Page 78 - 1961-01

r- pag. 2
Atenţie cuvenită învăţămîntuiui
agrozootehnic de masă!
Experienţa a dovedit că în văţămîntul agrozootehnic de
masă arc o deosebită importau ţă în privinţa ridicării nivelu­
lui de cunoştinţe profesionale al colectiviştilor, intovărăşiţilor
şi ţăranilor muncitori cu gosp odării individuale. Prin cercu­
rile învăţămîntuiui agrozooteh nic de masă se popularizează
larg metodele înaintate ce tre bute folosite în lucrarea pămln-
tului, în îngrijirea animalelor etc. Ele contribuie, în acelaşi
timp, la generalizarea experienţei fruntaşilor recoltelor bogate
şi demonstrează superioritatea agriculturii socialiste faţă de
agricultura bazată pe proprieta tea individuală.
Pentru a cunoaşte felul în care se desfăşoară învăţămîn-
tul agrozootehnic în unităţile socialiste ale agriculturii din
regiunea noastră, redacţia zia rului nostru a organizat un
raid-anchetă. Redăm mai jos constatările de pe teren.
Muncă organizată, rezultate bune
La gospodăriile agricole colective
din Răhău, raionul Sebeş, Gâlda de
Jos, raionul Alba şi la întovărăşirea
din Cricău, acelaşi raion, cursurile
agrozootehnice au fost deschise încă
în primele zile ale lunii decembrie
1960. Respectîndu-se programa lecţii­
lor şi a tematicilor, s-a ajuns ca la
Răhău să se ţină pînă acum 8 lecţii,
Iar la Galda de Jos şi Cricău, cîte 7
lecţii.
La Răhău, cercul agrozootehnic şi-a
început activitatea cu 21 de colecti­
vişti. Pentru mobilizarea lor la lec­
ţii, cursanţii au fost împărţiţi în echi­
pe de cîte 3-4, fiecare echipă avînd cîte
un responsabil care se ocupă de mobi­
lizare, In tiecare sîmbătă, înainte de
ora 18, responsabilii de echipe trec pe
la cursanţii de a căror mobilizare răs­
pund şi, împreună cu ei, se prezintă
la cursuri. Această metodă (întrebuin­
ţată şi la Galda de Jos), face ca frec­
venţa la cursuri şă fie foarte hună.
La aceasta contribuie, tară îndoială, şi
calitatea lecţiilor predate. Lectorul cer­ tivitatea ce o desfăşoară cercul pe ca-
cului din Răhău, fenicianul agricol Au­
rel Beşchiu, se pregăteşte cu multă a-
tenţie pentru fiecare lecţie în parte.
Caietul cu planurile lecţiilor este în­
tocmit cu grijă şi ţinut la zi, aşa cum
de altfel este ţinută şi evidenţa frec­
venţei la cursuri. Gn rezultate bune este
Întrebuinţat aici şi; materialul didactic: din Bobîlna (lector dr. veterinar Anca
planşe şi mulaje împrumutate de la
şcoala elementară de 7 ani, cele 10
diafilme, broşurile difuzate din timp
cursanţilor etc.
Ga dovadă că lecţiile — adecvate
Cauze obiective, sau delăsare?
Colectiviştii şi !ntovărăşiţii din
Draşov, raionul Sebeş, au par­
ticipat şi ei, prin luna decem­
brie, la citeva lecţii ale cercu­
lui agrozootehnic organizat aici.
Au participat numai prin decem­
brie, pentru că in luna ianuarie,
activitatea cercului a încetat.
Organizaţia de bază din Dra­
şov şi consiliul de conducere al
gospodăriei agricole colective de
aici motivează inactivitatea cer­
D e ce s-a în tre ru p t activitatea
cercului ?
