Page 83 - 1961-01

Nr. 189. DRV WU-. '! n m i.lS M lU .M nag 3

« ira i socialist a conducătoare a dezvoltării internationale

I ale Declaraţiei din 1957, care repre­ q h e o r g h e g h e o r g h i u -d e j economice şi culturale, creşterea acti­ poarelor ar înmormînta atunci inevi­
zintă un uriaş aport la dezvoltarea vităţii social-poiitice a maselor. In ţă­ tabil capitalismul.
Trăim o epocă în care se realizează marxism-leninismitlui. luind in conside­ rile socialiste, corespunzător stadiilor
Toată lumea ştie însă ce ar însem­

o cotitură radicală in istoria omenirii. rare fenomenele noi şi tendinţele e- de dezvoltare în care se află, are loc na un război mondial, purtat cu ra­

Puternicul lagăr socialist, mişcarea co­ senţiale ale evoluţiei istorice, Oonsta- Victoriile Uniunii Sovietice în dez­ ziilor pe care încearcă să le răspîn- 2,1 ori faţă de 1959, iar prin reali­ Un proces de trecere treptată a unor chete şi arme nucleare, ce distrugeri
munistă şi muncitorească internaţio­ luirea a dat o caracterizare ştiinţitica voltarea economiei, ştiinţei şi culturii dească oportuniştii, reformiştii şi revi­ zarea prevederilor programului de dez­ funcţii ale statului în seama organi­ catastrofale ar provoca el omenirii ;

nală, torţele libertăţii şi progresului epocii noastre, a- arătat că în prezent constituie o confirmare istorică a jus­ zioniştii contemporani cu privire la voltare a economiei pe 15 ani (1960- zaţiilor oamenilor muncii, creşte im­ marile centre economice şi culturale,
portanţa formelor obşteşti de influen­ comori ale civilizaţiei şterse de pe
social in frunte cu clasa muncitoare, conţinutul principal, direcţia şi parti­ teţei şi înţelepciunii liniei generale a aşa-zisul capitalism „regenerat“, cu 1975) de peste 6 ori.
Hotărîrile congresului au devenit ţare şi educare.
clasa cea mni consecvent revoluţiona­ cularităţile principale ale dezvoltării Partidului Comunist dl Uniunii Sovie­ privire la formarea in interiorul ca­ ţaţa pămîntului, ţări şi popoare întregi

ră, exercită o înrîurire determinanta mondiale 1e determină sistemul mon­ tice, a Comitetului său Central leni­ pitalismului a „elementelor relaţiilor programul mobilizator de muncă şi de Din ce în ce mai evident apare su­ nimicite, jertfe de sute de milioane de

asupra destinelor omenirii. Tocmai a- dial socialist, forţele care luptă împo­ nist, care rezolvă în mod ştiinţific şi socialiste“ etc. luptă al întregului popor. In 1960 perioritatea orînduirii socialiste asu­ oameni. Ţările socialiste n-au nevoie

ceşti factori fac ca epoca noastră să triva imperialismului, pentru socialism. creator problemele complexe ale con­ Dezvoltarea istorică a sistemului producţia Industrială a crescut cu cir­ pra „democraţiei“ burgheze. Nici un de război, ci de pace, sp r e . a obţine

fie de o măreţie fără precedent şi „Principala trăsătură distincti­ strucţiei comuniste, asigurînd îmbina­ mondial socialist concomitent cu criza ca 16 la sută comparativ cu 1959, în fel de basme ipocrite ale ideologilor o dezvoltare economică rapidă, a asi­

determină principalul ei conţinut: pro­ vă a timpurilor noastre — sub­ rea indisolubilă a teoriei cu practica economiei capitaliste se reflectă în loc de 14 la sută cît era prevăzut în burghezi despre „adevărata" democra­ gura popoarelor lor un înalt nivel de
cesul de trecere de la capitalism la liniază Declaraţia Consfătuirii — este vie- criza ideologiei burgheze. Sînt sem­ planul de 6 ani. ţie nu pot ascunde adevăratul con­ civilizaţie materială şî spirituală.

