Page 82 - 1961-01
P. 82
pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 189<
525UZ
lliii í::S:-:i>í::í::í>:^*:::S-:-i>:í-:i- Prevederi realizabile Al V l-le a concurs pe !ară al fo rm a jiilo r artistice de am atori
RHRI Nici un club, nici un căminH B
Cu citva timp in urmă, colec obţinut la ha. o producţie de
tiviştii din Sintandrei s-au în peste 30.000 kg. masă verde, in
cultural în afara întreceriiB m
trunit în adunarea generală pen acest an producţia planificată a
tru a discuta realizările din anul se obţine nu este decît de 25.000
§»««:« trecut şi a dezbate planul de kg., mult prea puţin faţă de po Abia s-a tras cortina la ultima za I-a, întreprinderi şi interco- este de exemplu întărirea eccF
şS sg i'i producţie pe anul in curs. Darea sibilităţile gospodăriei colectiva. etapă a celui de-al Il-lea festival munale, bat la uşă. Ele vor în nomico-organizatonVă a G.A.C.,
de seamă şi discuţiile colectiviş bienal de teatru de amatori „I.L. cepe să se desfăşoare începind superioritatea muncii in comftn
tilor au scos în evidenţă reali Concomitent cu sectorul vege Caragiale“, de la a cărui recen de duminică, pînă către sfîrşitul a părtinitului, vor trebui să fie
zările importante obţinute în a- tal, colectiviştii din Sintandrei tă finală Cimpa s-a întors cu lău lunii februarie. in centrul preocupărilor tuturor
nul trecut de către gospodăria vor dezvolta şi sectorul zooteh dabilul loc al II-lea, şi iată că o activiştilor culturali.
colectivă în toate sectoarele de nic. Pînă la sfîrşitul anului, con Peste tot in satele regiunii se
form planului de producţie, ei
activitate. Realizindu-se în cea vor deţine 200 bovine din care nouă competiţie artistică de ma simte febrilitatea unor pregă Fazele interintreprinderi şi in-
mai mare parte ..... 90 vaci de lapte. re amploare vine să .polarize tiri intense. Corul căminului cul tercomunale, aşa cum este bine
producţiile pla Numărul vacilor ze în jurul ei formaţiile muzi tural din comuna Geoagiu-sat, ştiut, slut cele mai cuprinzătoa
nificate, colecti Adunarea generaîă de lapte va spori cale şi coregrafice, echipele de pregăteşte, sub îndrumarea ini re faze. Ele se vor desfăşura in
viştii au obţinut a coSecîtvişîtlor cu 34 capete, fa dansuri, brigăzile artistice de a- mosului învăţător cu timple albe, toiul campaniei electorale. Să tă
din valorificarea din Sintandrei ţă de cel exis- gitaţie, soliştii vocali, dansatori Zaharia Ciorogaru, cintecele „Re cem îtl aşa tel, incit mei un că
şi instrumentişti. Este cel de-al publică măreaţă vatră“, „Cîntec min cultural, nici un club sin
lor venituri de ?zmr.r.n ... tent prin cumpă Vl-lea concurs pe ţarcă, organizat pentru partid“, „Marşul comso dical, să nu lipsească de ia a-
peste 1.300.000 lei. rare şi prăsită. In prezent, gos de Ministerul Invăţămîntului şi moliştilor“, „Floarea bănăţeană“ . ceastă primă întrecere, prezen-
Ţinind seama de realizările
podăria colectivă deţine 35 por Culturii împreună cu Consiliul şi altele. End in prealabil cit mai multe
din anul trecut cit şi de posibili
tăţile de care dispun, colectiviştii cine din care 15 scroafe. La sfir- Central al Sindicatelor, in cin Brigăzile artistice de agitaţie programe in faţa oamenilor
dju Sintandrei au prevăzut în şit de an, ferma de scroafe va stea ceie de-a 40-a aniversări a din Răhău, Pricaz, Coşlariu, Hă- muncii, in care să fie populari
planul de producţie pentru a- număra 25 capete. Turma de oi Constituirii P.C.R. şi a celei de-a rău, Simeria, şi-au întocmit pro zate succesele obţinute de po
cest an obiective realizabile. Ast va creşte de la 498 capete la 726, 17-a aniversări a eliberării pa grame noi, în care sint oglin porul nostru muncitor şi reali
fel, de la griul de toamnă însă se va mai înfiinţa o crescătorie triei noastre. dite cele mai frumoase realizări zările pe plan local, obţinute la
mânţat pe o suprafaţă de 260 de gîşte şi o stupină cu 12 fami Concursul este menit şa con ale gospodăriilor colective şi îndemnul şi cu sprijinul depu
ha., colectiviştii au prevăzut să tribuie la creşterea numărului faptele demne de laudă ale co taţilor.
obţină cel puţin 1.800 kg. la ha. lii de albine.
