Page 77 - 1961-01

g>\<!
mulsuda!sinului
A n u l XIII. Nr. 1894
P e c a le a în d ep lin irii Aplicînd metodenoi
ritm ice a planului
de producţie
t a Atelierele C.F.R. Simeria
planul de producţie pe anul
trecut a fost îndeplinit în pro­
porţie de 100 la sută. Aceasta,
datorită traducerii în viaţă a
obiectivelor ouprinse în planul
de măsuri tehnico-organizatoiri-
ce şi a muncii politice de masă
desfăşurată de către organiza­
ţiile de partid.
Cu ocazia dezbaterii cifrelor
de plan pe anul în curs, dez­
batere ce a avut loc la începu­
tul lunii decembrie a anului
1960, muncitorii, maiştrii, teh­
nicienii şi inginerii au venit
cu noi propuneri pentru îmbu­
nătăţirea procesului de produc­
ţie. Astfel, în planul de măsuri
tehnico - organizatorice pentru
anul 1961, au fost cuprinse pes­
te 30 de propuneri. Conducerea
administrativă a atelierelor,
sub îndrumarea comitetului de
partid şi în colaborare cu co­
mitetul sindicatului, a trecut
imediat la aplicarea lor în pro­
cesul de producţie.
Faptul că din cele peste 30 de
propuneri au fost traduse în
viaţă pînă în prezent şase. iar
la trei au fost întocmite pro­
iectele, documentaţia tehnică
şi s-au luat măsuri privind a-
proviziooarea cu materiale, a-
sigură îndeplinirea planului de
producţie pe anul in curs. Prin­
tre măsurile care au fost în­
făptuite se numără amenajarea
unei a doua linii pentru mon­
tarea roţilor de vagoane. Oda­
tă cu înfăptuirea el, muncito­
rii au posibilitatea de a-şi în­
deplini planul în condiţii mai
bune.
O altă măsură aplicată con­
stă in instalarea unei linii cu
apă caldă sub presiune mărită
la decaparea vagoanelor. Dato­
rită acesteia se reduce timpul
<1e lucru la reparaţiile capita­
le ale vagoanelor. De asemenea,
s-a confecţionat un ştand pen­
tru proba robineţilor Alceirmian
în sectorul locomotive. înainte,
Dirijînd cu exactitate trenurile, impiegatul de mişoare Mihni Grosu, din
staţia G.F.R. Goşlariu, este fruntaş în producţie.
iiwnTviiiniremraaBCTBittggaBBaBsaaBgaigi
S în gospodăria noastră se pot obţine producţii mari
ÎNTREBARE: Cum apreciaţi
iniţiativa mulgătorului Wagner
Mthai de la G.A.S. Petreşti, de
a obţine pe cap de vacă fura­
jată peste 3.500 l. lapte ?
RĂSPUNS : Am citit din ziarul
„Drumul socialismului“, cu deo­
sebit interes, despre iniţiativa
mulgătorului Wagner Mihai de
Ia G.A.S. Petreşti, oare şi-a pro­ rii agricole de stat din regiu­ realizări importante. In prezent
pus să obţină 3.50G 1. lapte pe
cap de vacă furajată de la lo­
tul pe care îl are în îngrijire.
Consider că este o iniţiativă bi­
ne venită şi ea trebuie extinsă
in toate gospodăriile agricoJe
de stat din regiunea noastră,
avînd în vedere mai ales fap­
tul că în următorii ani, gospo­
dăriile de stat trebuie să devi­
nă mari producătoare de pro­
duse animaliere. Pentru obţi­
nerea producţiei Mai sus amin­
tită, în gospodăriile agricole de
stat sînt posibilităţi multiple.
Trebuie doar ca fiecare lucră­
tor, începînd de la ingrijitorul-
\3 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA!
Jk _
I fiür.
® Atenţie cuvenită invăţămîntu-
tului agrozootehnic de m asă!
