Page 81 - 1961-01
P. 81
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Candidafsi F. D. P,
\Ji!socialismului c a n d id a ţii p o p o ru lu i m u n c ito r
Candidatul m i m familia
nostru A LM Ä SEN ILO !
Anul XIII. Nr. 1895 S îm b ă tă 28 ia n u a rie 1961 4 pagini 20 bani In biografia fiecăruia din candidaţii
propuşi, şi cărora ca mîine, le vom da , ...... 3
votul nostru, intîlneşti trăsăturile omu
\ V- ..ia ... o & S t e i i
Cilindri de laminoare, -/VW- 27.000.000 lei prime de vechime - lui nou, pe care poporul muncitor le
preţuieşte cu măsura sentimentelor
sale de încredere şi dragoste.
muip şi bun! Grija şi preţuirea pe care parti- furnalelele din Hunedoara, i s-a re-J Unul din miile de candidaţi ai
F.D.P. pe care îi vom realege Ia 5
dul şi statul nostru o acordă oa- partizat suma de 6.835 lei. Maistrul martie, este şi cunoscutul muncitor Iu-
lîu Topor, deputat şi membru al comi
De cum intri în hala turnă 5 menilor muncii se reflectă şi prin pri- laminator losif Trifu, unul din cei < tetului executiv ai Sfatului popular al
toriei vechi a uzinei „Victoria“ oraşului Alba Iuiia. propus din nou
Călan îţi dai seama că aici se lor de la Oţelul Roşu în con mele de vechime ce se plătesc la mai vechi laminatori ai combinaţtiu, - > candidat in circumscripţia orăşenească
desfăşoară o activitate febrilă. fecţionarea utilajului de tur nr. 4.
Macaralele, oamenii, utilajele nare. fiecare sfîrşit de an în special lu- lui, este trecut pe lista de prime de 4
de turnare şi piesele dte diferite
forme şi dimensiuni, acţionea Pregătirile pentru noul pro crătorilor din industria grea ex- vechime cu suma de 4.800 lei, iar '
ză rapid şi precis. Doar în dus le-au început în luna iu
dreptul cubilourilor, mişcarea lie. Utilajul (cochilele, şasiuri- tractlvă şi siderurgică, care mun- prim-topitorul oţelar Traian Bîrlea L
este ceva mai lentă. Melanjo- le etc.) le-au confecţionat e i ;
rul se roteşte greoi, acţionat de turnarea lui s-a făcut Ia Călan, cesc în condiţii grele în subteran cu 1.443 lei. L
un tinăr cu faţa brobonită de ia.r prelucrarea la Hunedoara.
sudoare, lăsînd să curgă în De gropi de turnare n-a fost sau la temperaturi ridicate. ş i ]a uzina „Victoria« din Călan, L In adunarea populară care a apro
oala de turnare un şuvoi gros nevoie, le folosesc pe cele între
de fontă incandescentă. Oala buinţate la turnarea lingotiere. Zilele acestea a început plata maistrul furnalist Alexandru Suciu bat candidatura tovarăşului Iuliu Topor,
plină este luată ou grijă de lor. Cit priveşte pregătirea fon s-au făcut aprecieri ce au scos în evi
macara şi purtată cîţiva metri tei aliate, lucrurile se schimbă premiilor de vechime Ia Combina- a primit ca primă de vechime 3.356 denţă meritele acestui harnic cetăţean
mai în spate unde o formă de puţin. La Reşiţa, această ope al oraşului nostru. Dorinţa fierbinte
dimensiuni neobişnuite, al că raţiune se execută în cuptoare tul siderurgic Hunedoara. Pentru lei, iar furnalistul Aurel lîozdog de a traduce ¦în fapte hotărîrile parti
rui cadru se ridică mult dea deschise, pe cînd ei trebuie să dului şi guvernului, iniţiativa creatoare
supra solului, aşteaptă să-i în folosească cubilourile. In cup siderurgiştii hunedoreni, care au mai 1.372 lei. i şi lupta pentru ridicarea necontenită
ghită conţinutul. încet, încet, toare se poate acţiona mai uşor a nivelului de trai al oamenilor din
ea este apropiată de gura pli asupra încărcăturii, chiar şi în <’ mulţi ani vechime în cîmpul mun- Minerii şi siderurgiştii de pe cu circumscripţia sa, contribuţia personală ION ALMAŞAN
niei şi cu ajutorul unui sistem timpul topirii, in cubilou însă, ) cii, s-a acordat drept prime de ve- prinsul regiunii noastre au primit la transformarea socialistă a agricul
propriu de răsturnare, mane trebuie să porneşti bine de la După ce termină de citit
vrat de un turnător priceput, început. De aceea, a fost ne chime suma de peste 4.000.000 lei.- drept prime de vechime cuvenite toate titlurile din ziar, bătri- — Care-i necazul tovarăşe
este deşertată pînă ce la su voie să pună un accent deose nul Ion Almăşan, unul din Almăşan ?