Cercurile agrotehnic şi zooteh­
nic organizate la gospodăria a-
gricolă colectivă din Sebeş s-au
deschis destul de tîrziu — doar
în a doua jumătate a lunii de­
cembrie 1960. Dar, cum bine glă-
suieşte un proverb „mai bine
mai tîrziu, decît niciodată“. Aşa
au spus-o şi tovarăşii din consi
liul de conducere al G.A.C. ş
tovarăşii de la sfatul popular o
răşenesc care, în ultimă instan
ţă, pentru a îndrepta starea de
lucruri, au încredinţat sarcina de
lectori tovarăşului dr. veterinar
Ilie Antonescu (pentru cercul
zootehnic) şi tovarăşului'ing. a-
gronom Octavian Crăciun (pen-
Şi in gospodăria noastră se pot
obţine producţii mari
(Urmare dih pag. l-a).
vaca respectivă dă acum, zil­
nic, peste 24 1. lapte, iată şi un
alt exemplu. Mai mult de ju­
mătate din vacile pe care le a-
vea in lotul său îngrijitorul Du­
mitru Luca, erau slab produc­
tive. Era considerat lotul cel
mai slab din gospodărie, lot
care diminua producţia de lap­
te medie. Dumitru Luca. insă,
a îngrijit şi întreţinut în aşa
fel animalele incit în prezent
dau o producţie foarte bună de
!apte. De la vacile celor doi în­
grijitori, cit şi de la cele a lui
Petru • Brăţan, noi vom obţine
în apest an o producţie de pes­
te 4.000 1. lapte.
Dar nu e suficient ca numai
îngrijitorii să fie oameni con­
ştiincioşi. Animalele trebuie să
aibă Ia dispoziţie furaje sufi­
ciente şi cit mai variate, pre­
cum şi apă la discreţie. Pentru
animale noi avem asigurate
1.500 tone de porumb şi trifoi
la specificul gospodăriei colective —
trezesc interesul cursanţilor, este şi
faptul că pe lingă cei 21 de cursanţi
înscrişi iniţial, în mod obişnuit parti­
cipă la lecţii, în afara acestora, şi alţi însoţite de material intuitiv, nu
10-15 tineri din sat. De asemenea u-
nele colectiviste, ca Maria Costandă,
Elena Maior, Ana Costea şi Maria Iri-
mie au cerut şi ele să fie înscrise la
invăţămînt.
Un alt aspect pozitiv la Răhău este
că unele cadre didactice, printre care
în mod deosebit profesoara de ştiinţe
naturale, tov. Ana Cioplea, se intere­
sează de activitatea cercului, sprijină
pe cursanţi în însuşirea lecţiilor preda­
te.
Trebuie scoasă în evidenţă şi preo­
cuparea comitetului executiv al Sfatu­
lui popular din Răhău faţă de activi­
tatea cercului agrozootehnic. In şedinţa
comitetului executiv, care s-a ţinut în
ziua de 23 ianuarie, lectorul cercului a
prezentat un raport cu privire la ac­
re-1 conduce.
O astfel de activitate se desfăşoară
şi la cercurile agrozootehnice din Gal­
da de Jos (lector inginer Alexandru
Suhov), pomiviticol din Cricău (lec­
tor ing. Alexandru Hondola), zootehnic
Cornel), zootehnic şi agrotehnic de la
G.A.C. „Ţara Haţegului“ din Haţeg
(lectori dr. veterinar Valentin Sodor
şi Alexandru Roşea), agrotehnic din
Gelmar (lector ing. agronom Maria
Medrea) şi la alte multe cercuri.
cului prin faptul că pînă în pre­
zent s-au ocupat de treburi mai
urgente. Motivul invocat nu poa­
te insă justifica inactivitatea
cercului agrozootehnic din Dra­
şov. Mai degrabă se poate afir­
ma că la Draşov a existat în ul­
tima vreme multă delăsare faţă
de ridicarea nivelului de cunoş­
tinţe profesionale al ţăranilor
muncitori, atitudine ce se cere
înlăturată cit mai degrabă.
tru cercul agrotehnic). Cu ase­
menea oameni, capabili, bine
pregătiţi, exista toată g’aranţia
— aceasta le-a fost de fapt şi an­
gajamentul — că rămînerea în
urmă va ff recuperată. Şi, timp
de aproape o lună, se părea că
intr-adevăr aşa se va intîmpla.