Pe 100 hectare vor tnsămînţa Pentru adăpostirea animalelor formaţiilor artistice, sporirea ac
porumb pentru boabe. Cum in colectiviştii vor construi o ma tivităţii obşteşti, îmbogăţirea lectiviştilor fruntaşi. De altfel, Brigăzile artistiqe de agitaţie
cea mai mare parte terenul este
pregătit din toamnă, iar colec ternitate pentru 25 scroafe şi un continuă a repertoriului şi creş în săşi' temele programelor bri in ultimul timp se află intr-o vă<
tiviştii vor însătninţa pe toată
suprafaţa numai porumb dublu grajd cu o capacitate de 50 ca terea nivelului artistic al spec găzilor artistice de agitaţie o- dită şi îmbuer'ătoare creştere
hibrid, căruia îi vor aplica trei
praşile, producţia planificată a pete. tacolelor şi concertelor. El con glindesc preocuparea de a pre cantitativă şi calitativă. De pil
se obţine este de 2.400 kg. boa
be la ha. O problemă deosebită care a stituie totodată, un mijloc deo zenta aspectele vieţii noi ale sa dă, în raionul Sebeş sint înscrise,
Din experienţa anului trecut stat în atenţia colectiviştilor la sebit de eficace pentru mobili tului socialist: „Hai lingă noi, în concurs 46 brigăzi artistice de
colectiviştii de aici s-au con
vins că sfecla de zahăr este o întocmirea şi dezbaterea planu zarea formaţiilor artistice de a- cîntă, joacă, munceşte“ (Hărău), agitaţie faţă de cele 22 cite au
cultură deosebit de rentabilă.
Pentru a obţine în acest an o lui de producţie a tost contracta matori in activitatea educativ- „La noi în gospodărie“ ( Răhău 1 participat in cel de-al V-lea com
producţie de 30.000 kg. la ba.
IARNA PE VALEA MUREŞULUI ei vor acorda atenţia cuvenită rea produselor agricole şi anima politică desfăşurată in campania etc. curs, iar în raionul Orăştie. nu
acestei culturi. Dar dacă de la
culturile enunţate mai sus cit liere. Ţinind seama de produc alegerilor de deputaţi în Marea Corurile şi orchestrele caselor mărul acestora creşte de la 9 la
şi de la orz, ovăz, mazăre sau ţiile pe care le vor obţine în a- Adunare Naţională şi in sfaturile raionale de cultură din Alba, O 31. Aceste formaţii artistice tre
cartofi, colectiviştii din Sintan cest an, colectiviştii au contrac populare. răştie şi Sebeş se întâlnesc a buie ajutate cu grijă şi folosite
drei au prevăzut să obţină pro Fazele pregătitoare ce.lui de-al proape seară de seară la repe din plin in campania electorală,
ducţii pe măsura posibilităţilor, tat 70 tone grîu. 40 tone porumb, tiţii. Intr-un cuvint, se simte en astfel incit să nu treacă săptă
nu la fel au procedat cu porum 10 tone mazăre, 5,5 tone tloarea- Vl-lea concurs în regiunea Hune tuziasmul caracteristic ajunului mână fără un nou spectacol ar
soarelui, întreaga producţie de doara dovedesc un început bun. marilor întreceri. tistic.