prafaţa formei apare un inel bit pe dozarea corectă a încăr Tehnicianului furnalist Gheorghe Ro- pentru anul 1960 o sumă totală de veteranii satului Gelmar, se
uriaş de culoare galbenă-roşoa- căturii şi pe calitatea materia opri la articolul din „Scin- — Apoi, năcazul n.ar fi
tă. lelor. înaintea fiecărei încăr man, care lucrează de 25 de ani la aproximativ 27.000.000 Iei. teia“ în care se vorbea des mare. Ne-ar mai trebui ceva
cări, materialele sînt verificate pre radioficarea unei comu bani pentru căminul cultural.
O asemenea turnare nu se e- minuţios din punct de vedere L o cu in ţe pentru m ineri turii, atenţia şi răbdarea cu care as ne din regiunea Hunedoara.
xecută în fiecare zi la turnăto ai calităţii şi selecţionate, iar cultă păsurile şi propunerile alegători 0arcurse informaţia în intre- Altă dată mergea pentru
ria din Călan. De aceea, ori de introducerea lor în cubilouri ^ oime, apoi se adresă către clădirea cooperativei, pentru
eîte ori se iveşte prilejul, în se face mecanic. Pentru a a- In ultimii patru ani pentru mine în diferite stadii — Ia toate blocurile. lor, sînt caracteristicele omului nou, ( nora lui Elena, ce terminase şcoală, ori... cine ştie ce alte
preajma cubilourilor se strîng vea o imagine clară asupra ca rii din Valea Jiului s-au construit De asemenea, vor fi construite şi deputatului de azi. ^ ’!e îmbrăcat unul din copi- „necazuri“ ale sătenilor din
o sumedenie de turnători. Ei lităţii metalului aliat, periodic, şi dat în folosinţă peste 1.100 de a- terminate în localităţile, Lupeni, Rîndet, Geoagiu sau Gelmar.
urmăresc cu atenţia încordată în timpul elaborării, se iau pro partamente în blocuri. Şl în acest Vulcan, Petroşani, Uricani şi Petri- « In fruntea cetăţenilor din circum { lu$t: Toate însă au fost rezolvate
fiecare fază a operaţiunii, de be de analiză. Pe această bază, an planul de construcţii prevede la cîte o şcoală cu 16 săli de clasă. scripţia unde este în prezent candidat,
la descărcarea fontei din me- după trecerea fontei în metan- terminarea şi darea în folosinţă a tov. Iuliu Topor şi-a adus contribuţia ) - - Tu, fată, ce-ai zice da- pe rină, împreună cu ceilalţi
lanjor şi pînă la apariţia ine jor, se face omogenizarea şi co unui volum sporit de apartamente Numai în oraşul Lupeni se vor la transformarea locurilor virane în V că peste puţin tim p şi în ca deputaţi şi cu top cetăţenii
lului galben roşcat de la su rectarea ei. şi alte construcţii social-culturale. da în folosinţă în acest an 372 a- spaţii verzi, la pavarea străzilor etc. din circumscripţiile respec
prafaţa formei care indică sfîr- Astfel, vor fi construite şi date în partamente iar în Petroşani 360 a- Mobiliztnd cetăţenii la munci volun sele oamenilor din satul nos tive.