(pag. 2-a)
o Secţiile combinatului hunedo-
rean vor fi mai bine deservite
(pag. 3-a)
s Universitatea prieteniei tuturor
popoarelor şi raselor (pag. 3-a)
o Uniunea Sovietică a hotărit să Minerul Nicolae Sturza
de la l.M. Barza, este cu­
pună în libertate piloţii avionului noscut pentru activitatea
sa rodnică atit în produc­
V in eri 27 ia n u a rie 1961 4 pagini 20 bani american „R11-47" (pag. 4-a) ţie cit şi în gospodărirea
localităţii Crişcior. In
producţie, a preluat pînă
acum conducerea a trei
Pentru a traduce în viaţă sarcina echipe rămase sub plan.
trasată de partid privind realizarea
De aceea, recent, cetăţe­
de economii la preţul de cost, colecti­
vul fabricii chimice din Orăştie a a- nii din circumscripţia e-
lectorală raională nr. 22
plicat anul trecut cele mai noi me­ Crişcior, l-au desemnat
drept candidat al lor în
această operaţie se făcea în tode de muncă şi numeroase inovaţii, alegerile de deputaţi pen­
sectorul de vagoane, fapt ce du­ a organizat schimburi de experienţă tru sfatul popular raio­
cea la mărirea timpului de con­ între secţii şi brigăzi. In felul acesta nal.
trol al robineţilor. La partida a reuşit să realizeze numai la consu­
de lăcătuşi-cutie, de la secto­ mul materialelor de bază economii în La. B a ia de C riş
rul de reparaţii vagoane, se va valoare de 1.087.000 lei. Economiile ce
monta zilele acestea o a doua le-a obţinut prin aplicarea a 115 ino­ Miercuri, in sala căminului In aceeaşi adunare populară,
placă metalică pentru îndrepta­ vaţii se ridică la 1.830.000 lei anual. cultural din Baia de Criş, s-au tov. Maria Lâzăruţ, directoarea
rea pieselor. adunat peste 400 de cetăţeni din căminului cultural din Baia de
Prin eforturile depuse, muncitorii, comunele Baia de Criş şi Rişcu- Criş, a fost propusă candidată
Corpul tehnico-ingineresc al tehnicienii şi inginerii acestei fabrici liţa, pentru a propune candidaţii in circumscripţia electorală ra­
atelierelor nu se limitează doar şi-au depăşit angajamentul pe anul F.D.P. in circumscripţiile elec­ ională nr. 35.
la înfăptuirea măsurilor din 1950 de a realiza economii Ia preţul torale nr. 17 regională şi 35 ra­
plan, aferente lunii sau trimes­ de cost de 3.000.000 Iei, cu 875.000 Iei. ională. Printre cei care au susţinut
trului în curs. El a trecut Ia În­ De asemenea, au realizat beneficii peste propunerile făcute sînt colecti­
tocmirea proiectelor, a docu­ plan de peste 1.038.000 lei. Tov. Ioan Manaţe, din partea vistul Aurel Negriu, medicul
mentaţiei tehnice şi la asigura­ Consiliului raional al F.D.P. Sabin Rişcuţa, director al Spi­
rea tuturor condiţiilor pentru — OOO— Brad, a propus drept candidat talului unificat din Baia de Criş,
aplicarea unor măsuri care pri­ pentru circumscripţia electorală Simion Mărcuş, director al şco­
vesc trimestrele viitoare. De e- V alorificînd m ai întreprinderea minieră Ghelar. ioan Creţu, şef de raion, regională nr. 17 Baia de Criş, lii elementare de 7 ani din Riş-
xemplu, s-a trecut la montarea Francisc Vaida, brigadier fruntaş şi Ioan Tamaş, şef de pc colectivistul Nicolae Luca din culita şi alţii.
unui exhaustor pentru evacua­ bine m aterialele schimb, discutînă despre m ăsurile tehnico-organizatorice ce gospodăria agricolă colectivă
rea talajului din tîmplăria sec­ trebuie luate in frontul de înaintare pentru bunul mers al Risculita. GHERASIM TRIFA
torului de vagoane, la confec­ Colectivul fabricii „Vidra« din Q- muncii.