Iată insă că în ultimul timp, cer­
cul agrotehnic şi-a întrerup!
complect activitatea. Ing. Octa­
vian Crăciun, lectorul cercului,
s-a oprit la a patra lecţie. Din
ce cauză ? Se spune că tov. Cră­
ciun este ocupat cu alte treburi
mai importante. Sîntem de acord
cu aceasta, dar nu şi cu faptul
însilozat, 478 tone fin natural
şi leguminoase, 223 tone borhot
de sfeclă, 55 tone tăiţei uscaţi
de sfeclă, 46 tone şroturi de
floarea-soarelui, 8 tone praf de
moară şi 10,5 tone tărîţe. Ra­
ţia zilnică a unei vaci de lapte
cu o producţie de 3.000-3.500 1.
lapte este formată din 40 kg.
siloz. 3 kg. fin de trifoi, 2,5 kg.
sfeclă. 1 kg. tăieţei uscaţi, 1
kg. şroturi de floarea-soarelui,
0,500 kg. praf de moară. 0,100
kg. cretă şi 0,040 kg. sare. In
timpul verii, vacile gospodăriei
vor fi scoase la păşune şi vor
primi în plus cortveer verde for­
mat din borceag şi porumb si­
loz cit şi concentrate.
Hrănind vacile în acest -fel,
sîntem siguri că de la loturile
îngrijitorilor Dumitru Negru,
Petru Brătyn şi Dumitru Luca
vom obţine o producţie de pes­
te 4.000 1. lapte, iar pe întreaga
gospodărie vom realiza în me­
die cel puţin 3.500 1. lapte pe
cap de vacă furajată.
DRUMÜË W G IM IS M U LU I Nr. 1894
ir La cercul Adunări generai© ale
R A ID — mecanizatorilor
colectiviştilor
ANCHETĂ La gospodăria agricolă de
stat din Sîntămăria Orlea, ra­ B rîz n ic
ionul Haţeg, îşi desfăşoară ac­
că învăţămîntul agrozootehnic gurarea unei frecvenţe corespun­ tivitatea un cerc de mecaniza­ Zilele trecute, a avut loc la gospodărie in anul 1960. De la
este, după părerea dînsului, o zătoare, avind in vedere că u- tor^ condus de mecanicul şef Brîznic, raionul Uia, adunarea ferma de vaci s-âu obţinut peste
problemă mai puţin însemnată. nii colectivişti ca loan Frăţilă, Marin Constantinescu. Pînă a- generală a colectiviştilor, in care 53.000 litri lapte, iar de la oi
Se impun deci măsuri urgente Ican Ghenescu, Sofia Moga etc., cum, din cele t) lecţii prevăzute au .fost prelucrate cifrele planu­ 1.170 kg. brinză şi 608 kg. lină.
pentru reînceperea imediată a deşi înscrişi, n-au participat nici a se ţine pînă la 1 martie, au lui de producţie pe anul 1961.