şitul turnării. Din metan jor fonta este scoa folosinţă un număr de 30 blocuri cu partamente. tare, s-au obţinut economii de peste tru ar începe să cînte difu
să intr-o oală de turnare de un total de 876 .apartamente. Toate 40.000 lei. zoarele ? Ar fi fain aşa-i. ...Tovarăşul ioan Almăşan.
— Partea cea mai interesan circa 10 tone, unde stă timp de blocurile ce vor fi date în folosinţă Tot în acest an în oraşul Petro Pentru munca depusă şi rezultatele împlineşte în luna februarie
tă.-} miercurea şi sîmbăta — 20—30 de minute, timp în ca în acest an vor avea încălzire cen şani se prevede ca la Institutul mi obţinute, circumscripţia tovarăşului Iu — Auzi vorbă! Sigur că a.c. 70 de ani. Dar cu toate
îmi spuse unul din turnători. re i se face desulfurarea. Tur trală. In momentul de faţă sînt a- liu Topor a cîştigat drapelul de circum ar fi fain. Dar, cum se poa astea, în gospodăria colecti
Atunci se toarnă cilindrii şi se narea ei în forme se face prin nier să se înceapă lucrările de cons scripţie fruntaşă pe oraş. te face aşa ceva ? Trebuie vă, lucrează împreună cu no
fr'osesc cochilele acestea. sistemul sifon-tangent, iar dez o mulţime de bani. ra sa Elena, alături de cei
baterea formelor are loc la trucţie a unui amfiteatru, un că lalţi colectivişti. Şi tot îm
Faptul că turnătorilor li se 70—80 ore după turnare. Cilin — Să vorbim cu oamenii preună cu nora, se sfătuieşte
rare interesantă această ope drii de laminor astfel obţinuţi tacate lucrările — ele găsindu-se min şi o cantină studenţească. TELU VERDEŞ in prima adunare populară.
raţiune nu trebuie să ne mire. au tăblia dreaptă. In această Ne-o ajuta şi raionul. Chiar în anumite probleme de de
Turnarea cilindrilor de lami stare sînt expediaţi la Hune corespondent mîine plec la Orăştie. Să ve putăţie. Sînt stimaţi şi res
noare la uzina „Victoria” Că- doara unde 15 se execută ca dem ce spun şi tovarăşii, de pectaţi amîndoi. Atît pentru
>an a început abia în luna au nalele pentru diferite profile de : t5S3Lc -; ia partid, de la sfatul popu hărnicia lor, cit şi pentru
gust 1960. Şi. ca la orice înce laminate. felul cum se comportă cu oa
put, se înving greutăţi şi se 2B E Q I U 1 T E A I lar. Eu cred că se poate. menii, cum ştiu să-şi înde
folosesc metode noi de muncă. Pe măsură ce oamenii s-au plinească obligapile cetăţe
deprins cu utilajele şi şi-au în ----------- ie p re g ă te ş te d 'e a ilege f l ...N-a trecut mult timp de neşti.
In vederea punerii la punct suşit noul proces tehnologic, a la convorbirea dintre bătrî-
a procesului tehnologic a fost sporit şi producţia De unde. în Expuneri urmate paniei electorale cunoaşte for Stoenesicu, Maria Căci şi alţii. nul Almăşan şi nora sa şi pe Nu de mult, in cadrul unei
trimisă la Reşiţa şi 1a, Oţelul luna august s-au produs abia 6 me tot mai variate. Recent, de străzile Gelmarului au apă adunări populare, locuitorii
Roşu, pentru documentare, o cilindri, în decembrie s-a ajuns de vizite pildă, la un număr de 7 case I. LUCACIU rut instalatorii. In casa fie
delegaţie specială. Turnătorii la 14. In luna aceasta, se vor ale alegătorului din oraş s-au cărui sătean a fost instalat din Gelmar au apreciat că
şi-au însuşit astfel experienţa produce şi mai mulţi. Măsura La Casa alegatorului din sta organizat Intîlniri cu tinerii ca corespondent cîte un difuzor. tovarăşul Ion Almăşan me
metalurgiştilor de la Reşiţa în ţia C.F.R. Deva, s-au organizat re votează pentru prima dată,
elaborarea fontei aliate şi a ce GH. COMSUTA zilele trecute două expuneri in cit şi cu alţi tineri din oraş. La Brigada artistică de agitaţie — Aici staţia de radiofica rită să fie trecut din nou pe
teresante urmate de vizite prin aceste intîlniri au participat a clubului minier din A- re... Transmitem emisiunea
(Continuare în pag'. ?-a) diferite întreprinderi şi insti peste 800 de tineri, cărora li ninoasa pregăteşte un pro locală.. listele de candidaţi ai Fron
tuţii din oraş. In prima expu s-au expus conferinţa „Ce a gram in . cinstea alegerilor.