ţionarea unui al doilea pod ru­ răştie s-a angajat să realizeze econo­ corespondent
lant pe liniile 3—4, la mecani­ mii peste pian la preţul de cost în
zarea încărcării uleiurilor în valoare de 200.000 lei. Pentru tradu­ Secretara
butoaie la depozitul din secto­ cerea în viaţă a angajamentului mun­ sfatului popular comunal
rul vagoane. citorii şi-au îndreptat atenţia spre va­
lorificarea la maximum a rezervelor — Avem multă nevoie de avut darul să-i convingă pe
Tot în vederea îndeplinirii interne. mulţi oameni. Pină la urmă,
ritmice a planului de produc­ luă fiinţă şi întovărăşirea din
ţie, comitetul sindicatului a ex­ Economia totală obţinută în anul Tibru la care Ana Groza îşi
tins în acest an şi mai mult trecut se ridică astfel la 296.000 lei. are partea ei de contribuţie.
întrecerea socialistă pe profe­
sii. In prezent toate colectivele Colectivul fabricii „Vidra“ din O- Cu puţin tim p in urmă, la
de muncitori se află într-o în­ răştie a realizat anul trecut şi 258.000 Cricău, o mină de comunişti
sufleţită întrecere pentru cîşti- lei beneficii peste sarcina planificată. au pornit munca pentru co­
garea titlului de cel mai bun lectivizarea satului. Ana Gro­
lăcătuş, cazangiu, sudor, nitui- tine în comună. Anuţo. Sfa­ za li s-a alăturat. A muncit
tor etc. Datorită obiectivelor
care stau la baza întrecerii, co­ — OOO— tului popular li lipseşte o re­ împreună cu ei
lectivele de muncitori obţin şi şi acum., la
însemnate economii la preţul ferentă capabilă, cu şcoală Cricău. sînt a-
de cost, îmbunătăţesc tot mai proape 200 de
mult calitatea reparaţiilor. Ce e nou în viafa noastră ? Programe culturale care să cunoască oamenii, cereri pentru
gospodăria ce
Toate aceste măsuri, aplica­ satul. Cred că tu ai fi cea se va înfiinţa
te din timp in procesul de pro­ curind. Pe cine
ducţie, dau posibilitatea colec­ NOU ETOTUL La clubul minier clin Petrila Pregătiri intense fac şi for­ mai potrivită pentru o trea­ J f j i-a lămurit Ana
tivului de muncitori, tehnicieni formaţiile artistice se pregătesc maţiile artistice de la Şcoala Vl Groza să pă­
şi ingineri de la Atelierele — Am doar 18 ani — intens in vederea desfăşurării u- populară de artă Petroşani, clu­ bă ca asta. Vrednică eşti, satul şească cu în­
C.F.R. Simeria să-şi poată în­ şi-a început povestirea nei activităţi cultural-artistice burile din Lupeni, Petroşani, Lo- credere în gos­
deplini angajamentul luat cu o- { to v r Elena Goldea, tricote- bogate. Formaţia de teatru de nea şi altele. şi oamenii îi cunoşti, aşa că... podăria colec­
cazia prelucrării oifrelor dte ră la fabrica „Sebeşul“. tivă ? Pe ioan
plan pe anul în curs. Aproape toţi aceşti ani amatori a clubului „ pregăteşte Primele programe artistice term ină-ţi ultima clasă şi Nemeş, Iacşa Dorin, Mihăilă
mi-au adus multe satis­ piesele „Sus Tudorache, jos Tu­ vor ti prezentate in curind. Păcurar, Ioan Jomolean şi
