Page 79 - 1961-01
P. 79
Nr. 1894 DRUMUL SOCIALISMULUI pash 3
i LIBRARI! Secţiile combinatului hunedorean
G. KOVACS: Fata din Ojdula. Tra
¦ ¦ p flH B r' «> ducere din limba maghiară de Ion vor fi mai bine deservite
Chinezu. Ediţie revăzută de autor.
Vedere par 188 pag. — 4,85 lei. Anul trecut, pentru buna or se rinduri, cu ocazia fiecărei îm ţii, se pierdea mult timp cu
ţială a Institu 1- LU D O : Soluţia a patra — roman, ganizare a transportului mate bunătăţiri aduse în procesul de schimbarea semnalelor. Pentru a
tului de mine riilor prime, materialelor şi a producţie, cu ocazia fiecărei, înlătura această deficienţă, fero
ediţia a II a. Prefaţă de Gheorghe produselor în cadrul combinatu „Marţi a feroviarului“, în care viarii au inceput din primele
„Gh. Gheorghiu- Barbu 536 pag. — 10,70 le i; 16,20 lui, secţia transporturi uzinale propuneau noi şi noi metode de zile ale anului să înlocuiască
Dej“ din Petro lei (cart.) a C.S. Hunedoara a primit dra îmbunătăţire a muncii. Mai discurile luminoase (care se
şani, creaţie a DUMITRU MIRCEA: Oameni şi pă- pelul de secţie de deservire frun schimbau manual de către rna-
mînturi — nuvele şi povestiri 244 taşă pe combinat. Prin aplica mult de cît oricînd însă, aceas nevranţi), cu semafoare, care se
regimului demo pag. — 4,75 lei. rea unor măsuri tehnico-organi- tă dorinţă a ieşit în evidenţă cu acţionează de la distanţă. Piuă
crat-popular. ION R U SE : In portul de pescari — zatorice eficiente şi a unor noi ocazia dezbaterii cifrelor de plan la 1 aprilie, semafoarele se vor
pe anul 1961. Ei au propus a-
I roman, voi. I. Coperta şi supraco- metode de muncă, colectivul a- tunci circa 25 de măsuri noi extinde la toate staţiile
perta de Nicorescu Tiberiu 536 cestei secţii a reuşit să-şi înde menite să conducă la asigurarea O acţiune frumoasă pornită
Îm bunătăţirea a c tiv ită ţii ce rcu rilo r pag. — 13,90 le i: 18,10 lei (cart.). plinească planul anual de pro aprovizionării şi evacuării ire
9* M SADOVEANU: Dumbrava minuna ducţie la 16 decembrie. In plus, proşabile a secţiilor. de feroviarii din combinat în a-
tă. Ilustraţii Roni Noel 44 pag. — prin folosirea raţională a parcu n-ul trecut a fost aceea de a dis
p o litic e pentru m in e ri, în atenţia 4,50 lei. lui rulant, reducerea consumuri Pe baza acestor propuneri con cuta în fiecare marţi („Marţea
organizaţiilor de partid lor specifice de combustibil şi ducerea sfecţiei a întocmit un feroviarului“) noi metode de îm
Dintr ¦o singura privire lubrifianti, a realizat anul tre plan de măsuri tehnico-organi- bunătăţire a muncii, noi proce
cut o economie la preţul de cost zatorice, dintre care, o bună par dee tehnologice etc. In planul
Í Se dă ora exactă. Ridici mîna nomului se auziră. In această clipă de peste 3.300.000 lei. te au şi fost traduse in viaţă. de măsuri tehnico-oiganizalorire
stîngă şi controlezi cum îţi merge mai mulţi trecători şi-au controlat Bunăoară, zilele acestea, au fost pentru anul acesta ei şi-au pro
Anul acesta în faţa combina introduse noile grafice de circu pus ca in primele consfătuiri
tului siderurgic stau sarcini spo laţie şi manevră. Aceste grafice din zilele de marţi ale acestui an
rite. Producţia de fontă va tre au existat şi în anul trecut, dar să discute posibilitatea sporirii
bui să crească faţă de cea pla numai la citeva secţii. Rezulta tonajului remorcat de locomoti
nificată anul trecut cu peste tele obţinute prin aplicarea lor ve. In acest sens chiar marţea
70.000 tone, cea de oţel cu sînt cit se poate de bune. De a- trecută, şeful serviciului tracţiu
!n anul şcolar 1960-1961 al sistemu mineri. In programul cercului din sec ceasul. Dacă-i cazul, ţi-1 potriveşti. mersul ceasornicelor. Au făcut ges 203.000 tone. iar cea de la ceea, anul acesta, ele au fost re ne a ţinut un referat pe baza
lui invâţâmîntului de partid la exploa torul IV B al minei Lupeni — propa Cit este de simplu să faci acest tul acesta vreo 20-25 de oameni. minate cu 187.000 tone. De a- vizuite pe baza noilor sarcini ce căruia s-au purtat discuţii.