socialism. Socialismul a devenit as­ transformarea sistemului mon­ Mari succese în dezvoltarea econo­ nificative în această privinţă mărtu­ Partidul nostru acordă o neslăbitâ ţinut al democraţiei burgheze ilustrat Faptele arată eficacitatea luptei con­
tăzi principala forţă a dezvoltării mon­ dial socialist în factorul hotă- mică au obţinut şi celelalte ţări so­ risirile pline de pesimism ale unor atenţie dezvoltării agriculturii. In pre­ de legile antimuncitoreşti şi persecu­ secvente duse de partidele comuniste
diale. . ritor al dezvoltării societăţii cialiste. Corespunzător cu evoluţia lor personalităţi din Occident. Astfel, fos­ zent, sectorul socialist al agriculturii ţiile rasiale din S.U.A., de prigoana şi muncitoreşti, de ţările lagărului so­
o m e n e şti“. istorică, ele au pornit la construirea tul secretar de stat al S.U.A. John cuprinde peste 81 la sută din supra­ antidemocratică din R.F.G., transfor­ cialist pentru preîntâmpinarea războiu­
Descoperind legea dezvoltării ine­

gale a capitalismului în epoca impe­ Această trăsătură fundamentală a societăţii noi de la trepte diferite de Poster Dulles se tînguia că S-U.A- faţa agricolă a ţării şi peste 83 la marea Spaniei şi a altor ţări ale „lu­ lui. Deşi încă de la încetarea salve­
rialismului. V. I. Lenin a arătat că realităţii istorice decurge din noul ra­ dezvoltare, unele dintre ele caracteri- „nu sînt în stare să formuleze princi­ sută din suprafaţa ei arabilă. In mod mii libere“ în temniţe pentru propri­ lor celui de-al doilea război mondial

revoluţia socialistă, va învinge nu si­ port de forţe existent în lume, favo­ zîndu-se în perioada antebelică priii- piile unei concepţii despre lume adec­ deosebit trebuie subliniat că o dată cu ile lor popoare, de represiunile sălba­ aventurierii imperialişti s-au şi orien­
multan în toate ţările sau în majori­ rabil socialismului: ea îşi exercită in­ tr-o mare rămînere în urmă economi­ vate timpurilor noastre, principii care extinderea relaţiilor socialiste ia sate tice împotriva luptătorilor pentru liber­ tat spre pregătirea unei agresiuni îm­
tatea for. cum preconizaseră, în alte fluenţa asupra tuturor domeniilor dez­ că. Ga rezultat al dezvoltării pe ca­ să îmbine o mare putere de convin­ a crescut producţia agricolă, se dez­ tate naţională. In condiţiile noii eta­ potriva ţărilor socialiste, ei n-au reuşit

condiţii istorice, Marx şi Engels, ci voltării societăţii omeneşti, se reflectă lea socialismului, producţia globală in­ gere cu o mare forţă de atracţie“, iar voltă toate ramurile agriculturii, s-â pe a crizei generale a capitalismului lotuşi să declanşeze războiul. Forţele
se accentuează discreditarea democra­ socialismului şi păcii au reuşit nu o
mai întîi în cîteva ţări sau chiar îri- asupra situaţiei de pe arena mondială dustrială a crescut faţă de nivelul an­ VV. Lippmann, cunoscutul publicist a- intensificat considerabil schimbul de ţiei burgheze, caracterul ei falimentar; dată să împiedice pe agresorii impe­
ir-o singură ţară, unde lanţul imperia­ în ansamblul ei şi din fiecare ţară în tebelic : în Albania de 22,5 ori ; în merican, recunoaşte nu fără temei că produse dintre oraş şi sat. Astăzi a-

lismului va fi mai slab. O asemenea parte, asupra dezvoltării relaţiilor de Cehoslovacia de 3,6 o r i; în China „slăbiciunea primejdioasă a societăţii gricultura noastră satisface pe deplin sub presiunea cercurilor celor mai rialişti în anii din urmă să dezlănţuie