D. ARGEŞANU facţii. De mică visam să dorache“ şi „Umbra“. hai ăe-ţi ia pe mulţi alţii.
devin muncitoare, să lu­ Dar A m Groza s-a ocupat
crez in fabrică. La vlrsta slujba in pri- : sil* şi se ocupă cu dragoste şi de
de 14 ani am intrat la mire. __‘ ff®5*......... alte activităţi. Este nelipsită
Şcoala profesională tex ti­ de la munca culturală ce se
lă din Sibiu. La termina­ Cuvintele pre­ desfăşoară în comună, de la
rea cursurilor munca mi-a acţiunile pc care le între­
fost apreciată. Mi s-a a- şedintelui sfa­ prinde comisia de femei etc.
cordat diploma de „uce- Cu alte cuvinte, este prezen­
în cercurile de cilii tului popular tă peste tot şi acolo unde
J H le L a t e r a l i i este ea, rezultatele se văd.
din Cricău a Pentru meritele sale, in
nic fruntaş“. Şcoala mi-a decembrie 1960, a fost nu­
deschis noi orizonturi. As­ In oraşul Petroşani au fost etc. In viitor, se vor citi mate­ pus-o în în­ mită în funcţia de secretar
tăzi urmez cursurile şco­ organizate şi tuncţionează 56 riale despre realizări ale regi­ al sfatului popular comunal.
lii medii serale. Sînt elevă cercuri de citit care cuprind mului democrat-popular în re­ curcătură pe Tot pentru meritele de ca­
in clasa a IX-a. Ce voi fa ­ peste 1.000 de femei. In cadrul giunea Hunedoara şi in oraşul re a dat dovadă, cetăţenii din
ce după terminarea şcolii? acestor cercuri de citit, s-a luat Petroşani, despre ce a dat regi­ t în ăr a Ana circumscripţia electorală co­
Vreau să urmez institu­ iniţiativa ca in toată perioada mul democrat-popular femeilor munală nr. 12 Cricău, au
tul politehnic. Partidul campaniei electorale, să se pre­ din ţara noastră şi altele. Groza. Nu ştia propus-o candidată a Frontu­
ne-a creat aceste posibi­ zinte materiale legate de acest lui Democraţiei Populare.
lităţi. In întreaga Valea Jiului func- ce să-i răs­
eveniment. Pînă acum s-au citit ţionează 220 cercuri de citit cu V. PIŢAN
Meseria mă pasionează. articole din ziarul „Scinteia“, peste 4.000 femei. Citirea de a- pundă preşe­
Acest lucru ll apreciază Decretul Prezidiului M.A.N. cu semenea materiale s-a organizat
tovarăşii de muncă. De a- privire la alegerile de deputaţi peste tot. dintelui. Avea
ceea m-au numit instruc­
toare la noii veniţi în fa­ de gind să urmeze faculta­
brică. Am calificat astfel
in lunile trecute 25 mun­ tea. Dar mai mult o atrăgea
citoare.
spre comuna ei natală.
Aştept cu nerăbdare ziua a le g e rilo r îşi dădu examenul de m a­
turitate şi se întoarse la Cri­
cău. Postul despre care-i a-
mtnti preşedintele sfatului o
aştepta.