bul siloz. Deşi în anul trecut au sfeclă de zahăr, 285 tone de car In concurs s-au înscris aproape
tofi, mari cantităţi de legume. 1.000 de formalii artistice ’ ( peste Ţinind seama de popularitatea In continua dezvoltare a miş
Cero agrozootehnic Din sectorul zootehnic ei vor 200 coruri, 400 echipe de dansuri de care se bucură activitatea ar cării artistice de amatori un rol
Organizaţie raională U.T.M. m activitate bogată vinde stalului 90.000 1. lapte., 250 brigăzi artistice de agitaţie, tistică de amatori, precum şi de însemnat îl au instituţiile de artă
fruntaşă pe regiune 2.000 kg. brinză de oi, 20.000 peste 100 de formaţii instrumen faptul că ea are o mare sferă profesioniste. Acestea trebuie să
La gospodăria agricolă co kg. carne de porc şi bo.vină şi tale şi 730 solişti vocali, instru de cuprindere a maselor, de e-
In ziua de 24 ianuarie a avut loc fabrica „Sebeşul“, colectiviştii Kirr Mi- lectivă din Brănişoa, a luat mentişti şi dansatori) numai din ducare şi mobilizare a oameni se apropie cu mai multă căldu
plenara lărgită a Comitetului raional hai din Apoidul de Sus, şi Reagel Paul fiinţă un cerc agrozootehnic, la 800 kg. lină.
U.T.M. Sebeş, la care au participat din Cîlnic, au vorbit despre contribrT care au fost înscrişi 23 de co Toate aceste produse vor adu sistemul aşezămintelor culturale. ră' şi simţ de răspundere de for
membrii comitetului, secretari ai or (ia tinerilor la îndeplinirea sarcinilor lectivişti.
ganizaţiilor de bază U.T.M., invitaţi. de producţie. maţiile de amatori, să le îndru
Pînă în prezent, Constantin
In cadru! plenare; a fost analizată Iu încheierea lucrărilor plenarei, tov. Andreescu lectorul cercului,'va ce gospodăriei agricole colective Au fost constituite comisiile lor muncii, secţiile de invăţă- me, pentru continua desăvirşire
contribuţia tineretului din raionul Sebeş Ana Suciu, secretară a Comitetului re predat 7 lecţii pe teme ea : Im mînt şi cultură, casele raionale a măiestriei lor artistice.
ia îndeplinirea sarcinilor de plan pe gional U.T.M,, a înniînat Comitetului portanţa ingrăşării solului, des venituri de peste 1.600.000 lei regională şi raionale de concurs,
anul 1960 şi a fost dezbătut planul de raional U.T.M. Sebeş drapelul de or pre pomicultură şi plante, În care vor contribui la întărirea1 iar activiştii Casei regionale a
măsuri organizatorice pe anul 1961. ganizaţie fruntaşă pe regiune în pro grijirea animalelor în timpul bazei ei economice, la creşterea creaţiei populare si ai caselor de cultură, căminele culturale, Cel de-al Vl-lea concurs ar
blemele agricole pe 1960 şi diploma de
Participanţii la discuţii, printre care onoare a Comitetului regional U.T.M. nivelului de trai al colectivişti raionale de cultură au pornit in sindicatele au datoria de a a- tistic pe ţară al formaţiilor de
tovarăşii Florin Bucătarii de la fabrica lor. sprijinul formaţiilor artistice. corda cea mai mare atenţie or amatori, expresie a grijii parti
„Simion Bărnuţiu“, Ioan Moraru de la IULIAN IONÂS ganizării şi desfăşurării celui dului şi statului nostru pentru
I. COSTEA Primele întreceri, cele din fa-
de-al Vl-lea concurs artistic.
Magazin cu autodeservire Cilindri de laminoare, De alegerea repertoriului for continua dezvoltare a artei, tre
mulţi şl buni buie să constituie un mijloc
maţiilor artistice şi de întocmi eficace de educare socialistă, prin
De curind în oraşul Petroşani, uientare. Prezentarea şi ain (Urmare din pag. l-a) completa utilajul de turnare rea programelor va trebui să ne intermediul artei, a oamenilor
pe strada Gheorghe Gheqrghui- halarea produselor este atrăgă pentru turnarea concomitentă a îngijim in mod deosebit. Cinte muncii, de mobilizare a acesto
Dej s-a deschis un magazin ali toare. _____ ______ ____________ \ -,M•/.. 4 cilindri. Aceasta va conduce zele care slăvesc partidul, pa ra la măreaţa operă de desăvir
mentar cu autodeservire. Maga la o sporire considerabilă a tria noastră înfloritoare, munca şire a construcţiei socialiste din
zinul este aprovizionat cu un Zilnic magazinul cunoaşte o ce-a mai eficace care i-a condus productivităţii muncii. In plus, avintată a constructorilor socia patria noastră.