activităţii cercului, pentru asi­ măcar la o lecţie. tost predate 5 lecţii. In anul care a trecut s-au îm­
Cele 160 de familii care la părţit colectiviştilor pentru fie­
Frecvenţă slabă Cunoştinţele acumulate de data de 22 februarie 1959 s-au care zi-muncă cîte 2 kg. griu, 7
cursanţi s-au şi reflectat în prac­ înscris in gospodăria agricolă kg. porumb, 3 kg. dovleci, 40
Cercurile învăţămîntuiui agro­ jumătate au lipsit de cîte 3 sau tică. Din cele 5 lecţii, 3 s-au colectivă, au reuşit pînă acum să gr. zahăr, 60 gr. brinză, alte
zootehnic (4 la număr: agricol, de mai multe ori la cele 6 lec­ referit la repararea cit mai ur­ obţină succese de seamă. Atît produse, şi cîte 6,50 lei. Printre
zootehnic, avicol şi legumicol) ţii ţinute pină acum. Şi mai rău gentă a maşinilor şi uneltelor, din darea de seamă cit şi din colectiviştii cei mai harnici se
de la gospodăria agricolă colec­ se prezintă situaţia la cercurile in vederea campaniei agricole discuţiile ce s-au purtat, a reieşit numără Gheorghe Veţau, Tra-
tivă din oraşul Orăştie, şi-au agricol şi legumicol, conduse de de primăvară. Aşa se face că •:ă prevederile planului de pro­ ian Iorgovan, Roman Dănilă,
început din timp activitatea. Ce inginerul Ştefan Joca, cercuri în azi reparaţiile planificate a se ducţie pentru anul 1960 au fost Virgil Atoise, Traian Florea,
folos însă că, pe parcurs, la u- care frecvenţa este, de asemenea, executa la G.A.S. Sîntămăria îndeplinite şi chiar depăşite. Ast­ Maria Cercea, Nicolae Băbuţa şi
nele din ele frecvenţa a devenit cit se poate de slabă. Orlea, au fost terminate în pro­ fel, prin buna întreţinere a cul­ alţii.
tot mai slabă, iar lecţiile sînt porţie de 75 la sută. S-au repa­ turilor s-a reuşit să se obţină
Organizaţia de partid şi con­ rat astfel 4 tractoare, din care, 2 155 kg. porumb boabe la ha., Colectiviştii din Brîznic au
monotone, lipsite de conţinut. Ia două, s-au efectuat reparaţii faţă de 1.800 kg. planificate, construit anul trecut un grajd
siliul de conducere al gospodă­ generale, 6 semănători, 6 plu­ 28.000 kg. sfeclă de zahăr la ha., pentru 80 vite mari, saivanul
Este firesc să se intîmple aşa, guri de tractor, o grapă cu faţă de 20.000 kg. planificate şi pentru oi, o fîntină şi o remiză
riei agricole colective din Orăş­ discuri, 6 grape cu colţi regla­ 50.000 kg. porumb siloz la ha. pentru unelte.
din moment ce lecţiile nu sînt bili etc. faţă de 25.000 kg. cit a fost pla­
tie, precum şi secţia agricolă a nificat. Pentru anul 1961, colectiviş­
Cei mai buni cursanţi la tii au hotărît să întreprindă noi
sfatului popular raional, cunosc cercul mecanizatorilor sînt trac­ Şi în sectorul zootehnic au fost acţiuni care să ducă la întări­
sînt concretizate, iar lectorii sînt toristul Francisc Varga, meca­ obţinute importante succese. Nu­ rea gospodăriei lor. Conform
lăsaţi să se descurce singuri. bine care este situaţia fnvăţămîn- nicii loan Cadar I şi Ştefan mărul vacilor de lapte a crescut prevederii planului de producţie,
Sîetca, şoferul Feher Francisc de la 22 la 46 capete, iar cel al numărul bovinelor va creşte de
Aşa stau lucrurile la cercul tului organizat aici, dar lasă ca şi alţii. oilor de la 174 la 339. Sectorul la 75 capete la 113, a oilor de
zootehnic a adus gospodăriei ve­ la 339 la 437 şi se vor mai cum­
zootehnic, condus de inginerul învăţămîntul să se desfăşoare fa Un merit deosebit la desfăşu­ nituri băneşti care se ridică la păra 10 scrofiţe. Tot in acest an
loan Stricâtu. Din cei 28 de rarea cursurilor îl are mecani­ suma de 108.022 lei, ceea ce se va construi şi o maternitate
voia întîmplării, fără a lua mă­ cul şef Marin Constantinescu reprezintă peste 40 la sută din pentru scroafe.
cursanţi înscrişi, mai mult de care se preocupă intens de pre­ totalul veniturilor realizate de
suri concrete pentru îmbunătăţi­ zentarea unor lecţii cit mai a- SILVIU CERCEA
rea situaţiei. tractive.