ţară era vechea Rusie, unde s-au îm­ clasă, dintre muncă şi capital în ţă­ populară de 13 ori (în comparaţie cu noastre (americane) constă în aceea nevoile crescînde de aprovizionare ale reacţionare ale capitalului monopolist, războaie (ocale sau să le impună stin­
pletit toate contradicţiile proprii impe­ rile capitaliste, asupra dezvoltării miş­ 1949) ; în R.P.D. Coreeană de 5,5 ori; că în momentul de faţă poporul nos­ populaţiei, asigură în întregime cu intr-o serie de ţări are loc un proces gerea acestora, evitînd astfel Iranslot-

rialismului. Victoria Marii Revoluţii cării de eliberare a popoarelor, într-un în Bulgaria de^ll ori; în R. D. Ger­ tru este lipsit de ţeluri măreţe". Cu materii prime agricole industria ali­ de înlocuire a vechilor forme ale de­ marea războaielor locale într-un con­

Socialiste din Octombrie, prin care s-a cuvînt asupra destinelor tuturor ţări­ mană de 3 o r i; în R. P. Mongolă de o amărăciune vădită, reprezentanţii cei mentară şi aproape complet industria mocraţiei burgheze parlamentare prin flict mondial. Este e'viden(â deosebi­

creat o breşă adîncă în sistemul mon­ lor şi popoarelor. 5,8 ori (în comparaţie cu 1940); în mai clarvăzători ai capitalismului com­ uşoară. regimuri bazate pe reprimarea făţişă rea dintre situaţia de astăzi şi cea

dial al imperialismului, a zdruncinat Faptul că într-o perioadă istoriceşte Polonia de aproape 7 o r i; în Romî- pară propria lor filozofie a disperării In reconstrucţia socialistă a satu­ a oamenilor muncii şi de lichidare a din preajma celui de-al doilea război

din temelii poziţiile acestuia pe toate scurtă socialismul a devenit forţa de­ nia de 5 o ri; în Ungaria de 3,8 ori; şi neputinţei cu încrederea şi fermi­ lui, îndreptarul sigur al partidului l-au libertăţilor cetăţeneşti. mondial, cînd n-a fost posibil .să se

planurile: politic, economic, social, terminantă pe arena mondială nu este în R- D. Vietnam de 2,2 ori. tatea cu care comuniştii îşi proclamă constituit indicaţiile leniniste cu pri­ Pe măsura dezvoltării continue, e- împiedice ocuparea Maneiurei, invazia

ideologic. Pentru întîia oară popoarele un fenomen de conjunctură, un zigzag In perioada 1951— 1959, ritmul me­ convingerea în victoria socialismului, vire la necesitatea strictei respectări conomice şi sociale a ţărilor socialiste Etiopiei, înăbuşirea Spaniei republica­

au dobîndit dovada concretă a posi­ al istoriei, ci reprezintă rezultatul le­ diu de creştere a producţiei industria­ în triumful său inevitabil în lumea în­ a principiului liberului consimţămînt, apare tot mai clar în faţa oamenilor ne. ocuparea Austriei, cotropirea Ce­

bilităţii realizării aspiraţiilor lor vitale gic al întregii dezvoltări a societăţii le a fost în ţările lagărului socialist treagă. organizării unor relaţii social-econo- muncii din întreaga lume că socialis­ hoslovaciei — acle de agresiune im­

şi un reazem material în desfăşurarea contemporane, în care s-au creat pre­ de 13,7 la sută faţă de 4,8 la sută în Este de pe acum limpede ce im­ mice juste cu ţărănimea, întăririi con­ mul deschide omului cele mai vaste perialistă care au constituit preludiul

luptei pentru libertate şi progres. Le­ misele obiective ale trecerii omenirii ţările capitaliste. Astăzi în rîndurile a portanţă istorică mondială va avea tinue a alianţei clasei muncitoare cu posibilităţi pentru o cît mai deplină celui de-al doilea război mondial.

