»
mice, organizaţiilor cooperafisfe şi meşfeşugăreşfi
etc. că poS pubiica diverse maierîale de popularizare
(reclame) în mersul oficia! al frenurilor de călăfori
pe anui Î961—1962, care va intra în vigoare Sa
28.V.1961.
Publicarea materialelor se face cu plata
laxelor tarifare în vigoare, în funcţie de volumul
acestora, fnformafii asupra fariitilui de publicare pof
fi obfinufe de la orice stafie C. F. 1?.
Maferiale’e vor fi frimise la Direcfia generală
a căilor ferate, Direcfia mişcării şi comercialului,
serviciul tarife şi eonvenfii, SuL Dinicu Gelescu nr.
38 Bucureşti, pînă la data de 31 ianuarie 1961.
Odată cu materialele frîmîse pentru publicare este
necesar a se comunica numărul contului de virament
şs sediul băncii de unde urmează să se efectueze
p'afa taxelor de publicitate
© TF E X T R A G I O N U M E R E IN L O O T .
T * w s m Ci PBfMfl IN LOG CE 7 jltŢ-'n
*
L aram speein/n(A. B.C.jaîribuik
«
oria tragere dinurea.
na
aaaaaa
l /4 N IU M Y
< ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI $1 PROSPECŢIUNI
;„I.E.P.“, cu sediul în oraşul Dr. Petru Groza, regiunea Crişana,
‘ţine concurs de ocupare a următoarelor posturi:
©MAIŞTRI MINERI;
© MAIŞTRI MECANICI (DE MINA).
Sediul secţiilor se află în localităţile Abrud, Brad, Deva-Vc-
'(ţel şi Haneş.
CONCURSUL SE VA ŢINE PE DATA DE 1 FEBRUA-i
?R!E 1961 LA SEDIUL „T.E.P.“ ORAŞUL Dr. PETRU GROZA.;
Pentru informaţii suplimentare se dau relaţii zulnic între <
orele 10-15, la serviciul de cadre sau Ia telefon nr. 543.