Continuă acţiunea de colectare nere s-a vorbit cetăţenilor pre dat regimul democrat popular Programul, oare oglindeşte as — Ei ce zici Lenuţo, avem tului Democraţiei Populare
a fierului vechi zenţi aici, despre realizările re tineretului“. Fiecare întîlnire a pecte din viaţa grea a mine acum. şi radio in casă. Să ne
gimului democrat popular în in fost urmată de tradiţionala rilor din trecut, aspecte ale a- pentru alegerile de la 5 mar
Sub lozinca „Mai mult fier O contribuţie deosebită la co dustrie şi agricultură, iar în a „Joie a tineretului“. legerilor regimului burghezo- gînăim la păşune, la şosea...
rechi otelăriilor, mai mult o- lectarea metalelor vechi, a a- doua despre succesele oameni moşieresc şi imagini luminoase tie. Şi l-au propus în una
el patriei“, colectivul fabricii dus-o organizaţiile de U.T.M., lor muncii din oraşul Deva şi De asemenea, la casa alegă ale vieţii de azi a oamenilor ...La multe acţiuni care au
:himice din Orăştie organizează care au colectat şi predat I.C.M.- realizările din acest oraş pe tă- torului din O.T. s-a făcut în a- muncii, urmează să fie prezen nimitate, candidat de depu
lenumărate acţiuni de colecta- ului 152 tone. rîm soci al-cultural. eeeaşi zi expunerea „Dezvolta tat în Aninoasa şi în localită transformat faţa satului Gel tat în circumscripţia raio
•ea metalelor vechi. Astfel, în rea oraşului Hunedoara în anii ţile înconjurătoare. Cîteva frag mar şi-n adus contribuţia şi
:ursul anului 1960, sub îndru- Şi în anul acesta tineretul de După expuneri, cei prezenţi puterii populare“. La expunere mente din program s-au trans nală nr. 7. N-au uitat-o însă
narea comitetului de partid şi la fabrica chimică din Orăştie au vizitat spitalul T.B.C., sec au participat în majoritate ti mis la staţia de radioficare. deputatul, Ion Almăşan. Din
:u sprijinul activ al conducerii este hotărît să colecteze cit mai ţii ale întreprinderii „1 Mai“, neri, locuitori ai acestui cartier Printre interpreţii talentaţi ai nici ps harnica colectivistă
administrative, s-a colectat şi mult fier vechi. Numai în prime noul cvartal de locuinţe din str. hunedorean. brigăzii artistice de agitaţie a- 1952, cînd a fost ales pentru
aredat I.C.M.-ului peste 327 tone le 20 de zile ale lunii ianuarie Aurel Vlaicu, Şcoala medie ..De- mintim pe tovarăşii Liein Lu Elena Almăşan, nora bătrî-
a. c„ ei au colectat şi predat cebal“ şi alte întreprinderi şi Convorbiri cia, Constantin Popa, Gheorghe prima dată deputat şi pînă nului. Ea a fost propusă can
ier vechi. peste 27 tone metale vechi. instituţii. Aici. vizitatorii au ale agitatorilor Negraru, Ion Ştefănesou şi alţii.