bogat sortiment de produse ali- mare afluenţă de cumpărători. pe turnători la această reali şi-au propus să toarne cilindri
zare este turnarea concomiten lismului, programele brigăzilor LASCĂR STANCU
V. G H E O R G H E tă a doi cilindri. artistice de agitaţie care oglin
redactor în Ministerul Invăţămîntului
desc problemele majore ale în şi Culturii, Direcţia generală '¦<
Prin reducerea consumurilor iernii, importanţa culturii po Dar, tehnicianul Gheorghe profilaţi, cu un mic adaus de treprinderilor şi ale satului, cum aşezămintelor culturale.
specifice rumbului siloz şi altele. Gostian, turnătorii Gheorghe prelucrare. Drept urmare, con
Busuioc, Munteanu Dionisie şi sumul de materiale se va re .......................... —7~
Cursanţii participă cu regu ceilalţi nu se mulţumesc nu duce cu 10 pînă la 15 la sută,
Congresul al IlI-lea al P.A4.R. colectiv a reuşit să economiseas laritate şi depun un deosebit mai cu atit. Ei ştiu că siderur- iar duritatea cilindrilor după SIREMHT0ER8IFICE
a pus in faţa întreprinderilor fo că 1.795 m.c. cherestea şi 147 interes în însuşirea lecţiilor prelucrare va fi uniformă pe
restiere din ţara noastră sarcina rn.c. buşteni. predate. giştii din Hunedoara au nevoie toată suprafaţa. De asemenea, 29 IANUAR IL 1961. Cartea junglei ; APOLDUL DE
de a valorifica cit mai judicios ei mai preconizează înlocuirea S U S : Bădăranii.
masa lemnoasă. Pentru a tradu Pentru a obţine aceleaşi rezul in afara temelor cu caracter de cilindri de laminoare mulţi fontei aliate cu fontă nodulară. DEVA: Culisele varieteului ¦
ce în viaţă această sarcină, co tate frumoase şi in anul 1961, agricol şi zootehnic, cursanţii Pe lingă faptul că aceasta se HUNEDOARA : Normandie-Nie-
lectivul de muncitori ai sectoru Colectivul sectorului forestier reuşesc să-şi asimileze şi o par şi buni. De aceea, şi-au propus men; PETROŞANI : Muntele ;
lui „11 Iunie“ al I. P. Orăştie a „11 Iunie“ din Orăştie, este ho- te din cunoştinţele generale pri elaborează mai uşor, prezintă
luat anul trecut o seamă de mă vind ştiinţa avansată şi foloa ca în primele iuni ale acestui
suri tehnico-organizatorice. in tărit să aplice noi metode de sele ei, pămîntul şi sistemul an să ia noi măsuri tehnico-or şi calităţi tehnice superioare.
solar, despre originea vieţii pe
muncă. y ganizatorice. Bunăoară, vor
felul acesta in anul 1960 acest D. VLADIMIR pămînt etc. Să preţuim iubirea ; SEBEŞ :
Cercul literar în scoată Răzbunarea ; ALBA IULIA ;
â© ® faţă de rezolvarea cererilor Cercul literar „M. Eminescu“ patru referate cu tema „Forma Darclée ; Secretul militar ; SI Vreme schimbătoare cu cerul varia
' de la Şcoala medie ,,Aurel Vlai rea limbii romîne“. Printre ele MERIA: Departe de patrie; O- bil şi cu înseninări în cursul nopţii.
RĂŞTIE: Şapte mirese pentru Izolat in regiunea de munte vor căd&a
şl sesiză rilo r oamenilor muncii cu“ din Orăştie, desfăşoară o vii care au expus referate bine şapte fraţi ; Barbara ; HAŢEG ; fulgi de zăpadă. Temperatura staţio
bună activitate. Prin tematica documentate ştiinţific se numă Blană de vizon ; BRAD : N-am nară va oscila, ziua între I şi minus
lui, acest cerc contribuie la con ră Petru Apostol, Mariana O- ucis ; LONEA : Haiducii din Rio 4 grade, iar noaptea între minus 6 şi
Frio ; TEIUŞ : Legea e lege; minus 12 grade. Vîntui va sufla po
In anii puterii populare, Sirne- crărilor executîndu-se cu spriji nie şi rezolvată la data de 2 solidarea cunoştinţelor dobîn- preanu, M. Căpîntală şi Dorin ZLATNA: Bădăranii; IU A : trivit din sectorul est. Dimineaţa ceaţă
ria a suferit numeroase transfor nul cetăţenilor mobilizaţi de că septembrie). dite de elevi în ’şcoală. Teodorescu, fruntaşi la învă locală.