tările miniere din Valea .Jiului func gandist tov. Işvânuţ loan — sînt pre control I Sînt mulţi oameni care nu Deci atîţia aveau ceasuri. semenea, va trebui redus consi stau în faţa secţiilor productive
ţionează, pe lingă alte forme de învă- văzute tem ele: „Calitatea cărbunelui suportă gîndul că ceasul de pe mî derabil preţul de cost al produ şi extinse în tot combinatul. Anii trecuţi, îngheţul a dat
ţămînt şi 23 cercuri politice pentru . — factor important în reducerea preţu na lor grăbeşte sau întîrzie un mi- Ar putea zice cineva : „Ei, şi ce selor. Pentru îndeplinirea cu multă bătaie de cap nu numai
mineri. lui de cost«, „Congresul al 111-lea al nut-două. In zilele noastre, preocu găseşti deosebit în asta ?“ succes a acestor obiective, este O problemă care n-a fost re feroviarilor, dar şi siderurgişti
P.M.R. despre dezvoltarea moralei so pările omului, ale celui care lu necesar ca aprovizionarea sec zolvată în întregime plnă acum lor. In perioadele de iarnă sta
Experienţa din anii trecuţi a do cialiste în patria noastră 1“. Progra crează pe platforma furnalului sau Adevărat, ne-am obişnuit să ve ţiilor cu materii prime şi ma este aceea a folosirii raţionale a ţionau zeci de vagoane cu mine
vedit că dacă acestor cercuri li se a. mul cercului cun sectorul II al minei oţelăriei, pe schele de construcţie dem că un muncitor se mută în- teriale, precum şi evacuarea locomotivelor. Se întîmpla de reu îngheţat ce nu puteau fi des
sigură o bună activitate, ele consti Aninoasa — propagandist tov. Andri- sau în mină, pe locomotivă sau în tr-un apartament nou. ne-am obiş produselor, să se facă în cele multe ori ca pe o singură linie cărcate. Pentru evitarea acestei
tuie cea mai potrivită şi cea mai efica ţoiu loan — cuprinde pe lîngă altele, laborator, sînf strict încadrate în nuit să-l vedem cumpărîndu-şi mo mai bune condiţiunî. In acest să existe mai multe locomotive, stări de lucruri, in planul de mă
ce forrnă de educare a membrilor de teme legate de întărirea disciplinei în timp. (Minutul primeşte valoare ma bilă nouă, ni se pare firesc să-l sens, sprijinul cel mai de preţ deşi nu era nevoie decit de una. suri a fost prevăzută introduce
partid şi candidaţilor de partid din muncă, crearea bazei economice a so re. E firesc să fie aşa. In produc întîlnim pe plaja mării sau la cofa îl pot acorda siderurgiştilor fe Această deficienţă se elimină a- rea încălzirii minereului din va
sectoarele miniere care, datorită con cialismului în R.P.R.,. rolul conducător ţie, minutul înseamnă mii de lei. 1400 odihnindu-se, sau »pe altul roviarii din combinat. Se poate cum prin introducerea turnusu- goane cu raze infraroşii, Măsura
diţiilor specifice de muncă, nu pot par al partidului. Ba mai mult. Ia căutînd în magazin stofă scumpă spune că de felul în care îşi vor rilor (grafice de utilizare a lo este in curs de executare.