primit explicaţii ample privind in prezent, o mulţime de lu didată in circumscripţia elec
dezvoltarea acestor întreprin Comitetul raional de partid S. RADU cruri noi au fost înfăptuite.
deri şi instituţii în anii de de şi Consiliul raional F.D.P. Ilia torală comunală nr. 3 Gel
mocraţie populară. a făcut o instruire temeinică cu corespondent Nu numai locuitorii din Gel mar.
agitatorii care in momentul de
In tîln iri cu tin e rii faţă desfăşoară o intensă mun mar îl cunosc pe ion Almă ...Doi candidaţi de deputaţi
In oraşul Hunedoara, munca şan ci şi cei din Rîndet ori din familia AlmăşeUilor. Doi
politică de masă în cadrul cam- cetăţeni, diferiţi ca vîrstă,
Geoagiu Băi.
dar care activează umăr la
Cînd uşile sfatului popular
umăr, pentru a face din lo
raional erau deschise de el, calitatea lor o aşezare tot
mai înfloritoare.
tovarăşii de acolo, ştiau pre
A. DAVID
cis că bătrinul are treburi
importante
^ /—1/—1 ¦Fruntaşi în -i—1/—T~' r*->/—>/“¦»/—<?—»/—\f~ că politică de masă în rîndul
cetăţenilor. Din rîndurile aces
tor agitatori, de pildă, a iz-
vorît iniţiativa organizării unor
convorbiri cu tema „Comuna
i noastră de azi“.
Zilele trecute au fost orga
t
nizate 53 de asemenea convor
l biri cu prilejul cărora agitato
rii au explicat cetăţenilor din
fC diferite comune ale raionului
cum s-au dezvoltat aceste co
E. mune în anii de dem graţie
populară, precum şi despre
L perspectivele lor.
i
Program e artistice
*Í
t Artiştii amatori ai căminului
cultural „Ogor nou“ din Bretea
L Mareşană, pregătesc pentru a-
legerile de ia 5 martie progra
(. mul artistic intitulat „Ieri şi
azi“. Din program fac parte
cf. eîntece patriotice, poezii etc.
precum şi scenete satirice
f ce demască farsa alegerilor
în regimul burghezo-moşieresc.
V. j Printre artiştii amatori cei m*aj
! activi se numără tovarăşii Cor-
L ; nei Ursa, Cornel Torniţa., Olivia
L
Cr
l iW.WWVAW,'.... V
rL TUDOR IORDAN
L lucrează in secţia conce
siuni a uzinei metalurgice
t ANDREI PIPER, SILVIU SARACSĂIANU din Cugir. Deşi tinăr, el s-a
L şef de tură la staţia Coş- dovedit un bun electrician.
lariu. Tura pe care o condu Lucrările ce-i revin le exe
L tractorist la S.M.T. Orăş ce se numără printre frunta cută la timp şi de bună ca
şele întrecerii socialiste pe litate. Este şi elev la şcoa
[ staţie. Muncind cil pricepere la medie serală în clasa a
* tie. De trei ani lucrează pe VIII-a.
c şi conştiinciozitate, el şi to
C un tractor „U.T.O.S.-26“, că varăşii săi, aduc o contribu
l ruia nu i s-au făcut repara ţie preţioasă la siguranţa
circulaţiei.
r. ţii. Datorită atenţiei cu care Tovarăşul Nagy Coloman, maistru la secţia locomotive a Atelierelor G. F. R. Simeria,
este unul dintre cei mai harnici maiştri din cadrul Atelierelor. Pentru meritele sale in pro
L ducţie, pentru activitatea depusă pe tărim obştesc, el a fost propus candidat al F.D.P. pentru
l îşi îngrijeşte tractorul, a rea circumscripţia electorală nr. 82 Deva.
1f lizat în această perioadă o IN FOTO : Tovarăşul Nagy Coloman stînd de vorbă cu un grup de cetăţeni.
economie de peste 26.000 lei.
' V—/ ' I \—J \ J W_t s__/ u—J W- / \—J Uml u J U_* \—J > I 1 I 1 t > t « / > / V.