nin scria că „era revoluţiei comunis­ la socialism. numeroşi economişti şi filozofi burghezi îndeplinirea planurilor de perspectivă masele ţărănimii, ca temelie a puterii satisfacere a cerinţelor sale, pentru De întărirea mal departe a siste­

te, proletare mondiale a început“ (0 - în prezent, sistemul mondial socia­ nu mai este un subiect de discuţie aie ţărilor socialiste, cînd sistemul celor ce muncesc. dezvoltarea multilaterală a personali­ mului mondial socialist, de accentua­

pere, voi. 29 pag. 101). list a intrat într-o etapă nouă a dez­ dacă socialismul va ajunge din urmă mondial socialist, cuprinzînd o treime Economia naţională a R.P.R. se ca­ tăţii şi aptitudinilor sale creatoare, rea mâi departe a superiorităţii for­

Imperialismul nu a putut să zdro­ voltării sale. Socialismul a repurtat capitalismul pe plan economic, ci nu­ a omenirii, va da mai mult de ju­ racterizează prin echilibru şi stabili­ aşa cum au visat de-a lungul secole­ ţelor socialismuiili şi păcii şi de per­

bească primul stat al muncitorilor şi victorii hotărîtoare pe scara întregului mai termenul istoric în care se va mătate din producţia mondială. Acea­ tate printr-o dezvoltare continuu as­ lor cele mai înaintate minţi aD ome­ spectiva transformării acesteia într-o

ţăranilor şi nici să împiedice ieşirea sistem. Uniunea Sovietică înfăptuieşte realiza aceasta. sta va însemna o infrîngere decisivă cendentă. Partidul nostru acordă o nirii. superioritate absolută este legată posi­