ticipa la alte forme ale învăţămîntului tă, la laminorul de __ ____ organiza ei munca, depinde în comotivelor) pentru locomotivele
de partid. Teme legate de creşterea productivi 650 mm. de la Hu- 58 § 1 F ¦% ^ sau discul cu Simfonia a 5-a a mare măsură succesul furnaliş- din fiecare staţie. Deocamdată, Nici preţui de cost n-a scăpat
tăţii muncii, reducerea.preţului de cost, tilor, oţelarilor şi laminatorilor. ele s-au introdus numai pentru din atenţia feroviarilor !a întoc
Ţinînd seama de felul cum s-a des îmbunătăţirea calităţii cărbunelui sînt nedoara de pil- — lui Mozart. Nu-i locomotivele din staţiile Peştiş mirea noului plan de măsuri teh-
făşurat activitatea acestor cercuri în cuprinse în toate programele cercuri dă, secundele sînt atît de impor nimic surprinzător Dorinţa feroviarilor de a face şi triajul vechi. nico-organizatorice. Pentru rea
anii trecuţi, de lipsurile ce s-au mani lor politice pentru mineri. De aseme tante încît manevranţii simpli se fotul pentru ca. siderurgiştii să lizarea de economii la cotnburti-
festat, în acest an şcolar organizaţiile nea, fiecare program conţine şi teme luptă «u ele. In fiecare secundă tre li 4 ^ H în faptul că ele fie deserviţi în condiţiuni opti In noile condiţii, timpul tre bil au fost numiţi oameni —
de partid de la minele din Valea Jiu cu caracter educativ sau care se re buie făcut ceva. Dar nu numai la me, a fost dovedită în numeroa- buie folosit cu maximum do ran cîte unul pe fiecare schimb —
lui au dat o mai mare importanţă cercu feră la probleme de cultură generală. laminor e situaţia aceasta. Mine vul pînă la clasa dament. Ori pină acum, în sta- care urmăresc zilnic, pe bază de
rilor politice pentru mineri. rul îşi drămuieşte Ia fel timpul fişe, consumul de combustibil la
De remarcat e faptul că programele cînd este vorba de încărcare, de a 7-a, ca şi părintele lui, nu mai âu fiecare locomotivă în parte.
Propagandişti pentru aceste cercuri tuturor cercurilor cuprind aceleaşi te baterea găurilor, de armare. Fur- problemă din procurarea manuale
au fost selecţionaţi membri de partid me cu caracter educativ, lucru ce face nalistul şi oţelarul trebuie să ştie Am enumerat doar cîteva din
cu o bună pregătire politică şi profe posibilă pregătirea propagandiştilor a- cu precizie cînd poate fi. elaborată lor şcolare. Tot aşa de obişnuit a A ctivitate sp ortiva măsurile ce şi le-au propus fe
sională, printre care se numără mulţi supra acestor teme. şarja. devenit şi faptul că oamenii simpli roviarii de la C.S. Hunedoara să
ingineri şi tehnicieni. Aşa de exem au astăzi ceasuri. Dintre cei care La Şcoala profesională de con drei, Zacheres Gheorghe, Vasile le realizeze in scopul asigurării
plu, sînt propagandişti inginerii Dumi Datorită faptului că durata unei şe Poate că în virtutea obişnuinţei, şi-au controlat ceasul în ziua a- strucţii din Deva, paralel cu în Palcău din anul III, Ionel Bar unei deserviri cit mai bune a
tru Plăvicheanu, de la mina Vulcan, dinţe de cerc este scurtă şi nu se fac acelaşi om este la fel de zgîrcit cu ceea la ora 14. mai mulţi erau văţătura, elevii desfăşoară şi o ila şi Gheorghe Ulman din anul secţiilor productive in cursul a-
Nicolae Ciocan, de la mina Lonea, seminarii, ci se expun în mod liber timpul şi în orele libere. De aceea muncitori din combinatul hunedo- bogată activitate sportivă. II, se evidenţiază prinţr-o pregă nului 1961. Ele sînt insă mult
tehnicienii Şerban loan, de la mina şi cît mai atractiv referatele, frecven îl vezi pe cîte unul ieşind de la rean. Pe partea cealaltă a trotua tire fizică corespunzătoare par mai multe şi cu siguranţă, pe
l.upeni, (îheorghe Coteţ, de la mina ţa la aceste cercuri este bună. La li bibliotecă pentru a intra în sala rului trecea un grup de eleve. Trei Pentru a asigura elevilor con ticipării la faza concursului pe parcurs, numărul lor va creşte.