corespondent
S. RUSAN
Se im p u n m asuri u rg e n te Valea M â n d r u lu i
corespondentă
Dezinteresul manifestat de u- cum decît două lecţii. Aşa .stau Zilele trecute, la gospodăria a- 76 familii, care au adus in gos-
nele sfaturi populare şi organi­ lucrurile şi la gospodăriile co­ gricoiă colectivă din satul Valea podărie 247 ha. teren.
zaţii de partid din raionul Haţeg lective din satele Plopi, Bretea Nandrului, oraşul Hunedoara, a
a făcut ca in activitatea multor Strei, Ruşi, etc. La alte cercuri avut loc adunarea generală a In adunarea generală, colec­
cercuri de invăţămînt agrozoo­ cum sînt cele din satele Baru colectiviştilor pentru aprobarea tiviştii au hotărît să construias­
tehnic, organizate aici, să-şi gă­ Mare, Rîu Alb şi Sălaşul Supe­ că un grajd pentru 75 capete
sească locul lipsuri serioase. La rior, participarea la lecţii lasă planului de producţie pe anul bovine, pătule de porumb, să
cercul agrozootehnic care func­ mult de dorit. La nici una din 1961. . cumpere 100 capete ovine şi 5
ţionează in cadrul întovărăşirii şedinţele de cerc ţinute pină a- vaci, pe lingă cele 15 ce le po­
din Sîntămăria Orlea, bunăoa­ cum n-au participat mai mult Gospodăria agricolă colectiv« sedă.
ră, (lector dr. veterinar Vaier de 50 la sută din numărul celor
Sîrbu), nu s-au predat pină a- înscrişi. din Valea Nandrului s-a consti­ VI OREL
tuit in luna septembrie 1960, cu colectivist
C O N C L U Z I I/W W V W v ' ? xyv/vN/v'w
Cu ocazia raidului întreprins s-a constatat că există multe gospodării >
agricole colective şi întovărăşiri unde învăţămîntul agrozootehnic de masă s e ,
desfăşoară la un nivel Corespunzător. Acolo unde organizaţiile de partid şi
sfaturile populare au asigurat un control eficient şi au îndrumat activitatea^
cercurilor de invăţămînt agrozootehnic, lecţiile se predau cu regularitate, co n -'
ţinutul lor este legat de problemele concrete şi de viaţa satelor respective,
iar frecvenţa este bună. <j
Şe constată însă că sînt încă gospodării colective şi, întovărăşiri unde i
învăţămîntuiui agrozootehnic nu i se acordă atenţia cuvenită. Din această
cauză, la unele cercuri frecvenţa este slabă, predarea lecţiilor se face meca-
nic, după broşură, fără a fi <
legată de activitatea practică a unităţii în ca- c,
!) drill căreia funcţionează cercul de invăţămînt. Se constată apoi că unii le c-<
) tori nu privesc cu tot simţul răspunderii sarcina încredinţată. Existenţa u- '
^ nor astfel de lipsuri îşi găseşte explicaţia în faptul că o parte din orga-?
’' (
nizaţiile de bază P.M.R. şi unele sfaturi populare nu se ocupă îndeajuns ?
de îndrumarea învăţămîntuiui agrozootehnic, nu analizează cum se deslâşoa-/
ră acesta pentru a putea lua, acolo unde este cazul, măsurile cuvenite.
Avînd în vedere îaptul că învăţămîntul agrozootehnic are o deosebită
importanţă in ceea ce priveşte sporirea producţiei agricole, este necesar ca
^organizaţiile de partid şi staturile populare să ia cele mai eliciente măsuri
, pentru ca învăţămîntul agrozootehnic de masă să fie ridicat la înălţimea ce-
| rinţelor acluale.
Festivalul film ului pentru sate Noua şcoală de 7 ani din
comuna Rişculiţa, raionul
Brad — realizare a regimu­
lui democrat-popular.