?ifiiififfiygii Aştept cu nerăbdare clipa cînd Vreau apoi să termin cu bine Şi iat-o pe Ana Groza pusă
voi introduce în urnă primul şcoala medie şi să urmez cursu­ în situaţia să-şi dovedească
w m ăm . meu vot. E o mare bucurie pen­ rile unui institut de invăţămînt priceperea. Treburile ce-i re­
tru mine, un eveniment deosebit, superior. Sînt sigur că aceste veneau, le rezolva în aşa fel
'ţ f / ’* 0 $ & % pe care mă pregătesc să-l in- visuri vor deveni realitate. De incit în fiecare zi îi rămînea
tîmpin aşa cum se cuvine. Pen­ aceea, voi acorda cu încredere timp destul pentru a pleca
tru aceasta voi face tot ce îmi votul meu candidaţilor F.D.P. şi în satele comunei să stea
stă in putinţă ca nici o locomo­ — candidaţii poporului, convins
tivă să nu stea in depou mai fiind că in acest tel votez pentru de vorbă cu oamenii. S-a de­
mult decit este planificat pentru viitorul meu şi al tuturor oame­
reparaţie. De asemenea, mă voi nilor muncii din patria noastră. plasat mai ales la Tibru,
strădui să învăţ cit mai bine la
şcoala serală, unde sînt elev. !OAN CALOTA unde a muncit fără. preget
lăcfltuş — depoul G. F. R. pentru lămurirea părinţilor
Simeria săi, apoi a rudelor şi a cu­
noscuţilor de a se înscrie in
întovărăşirea agricolă. Cuvin­
tele ei, pornite din inimă, au
ln G .A.S. — pe cap de vacă fu r a ja tă , 3.500 litr i la p te *
mulgător şi pină la conducerea zootehnic. Tocmai de aceea, frumoase, provenite din vaci
productive, pe care le vom opri
gospodăriei, să se preocupe zi preocuparea noastră principală pentru prăsilă.
de zi de sporirea producţiei. Nu a fost să dezvoltăm sectorul ÎNTREBARE: La G.A.S. Că­
lan se poate realiza o produc­
ştiu cum a fost primită acea­ zootehnic, în special ferma de ţie de lapte pe cap de vacă fu­
rajată de 3.500 l. ?
stă iniţiativă în alte gospodă­ vaci. Şi am reuşit să obţinem
RĂSPUNS : Din anul 1958 şi
pînă in prezent noi am sporit
producţia medie de lapte de la
nea noastră, dar la noi ea a deţinem 120 vaci de lapte. Pînă 1.700 1. la 3.325 litri. De îngri-
jitorul-mulgător depinde obţi­
produs multă îrămîntare prin­ la sfirşitul anului numărul a- nerea unei producţii mari de
lapte. Cîteva exemple vor în­
tre ingrijitorii-mulgători. Fie­ cestora va creşte la 136. In a- tări întrutotul afirmaţia mea.
îngrijitorului Dumitru Negru i
care dintre ei nul trecut, va- s-a repartizat în lotul său de
vaci un exemplar provenit din
au citit despre cile noastre au
achiziţii cu o producţie zilnică
metoda de, lucru Interviu cu tovarăşul fost repartizate de lapte de numai 6 litri. La
a îngrijitorului- ViRGIL CAZAN spre îngrijire
mulgător Wag­ început acest exemplar era
în loturi de cî- considerat nerentabil. îngrijito­
rul a început însă a:l îngriji şi
ner şi de a- directorul G.A.S. Călan te 12 capete.
tunei se strădu­ hrăni raţional. Drept rezultat,
Fiind îngrijite
iesc să respecte (Continuare ’m pag. 2-a)
cu atenţie, va­
mai mult programul de grajd' cile au dat anual o producţie
şi raţiile de furajare, principialii de 3.325 1. lapte, cu 625 !. mai
factori pentru sporirea produc­ mult decit era planificat. in
ţiei de lapte.
felul acesta am reuşit să li­
ÎNTREBARE: Care sînt rea­ vrăm statului 2.282 hectolitri
lizările G.A.S. Călan în ceea ce lapte in ioc de 2.050 hectolitri
priveşte sporirea producţiei de cît prevedea planul. Da,r, de o
lapte ?
îngrijire atentă s-au bucurat
RĂSPUNS: Gospodăria agri­ nu numai vaoile de lapte ci
colă de stat din Călan are un şi tineretul. Aşa se explică fap­ Casa alegătorului nr. 1 din Hunedoara a fost vizitată pînă acum de mii de cetăţeni.
In fotografie: Un grup de alegători în vizită In casa alegătorului.
profil de dezvoltare mai mult tul că in prezent avem viţele