Vulcan, mineri ca Gheorghe Vasian, nele cercuri ca de exemplu la mina de şah a clubului, propunîndu-şi să din ele au ţinut să-şi ridice mînecile diţii cit mai optime în activi şcoală, care va avea loc dumi Traducî.ndu-le in viaţă, ferovia
de la mina Aninoasa, loan Căluşeru, Vulcan — propagandist tov. Toma loan nu stea mai mult de o oră pentru stîngi pentru a privi cadranele. tatea sportivă în sala de sport nică 29 ianuarie a.c. rii vor contribui la îndeplinirea
de la mina Petrila şi alţii. — frecvenţa este de 100 la sută. li că începe filmul şi nu , vrea să-l Nici n-au observat că în clipa a- au fost instalate aparate pentru angajamentelor luate de siderur-
Frecvenţă bună au şi unele cercuri de scape... Nu vrea să-l scape azi, ceea a trecut pe lîngă ele un co gimnastică, o masă pentru tenis, Datorită măsurilor luate din gişfi în vederea sporirii produc-
Toate cercuri le poUUp&a.-Pfintru mi la minele Lupeni, Petrila şi altele. pentru că mîine are alte treburi. lectivist din Hăşdat, care şi-a scos patru mese de şah etc. In aceas timp, pînă la 1 mai a.c., circa ţiei de fontă, oţel şi laminate.
neri îşi desfăşoară 'activitatea pe baza ceasul dintr-un buzunar al !tarilor tă sală, în prezent se face şi pre
unui program întocmit pe întregul an Activitate mai slabă au unele cercuri ...Mă aflam într-o zi în piaţa din groşi de iarnă şi a făcut acelaşi gătirea fizică a elevilor în ve 250 elevi vor fi purtători ai in m PROGRAMUL D E
şcolar şi aprobat de ccmitetul de par politice pentru mineri de la minele A- centrul oraşului Hunedoara. Oameni lucru ca şi toţi ceilalţi. Nu puteai derea participării lor la con
tid de la exploatarea minieră respec- ninoasa şi Lonea, atît în ceea ce pri cu diverse treburi treceau în toate vedea nici cea mai mică urmă de cursurile spartachiadei de iarnă. signei F.G.M.A. şi G.M.A. un*
tivă. La alegerea temelor ce se dezbat veşte calitatea referatelor, cît şi în pri direcţiile. In graba aceasta s-a pro mirare în acest gest. E doar ceva
în cadrul cercurilor s-a avut în vedere dus însă o mică pauză. Atenţia tu obişnuit. Elevii fruntaşi Feirabend An ALEXANDRU Al A N O ILA I ANII A R IE 106J
vinţa frecvenţei. turor s-a îndreptat spre pîlniile di- PROGRAMUL I: 6,10 Melodii popu-
fuzoarelor instalate de-a lungul. . Totul s-a petrecut în cîteva cli elev
’străzii şi în piaţă se auzi vocea pe. Ce semnificaţie are acest fapt ? lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului :
clară a crainicului: Are, dacă ţii cont de faptul că în- Un ufiâ schim b de experienţă
tr-un singur an numai — 1960 — în Bucătăria dietetică ; 8,00 Din presa de
ca ele să fie cît mai variate, legate Este necesar ca toate comitetele de — La al cincilea semnal va fi magazinele din regiunea noastră au Zilele trecute, la Şcoala me sului instructiv-educativ pe tri
ora 14. fost vîndute oamenilor muncii nu die „Aurel Vlaicu“ din Orăştie mestrul I al anului şcolar în astăzi; 9,25 Muzică uşoară; 11,50 Con
de problemele care preocupă sectorul partid de la exploatările miniere din a avut loc un util schimb de curs. Referatele expuse au tratat
O mică pauză şi bătăile metro mai puţin de 19.765 ceasornice de experienţă între directorii şcoli metodele folosite în procesul in- cert de estradă ; 14,00 Buchet de me