mări care au schimbat vechea tre deputaţi. ţătură.
comună a ceferiştilor intr-uri ? In trimestrul şcolar ce a tre ¦m-
frumos oraş- muncitoresc. Tot in cadrul acestor audienţe, cut, elevii clasei a IX A şi B au MARCELA HELGIU
cetăţenii au propus ca zgura ce In generat se poate spune că prezentat in şedinţele cercului
Audsenfele există în cantităţi mari în Sime la sfatul popular din Simeria se elevă
ria, să fie transportată şi împrăş acordă toată grija faţă de cere
La statul- popular din Simeria tiată pe străzile nepavate, anga- ------- ;------------- SK— m m mbin pmsu&mt
vin zilnic zeci de oameni ai jindu-se să contribuie efectiv la
muncii, care solicită sprijinul co acţiunea respectivă. Păcat insă rile şi sesizările oamenilor mun Ii m termina reparaţiile înainte de termen
mitetului executiv atit pentru re că pînă in prezent, nu s-a făcut cii,
zolvarea problemelor de interes nimic în această direcţie. După terminarea muncilor, agricole toate maşinile şl tractoarele, determi- 29 lANUARli: 1961.
general cit şi a celor personale. Pentru viitor insă, este nece tn eîmp, atenţia principală a colec nîndit-se, pe baza stării tehnice, volu
Scrisori, reclamagii sar să se acorde o mai mare a- tivului de muncitori si tehnicieni de mul de reparaţii. A fost apoi înincmit PROGRAMUL 1: 6,00 Melodii popii- gistrări de cîntece pentru cop ii; 9,30
Ca la oricare alt sfat popular tenţie audienţelor la locul de la G.A.S. Orăştie, a fost îndreptată a- graficul de reparaţii defalcat pe de lare rom ineşli; 8,00 Gltibul voioşiei; Cîntă Dimitrie Onofrei şi Toţi dai
şi aici sint programate ore şi zile şi sesizări producţie, unde oamenii ridică supra reparării utilajului agricol. încă cade şi pe echipe de reparaţii. A fost 9.30 leatru ia microtoii pentru copii: M onte; 10,30 Revista presei străine;
de audienţe in cadrul cărora pre probleme importante, care ii in din luna noiembrie au fost verificate de asemenea pregătit atelierul şi uti „Acţiunea P. 1.500“ scenariu de Nicu- 10,50 Transmisie din sala Ateneului
şedintele şi secretarul stau la Un fapt pozitiv în activitatea teresează şi-i frămîntă. lajul de atelier şi au fost procurate |â Tânase; 11,30 Oameni şi lapte; a concertului corului şi. orchestrei sim-
dispoziţia oamenilor. statului popular al oraşului Si lonice a Filarmonicii de Stat „George
meria este şi telul cum sint re A. D. 13.10 De toate pentru toţi ; 15,00 Pro Enescii“ ; 13,15 Cîntece populare romî
Un fapt care merită a fi subli zolvate setisorile, reclamaţii le şi gram muzical la cererea fruntaşilor; neşti; 14,30 La microfon: Satira şi
niat este că atit preşedintele, cit sesizările oamenilor muncii. piesele de schimb. Datorită măsurilor 17,00 La şezătoare; 18,50 Muzică u- umorul; 16,00 Vorbeşte Moscova; 18,45
şi secretarul, care au programa şoarâ; 19,30 Teatru la microfon; „Ex
te săptăminal de cite două ori Anul trecut au fost primite Ce e nou în viaţa noastră ? pregătitoare, cît şi organizării judi plozie întîrziâtâ" — scenariu radiofonic Itinerarii vechi şi n o i; Oltenia — par
audienţe, respectă întocmai ora peste 4.000 de scrisori care au cioase a muncii la reparaţii, pînă la de Paul Everac; 21,05 Muzică de dans;
rul acestora, manifestă grijă fost rezolvate in marea lor ma 23.10 Muzică simfonică, tea a l l - a ; 20,05 Muzică de d a n s;