In regiunea noastră, ca de etc care au stirnit un viu inte­ turile populare comunale au a- ţinutului lor de către ţăranii Formaţii artistice
în mijlocişi colectiviştilor
altfel in întreaga ţară, la 4 de­ res în rindul ţărănimii munci­ cordat atenţia cuvenită acestei muncitori. De asemenea, lectorii
Intr-o după-amiază, la casa a-
cembrie anul trecut a început toare. acţiuni, negiijind să asigure cercurilor agrozootehnice nu au legătoruiui din satul Bacea, ra­
ionul Ilia, era mare animaţie.
desfăşurarea primei etape din De asemenea, filmele prezen­ condiţiile necesare bunei desfă­ recurs la ajutorul preţios al a- Peste 250 de colectivişti, îmbră­
caţi in haine de sărbătoare, aş­
cele patru cîte cuprinde Festiva­ tate la festival au fost însoţite şurări a festivalului Numai aşa cestor documentare in explica­ teptau să sosească formaţiile ar­
tistice-ale căminului cultura! din
lul filmului pentru sate. In pri­ şi de jurnale de actualităţi, care se poate explica faptul că in lo­ rea, lecţiilor, deşi le stăteau la Ilia. Artiştii amatori n-au tost
prea mult timp aşteptaţi.
ma etapă a festivalului, ce s-a au oglindit grăitor realizările re­ calităţile Băiţa, Hărău, Zam şi indemînă. In puţine localităţi
După ce tov. profesoară Elena
încheiat de curind, au fost an­ gimului democrat-popular. Aces­ altele, sălile în care urmau să s-au organizat cu ocazia filmelor Marcu a făcut o expunere des­
pre eclipsa de soare ce va avea
trenate 48 de cinematografe să­ te jurnale, mult apreciate de fie prezentate filmele nu au tost prezentate, expoziţii agricole cu loc la 15 februarie, a urmat un
irumos program artistic prezea-
teşti De la bun început trebuie spectatori şi-au vădit eficienţa nici măcar încălzite. Desigur că exponate şi grafice pentru ilus­ tat de brigada artistică de agi­
taţie şi echipa de teatru.
să arătăm că filmele rulate in mai ales acum in campania de acest fapt a făcut ca scopul ur­ trarea avantajului muncii in co­
Programul brigăzii artistice
cadrul festivalului s-au bucurat alegeri. mărit de festival, de a îmbogăţi mun etc. de agitaţie a tost pregătit spe­
cial pentru colectiviştii din sa­
de. multă popularitate, numărul Faptul că în etapa l-a a fes­ cunoştinţele agrozootehnice ale De sigur că de aceste lipsuri tul Bacea. Rînd pe rind, mem­
brii brigăzii au evidenţiat co­
spectatorilor la cinematografele tivalului planul ihiţial numai la maselor largi de ţărani munci­ se fac vinovate şi comisiile raio­ lectiviştii fruntaşi -din gospodă­
ria colectivă, printre care se nu­
săteşti atingind citra de 66.172. cinematografele săteşti a fost de­ tori, de a le dezvolta gustul fru­ nale constituite pentru buna or­ mără Ioachim Mica, Iulius Hă-
răguş, Asinefta Mica, Verghelia
In jurul tihnelor prezentate s-au păşit cu peste 10.000 spectatori, mosului şi de a-i educa în spirit ganizare a festivalului, în spe­ Băbuţă, loan Toma şi alţii. Bri­
găzii nu i-a scăpat din ve­
organizat diferite manifestări se datoreşte în mare măsură socialist, în aceste localităţi a cial cele din raioanele Brad, Ha­ dere, insă, nici codaşii pe care
i-a satirizat în textul dinainte
cultural-artistîce apreciate de • şi întreprinderii nsemnări la sfîrşiiu fost atins într-o ţeg şi Ilia, care nu au controlat pregătit. A fost prezentată apoi
spectatori ca : simpozioane, pre­ regionale cine­ primei etape mai mică mă­ in suficientă măsură felul în care piesa de teatru „Cuiul lui Pe­
zentări de filme, conferinţe, pro­ matografice care, sură. sînt. îndeplinite sarcinile stabilite. pelea“.