minier respectiv şi totodată in progra Valea Jiului să acorde toată atenţia mînă. Asta înseamnă că în fiecare lor medii din regiune. Tema a- strrctiv-educâtiv în primul tri
zi — reţineţi — în fiecare zi, din cestui schimb de experienţă a mestru al anului. lodii de muzică uşoară; 15,20 Muzică
me să fie cuprinse teme cu caracter bunei desfăşurări a activităţii cercurilor cele 365 ale anului — s-'au vîndut constituit-o desfăşurarea proce
cîte 54 ceasornice de mînă... ELENA lOAN populară sovietică; 15,45 Actualitatea
de educare patriotică. politice pentru mineri, formă importantă
corespondentă literară în revistele noastre; 16,15 Vor
lată de pildă ce teme cuprind pro de educare a membrilor de partid din
gramele unor cercuri politice pentru sectoarele miniere. C. ARMEANU
beşte Moscova I ; 17,45 Ştiinţa în sluj
ba păcii: Structura internă a Pămîn
La 17 noiembrie 1960 a avut Universitatea prieteniei tuturor Studenţii vizitează cu mult tutui. Emisiune primită din partea Ra
loc la Moscova deschiderea fes interes Moscova, monumentele diodifuziunii ungare ; 19,05 Scrisori
tivă a Universităţii prieteniei popoarelor şi raselor ' sale de cultură. Ei sînt oaspeţi din (ară; 21,30 Cîntece şi jocuri popu
popoarelor. La această festivi frecvenţi ai teatrelor, sălilor de lare romîneşti; 22,30 Muzică de dans
tate au participat tineri din 59 gineri constructori. La această te bogate, să cle prof. tăţile principale studenţii au făcut-o pe contul concert, muzeelor, Galeriei Tre-
ţări din Africa, Asia şi Ameri facultate studiază reprezentanţi organizeze gos ale Universităţii Universităţii. Ţinînd seama de tiakov, sălilor de expoziţii. A- PROGRAMUL II: 14,03 Muzică in
ca Latină. ai tuturor ţărilor din care au SERGHEI RUMEANŢOV faptul că marea majoritate a matorii de sport activează în strumentală; 16,15 „Cînd cade primul
venit studenţii. podării de înal se vor ţine în studenţilor vin la Moscova din cadrul cîtorva cercuri sportive. tulg de nea“ — muzică uşoară romi
ştirea că la Moscova se va rectorul Universităţii ţări calde, universitatea le asi La universitate au luat fiinţă nească; 18,25 Concert de estradă ;
înfiinţa o Universitate a prie Brazilianul Paul Face se pre gură tuturor minimul necesar asociaţii naţionale ale studenţi 20,20 Noapte bună, copii: „O poveste
teniei popoarelor, anunţată de găteşte să devină specialist în tă productivitate — această limbă. de îmbrăcăminte călduroasă de lor din diferite ţări care au cu doi negri«, poveste populară japo
N. S. Hruşciov la Universitatea explorarea şi extracţia ţiţeiului. La secţiile cu durata studiilor iarnă. menirea să contribuie la satis neză; 21,10 „Viaţa nouă a satului“,
„Gadji Made“ din Indonezia, a „Ţara mea are mare nevoie de — iată la ce visează studenţii de doi şi trei ani studenţii îşi facerea cît mai completă a ce program de cîntece şi jocuri populare
făcut repede înconjurul lumii. asemenea ingineri. La exploa vor putea completa cunoştinţe Studenţii sînt mulţumiţi şj de rinţelor cultural-sociale ale stu romîneşti; 21,35 Muzică de dans;
Pentru cele 500 de locuri ale tările petrolifere din Brazilia facultăţii agricole. le la nivelul şcolii medii. cantina lor — ei apreciază bu denţilor. 22,30 Varia ţiu ni de Brahms pe o temă
Universităţii s-au primit peste nouă, brazilienilor ne sînt ac cătăria rusească. de Haendcl.