deosebită faţă de cetăţenii care joritate chiar din prima zi a so Trăim o viaţă îmbelşugată 23 ianuarie s-ali executat reparaţii la
vin pentru rezolvarea diferitelor sirii lor, iar o mică parte în circa tractoare în proporţie^ de 55 la sută, PROGRAMUL I I : 7,00 Jocuri popu 21,15 Medalion literar: Romnin Rol-
probleme. 2—3 zile. In lot cursul anului la pluguri 70 la sută, 98 la sută din
1960 au tost trimise comitetului lare romîneşti; 8,00 Muzică de estradă; land; 22,30 Cîntece din Moravia de
Nu acelaşi lucru se poate spu executiv un număr de 19 recla semănătorile de porumb şi toate se-
ne despre organizarea audien maţii şi sesizări. Dintre acestea
ţelor la locul de producţie. Anul amintim sesizarea făcută de co Gospodăria agilcolă colectivă din rită' câştigurilor mari, am reuşit ca d mănătorile de cereale, După felul cum 8.30 Şcoala şi viaţa; 9,00 Noi înre Dvorak ; 23,10 Mnzicâ de dans.
trecut de pildă, numărul acesto misia de femei privind cele două satul nostru a luat fiinţă în toam în aceşti doi ani să construim o > decurge munca, vom termina repara
ra s-a oprit la fet’i. Din proble fintini de pe strada Pilimon Sir na anului 1958. Familia noastră a casă nouă din cărămidă compusă \ ţiile cu 7 zile înainte de termen,
mele ridicate de către muncito
rii secţiilor I-a şi a II l-n, ori la bu, cărora trebuiau să li se exe fost printre cele dinlîl care s-a în din trei camere, antreu şi cămară. <? Ing. IOAN POPA
magazia atelierelor, s-au des
prins unele destul de importante, cute unele reparaţii şi să se facă scris- în gospodărie. De alunei au Alături de casă am construit se- >
cum ar ti cea a pavării străzilor.
Ca urmare a acestor, audienţe, a dezinfectarea lor. In urma aces trecut doi ani. In parat bucătărie, ş
fost pavată şi asfaltată pe ju
mătate strada Malinovsehi, lun tei sesizări, comitetul executiv aceşti doi ani, baie, cuptor dc copt L Angajament
gă de 980 m., au fost întreţinute viaţa noastră -s-a pîine şi o maga- }
numeroase străzi, printre care a luat măsuri pentru reamenaja-
F. Sirbu, A. Vlaicu, V. Lupu schimbat radical. zie pentru cereale. I lntr-o recentă consfătuire de pro
M. Viteazu etc., majoritatea lu rea acestora. ducţie, colectivul de muncă al sec
In aceşti doi ani ____________ Am făcut mobila Z ţiei chimice de la C.S, Hunedoara, a
Din dosarul cu reclamaţii şi analizat rezultatele muncii pe ramuri
am primit peste ’.a comandă care $ de activitate. Odată cu aceasta, mun
sesizări, o singură scrisoare a citorii, tehnicienii şi inginerii de la
7.000 kg. grîu, tnai mult de 7.000 a costat 10.000 lei. Familia noastră ş secţia chimică s-au angajat ca in cins
fost rezolvată cu măre intirziere tea alegerilor de la 5 martie să dea
kg. porumb, aproape 5.000 kg. car este bine îmbrăcată. z patriei peste plan 455 tone de. pro
(înregistrată la data de 22 iu duse chimice de cea mai bună ca
tofi şi multe alte produse. Cît am Pentru viaţa noastră nouă, la 5 ; litate.
primit intr-un an în gospodăria co martie vom da votul candidaţilor { C. DOBRE1
lectivă, nu puteam realiza lucrînd poporului muncitor — candidaţii (
individual nici în trei ani. F.D.P. $
Trăim o viaţă îmbelşugată. O do ALEXANDRU GALEI (T) <
vadă grăitoare o consttuje iii a-
colectivist G.A.C. liăşdat z
ceastă privinţă şi faptul că, dato Hunedoara >
corespondent