grame artistice etc Acolo unde pe lingă {ap­ In alte locali­ Se impune ca în etapa a Il-a Programul prezentat de forma­
aceste manifestări au fost or­ tul că s-a îngri­ a festivalului filmului pentru sa­ ţiile artistice din Ilia a tost
mult apreciat de colectivişti.
ganizate cu simţ de răspundere, jit de larga popu­ tăţi ca de pildă le, care a început să se desfăşoa­
C. SILVIU
ca de pildă in Mihalţ, Şard, Sub- larizare a festivalului tipărind şi in Galda de Jos, Ţebea, Roşcani, re, sfaturile populare comunale,
corespondent
cetate, Baia de Criş, Sălaşul Su­ difuzînd atişe-panouri, programe, Cioara etc. din cauză că sfatu­ sub îndrumarea şi controlul or­
perior etc., planul de spectatori invitaţii tip etc., pe lingă faptul rile populare comunale şi cămi­ ganizaţiilor de partid, să acorde
nu numai că a fost îndeplinit ci că a luat măsuri eficiente pen­ nele culturale, nu s-au îngrijit. atenţia cuvenită acestei acţiuni
şi mult depăşit. Trebuie subli­ tru ca cinematografele săteşti de popularizarea festivalului, de şi să-i asigure condiţii optime
niat faptul că în unele localităţi antrenate la festival să aibă a- organizarea in jurul filmelor pre­ de desfăşurare. De asemenea,
ca Daia Romînă, Mihalţ, Strei, sigurată baza materială necesa­ zentate a unor manifestări cultu­ secţiile agricole raionale trebuie
Obreja, Rfu Bărbat şi altele, la ră desfăşurării lui in bune con- ral-educative vii, atrăgătoare, să îndrume în aşa fel unităţile
tihnele rulate, ţăranii colectivişti diţiuni, pentru a veni în ajuto­ numărul de spectatori a fost mic socialiste agricole incit cadrele
au participat la vizionare în rul spectatorilor, pentru ca aceş­ in raport cu numărul locuitori­ calificate in specialităţi agro­
grupuri organizate. tia să înţeleagă mai bine filme­ lor. zootehnice să contribuie mai efi­
Filmele artistice prezentate îi le, să înveţe din ele, a organizat Datorită dezinteresării secţii­ cient la explicarea documentare­
festival, dintre care amintim cu ei in 20 de localităţi un con­ lor agricole raionale ţaţă de a- lor de agrozootehnie, să le fo­
„Balada soldatului“, ..Telegra curs „Să învăţăm din filme“ ceastă importantă acţiune* festi­ losească la cursurile agrozooteh­
me“, „Serioja“, „Departe de pa care se desfăşoară şi în prezent. valul filmului pentru sate, fil­ nice, deci să nu piardă nici un
trie“ etc., în majoritatea locali Nu putem însă vorbi despre mele documentare de agrotehni­ prilej panFu a demonstra con­
laţilor unde au rulat, au fost in etapa f-a a festivalului fără. a că şi zootehnie au fost explicate vingător avantajul muncii in
soţite de scurte complectări do semnala o serie de deficienţe mai mult de către directorii că­ comun. Numai asttel Festivalul
cu.mentare agricole şi zootehnice minelor culturale, decît de tehni­ filmului pentru sale — acţiune
ca „Porumbul din Kazahstan“, care, pentru buna desfăşurare a cienii agricoli, inginerii agro­ cultural-educativă de mesă —
„Arături adinei de toamnă“, nomi şi zootehnicieni care, cu- va ti eficient, îşi va atinge în
celorlalte etape, vor trebui ana­
„Despre munca crescătorilor de lizate cu simţ de răspundere şi noscind problemele de speciali­ întregime scopul. •
vite din R.S.S. Moldovenească“ înlăturate. Astfel, nu toate sta- tate, ar fi uşurat însuşirea con- V. C lliş