3.000 de cereri. Pentru un Ioc cesibile numai muncile necaJi- La facultatea de ştiinţe na Alături de studenţii din stră La universitate s-a statornicit
'candidau peste 80 de oameni. ficate. Monopolurile americane inătate, la secţia de un an a fa Primele săptămînt de studii tradiţia oa întregul colectiv stu — OOO—
Comisia de primire a avut mult sînt împotrivă ca, brazilienii să turale şi fizico-mateniatici cultăţii pregătitoare studiază au arătat că studenţii reuşesc denţesc să serbeze sărbătorile
de lucru. Dintre oei care âu îndeplinească independent vreo limbile engleză, franceză sau să-şi însuşească programul de naţionale ale diferitelor ţări. Au 28 IANUARIE 1961
înaintat oereri au fost invitaţi muncă. De aceea noi nu avem studiază cei care îşi vor con spaniolă şi un mic grup de stu învăţămînt cu toate că acest fost organizate expoziţii consa DEVA: Culisele varieteulut;
să se prezinte !a examenele'de nici măcar specialişti-practici sacra viaţa studierii fizicii, ma denţi sovietici. lucru implică un oarecare efort. crate sărbătorilor naţionale ale HUNEDOARA: Casa părinteas
eni, fără a mai vorbi de ingi La cursuri se folosesc larg mij Cubei, Mexicului. Panama, Cam. că ; PETROŞANI: Muntele ; Să
admitere cei mai capabili re neri calificaţi Şi cît. de necesari tematicii, chimiei şi biologiei. Guvernul sovietic a acordat loace vizuale de predare. în bodgia şi altor ţări. Cu prilejul preţuim iubirea ; SEBEŞ : Răz
prezentanţi ai tineretului din ne sînt asemenea specialişti!“. un mare ajutor organizaţiilor special prezentarea de dia unor sărbători naţionale au bunarea ; ALBA IULIA : Dar-
ţările Africii, Asiei şi Americii Absolvenţii acestei facultăţi vor obşteşti ale ţării în crearea uni pozitive didactice. fost organizate reuniuni. clăe ; Secretul m ilita r; SIME-
Latine. Aşa gîndeşte fiecare student. versităţii. Toate cele trei clă RIA: Departe de patrie: O-
Ei visează Ia ziua cînd vor pu putea lucra în instituţii de cer diri unde funcţionează în pre Pentru a ajuta pe studenţi Majoritatea studenţilor de la RAŞTIE: Şapte mirese pentru
Este îmbucurător faptul că tea pune în slujba poporului lor cetări ştiinţifice. zent universitatea au fost puse să-şi însuşească o pronunţare Universitatea prieteniei popoa şapte fraţi; HAŢEG: Blană de
cu toate, uneltirile duşmănoase cunoştinţele căpătate la Univer la dispoziţie pe baza unei hotă- corectă se folosesc lecţii şi e- relor sînt tineri, sînt. însă prin vizon ; BRAD : Haiducii din Rio
ale propagandei duşmane ini sitatea prieteniei popoarelor. Facultatea de economie şi ju rîri a guvernului. înainte ele a- xereîţii speciale înregistrate pe tre studenţi şi oameni oare au Frio ; LONEA: Haiducii din Rio
ţiativa nobilă a poporului so parţineau unor organizaţii mi bandă de magnetofon. Dar lu trecut prin şcoala grea a vieţii, F rio; TEIUŞ: Legea e lege;
vietic a fost înţeleasă just de La facultatea de medicină vor ridică va pregăti economişti şi litare şi au devenit disponibile care au un stagiu de muncă de ZLATNA: Bădăranii; ILIA:
studenţi. In decembrie 1960 la fi pregătiţi medici şi farmacişti. în urma hotărîrii guvernului so crul cel mai important este se 7-10 ani. Studenţii au convingeri Cartea Junglei.; APOLDUL DE
Universitatea prieteniei' popoa Tineretul care tinde să studieze jurişti specialişti .în dreptul in vietic de a reduce efectivul for tea de a cunoaşte a studenţilor diferite, practică religii diferite, SUS; Bădăranii.
la această facultate consideră dar ei sînt uniţi de năzuinţa
relor studiau tineri din 63 de ternaţional. ţelor armate cu 1.200.000 oa şi munca rodnică a profesori —ooo—
ţări ale lumii. drept o mare cinste să se pre meni. Aşadar, de roadele dezar lor de limbă rusă. Toate aces comună pentru ştiinţă şi prie
gătească pentru lupta împotri Avînd în vedere marele inte tea au şi dat rezultate îmbucu tenie. Iată ce a scris în acea m L g rm jM m M Q L m fa
Universitatea are şase facul va uneia din cele mai dăunătoa res manifestat in intrea.ga lu mării reale şi adevărate bene rătoare. După primele 8 săptă- stă privinţă, intr-un ziar din
tăţi principale şi una pregăti re moşteniri a colonialismului mini de cursuri, studenţii au PENTRU 24 ORE
toare. Durata studiilor la fa me de a cunoaşte Uniunea So ficiază nu numai oamenii so început să înţeleagă limba rusă Moscova, studentul P. Prins din
cultăţile principale este 4 a-ni, — bolile. La facultatea de me şi pot conversa cu oamenii so Peru : Vreme schimbătoare cu cerul mai
iar la facultatea de medicină vietică, de a studia limba şi vietici, ci şi popoarele multor vietici. mult acoperit. Vor cădea precipitaţii
— 5 ani. Profilul facultăţilor a dicină studiază şi Nansi John altor ţări, ai căror soli studia „în această casă toată lumea sub tormă de ninsoare. Temperatura
literatura ei, la Universitate a ză la Universitatea prieteniei Pe lîngă Universitate a fost zimbeste, toată lumea rîde. — în uşoară scădere, va oscila ziua intre
fost stabilit pe baza analizei son — o fată din Nigeria, şi fost creată o facultate de isto popoarelor. creat un club studenţesc în ca Aici s-au adunat nădejdile şi minus 2 şi minus 6 grade iar noaptea
propunerilor conţinute în scri rie şi filologie cu o secţie de drul căruia activează diferite viitorul oamenilor, în coridoa intre minus 5 şi minus 10 grade. Vint
sorile primite de peste hotare, bolivianul Alfredo Scott More limbă rusă. La Universitate învăţămîntul cercuri artistice de amatori re domneşte larmă de voci care potrivit din sectorul estic. Dimineaţa
în confoi-vnitate cu necesităţile este gratuit. Asistenţa medica vorbesc în limbi diferite Dar ceaţă locală.
ţărilor Asiei. Africii şi Americii no, aici învaţă şi tineri din Cu Absolvenţii unor facultăţi se lă este de asemena gratuită. Studenţii au şi prezentat mos ea răsună ca un eîntec al prie
Latine. teniei tuturor popoarelor şi ra PENTRU URMĂTOARELE
ba eroică, din Ceylon, Sierra vor putea consacra' activităţii coviţiior originala lor artă na 3 ZILE
La Universitate sînt pregătiţi nobile de pedagog. selor, ca o chemare la muncă
specialişti de un larg profil în Leone, Ghana şi multe alte ţări. lională La rîndul lor, studenţii în numele idealului celui mai no Vremea rămîne schimbătoare cu tem
cele mai diferite domenii ale In acest an, toţi studenţii in sînt vizitaţi adesea de artişti bil al contemporaneităţii — co peratura staţionară.
ştiinţei. Una din facultăţi va O tehnică înapoiată, primiti sovietici, de oameni de ştiinţă existenta paşnică a tuturor ţă
pregăti ingineri mecanici pen diferent de facultatea la care care le ţin conferinţe. rilor şi continentelor“.
tru industria constructoare de vă, recolte slabe — iată ce Ia
maşini, ingineri de mină si in- s-au înscris, învaţă la faculta (Agerpres).
să moştenire colonialiştii. Să-şi tea pregătitoare.
ajute poporul să obţină reeol- Crearea pe lîngă Universitate
a facultăţii pregătitoare este
încă una din manifestările gri
jii oamenilor sovietici pentru ti
neretul muncitor, pentru cei
care din cauza greutăţilor ma Guvernul sovietic a pus Ia dis
teriale nu pot căpăta în patria poziţia Universităţii o policlini
lor cunoştinţele necesare pentru că înzestrată cu utilajul cei mai
a intra la Universitate. Facili modern. Toţi studenţii au drep
tatea pregătitoare are trei sec tul, de asemenea, să foloseas
ţii — la secţia cu durata stu
diilor de un an toţi studiază că gratuit căminele, primesc
limba rusă, cursurile la facul burse şi călătoria la Moscova