socialismului din cadrul unei singure cu succes construcţia desfăşurată a In cadrul sistemului socialist, pe a capitalismului şi o victorie hotărî­ mare atenţie respectării consecvente a Transformarea sistemului mon­ bilitatea ca. încă înainte de victoria
ţâri. transformarea Iui într-un sis­ comunismului: celelalte ţări socialiste baza relaţiilor de întrajutorare, a co­ toare a socialismului în domeniul principiului cointeresării materiale — dial socialist în forţa hotărî­ deplină a socialismului pe întregul glob
tem mondial. A devenit realitate pre­ construiesc cu succes bazele socialis­ laborării frăţeşti dintre ţările socialis­ principal al activităţii omeneşti — pîrghie puternică pentru creşterea pro­ toare a dezvoltării istorice este pămîntesc, războiul mondial să fie eli­
viziunea lui Lenin despre perspectiva mului, iar unele dintre ele au trecut te, are loc un proces de egalizare, producţia bunurilor materiale. ducţiei şi productivităţii muncii ui factorul fundamental care face minat din viaţa societăţii.
transformării dictaturii proletariatului Ia construcţia societăţii socialiste dez­ decalajul dintre nivelul lor de dezvol­ toate ramurile economiei şi pentru dez­ posibil ca problemele cele mal
dintr-o dictatură naţională, adică exis­ voltate. tare micşorîndu-se treptat. Sistemul In Occident se aud tot mai des sem­ voltarea disciplinei socialiste a mun­ importante ale contemporanei­ Ideea preîntâmpinării războiului dina­
tentă într-o singură ţară şi incapa­ mondial socialist prezintă tabloul unei nale de alarmă în acest sens. In 'cu ­ cii. O dată cu dezvoltarea bazei eco­ tăţii să fie rezolvate într-un mizează popoarele, le inspiră încredere
bilă să determine politica mondială, In acelaşi timp, ascuţirea tuturor ridicări a tuturor ţârilor către nivelul legerea de rapoarte -publicată de Co­ nomice a socialismului se produc pro­ mod nou, în interesul popoare­ şi le ridică Ia luptă, le sporeşte forţa.
tnir-o dictatură internaţională, în mă­ contradicţiilor capitalismului, creşterea celor avansate, care nici ele nu ră- misia economică unită a Congresului funde transformări în conştiinţa oa­ lor. Nimic nu poate fi mai dăunător pen­
sură să exercite o influenţă hotărî- instabilităţii întregului sistem capita­ mîn pe loc, ci se dezvoltă continuu, S.U-A. se arată că „progresele econo­ menilor muncii ; sprijinindu-se pe noile tru cauza păcii decît fatalismul şi re­
toare asttpra întregii politici mondiale, list, criza adîncă a politicii şi a ideo­ în aşa fel incit toate să intre, mai mice rapide ale ţărilor socialiste exer­ relaţii economice, partidul stimulează Aceasta are o importanţă uriaşă semnarea pasivă în faţa pericolului de
logiei burgheze arată că în dezvoltarea mult sau mai puţin în acelaşi timp, cită o influenţă magică şi vor crea o entuziasmul creator al oamenilor mun­ pentru rezolvarea sarcinii primordiale război, Arătind că în vremurile noas­
In vremurile noastre, lupta dintre crizei generale a capitalismului a în­ în comunism. forţă de atracţie în vaste regiuni ale cii, desfăşoară o . intensă muncă poli- a zilelor noastre — apărarea păcii. tre există posibilitatea reală de a pre-
capitalism şi socialism a cuprins toate ceput o etapă nouă. Specificul acestei tică-educativă pentru dezvoltarea con­ întîmpina războiul, ţările socialiste,
laturile dezvoltării social-poiitice Şi etape constă în aceea că ea nu a a- ln contrast cu această tendinţă ca­ lumii“, intr-adevăr, acum cină so­ ştiinţei lor socialiste, pentru formarea Întreaga dezvoltare istorică dovedeş­ partidele comuniste şi muncitoreşti su­
economice a societăţii. Esenţa politicii părut în legătură cu un nou război racteristică socialismului, în lumea ca­ cialismul apare nu numai ca o fizionomiei morale a omului nou, con­ te că, aşa cum războiul este un pro­ bliniază neobosit că pentru traducerea
capitalismului contemporan o consti­ mondial, ci în condiţiile întrecerii şi pitalului se accentuează inegalitatea teorie înaintată, ci este întru­ structor al celei mai înaintate orîn- dus al orînduiri lor sociale bazate pe ei în viaţă este necesară, ca sarcină
tuie lupta pentru restabilirea poziţiilor ale luptei dintre cele două sisteme, ale dezvoltării; puterile imperialiste frâ­ chipat şi în sistemul mondial duiri sociale. exploatare şi pe antagonisme de cla­ cu caracter imediat, mobilizarea celor
imperialismului şi a hegemoniei tuf schimbării tot mai mari a raportului nează progresul ţărilor mai slabe, îm­ socialist, se confirmă cu o deo­ să, tot astfel socialismul şi pacea sînt mai largi mase aie popoarelor, lupta
mondiale, adică pentru menţinerea şi de forţe în favoarea socialismului, în piedică'crearea tihei industrii naţionalei’ sebită putere previziunea Iul Rezultatele obţinute în dezvoltarea de nedespărţit. Socialismul nu este in­ organizată dusă cu maximă energie
consolidarea oricărei exploatări, pentru condiţiile în care lupta forţelor păcii dezvoltate în .aceste ţări, spre a ie Lenin că ţările socialismului economiei şi în creşterea venitului na­ teresat în expansiuni şi războaie, idea­ şi vigilenţă de către toate forjele pă­
lichidarea sistemului socialist, pentru pentru înfăptuirea şi consolidarea co­ menţine în dependenţă economică şi victorios vor exercita prin po­ ţional dau posibilitate partidului şi lul său este pacea, dezvoltarea multi­ cii, crearea unui larg front de luptă
perpetuarea împărţirii lumii în puteri existenţei paşnice n-a permis imperia­ politică. Dacă astăzi este la ordinea litica lor economică principala guvernului să înfăptuiască măsuri pen­ laterală a tuturor ţărilor şi popoare­ pentru pace. Ţările lagărului socialist
dominante şi în ţări înrobite şi exploa­ liştilor să împingă omenirea într-un zilei o problemă a ţărilor slab dez­ înrîurire asupra dezvoltării re­ tru ridicarea continuă a nivelului de lor, crearea unui belşug de bunuri pen­ promovează o politică externă aşa cum
tate. Aceasta este o politică care con­ nou război mondial voltate din Africa, Asia şi America voluţiei mondiale. trai material şi cultural al maselor, tru satisfacerea celor mai înalte ce­ cerea Lenin, — principială şi totodată
travine aspiraţiilor şi intereselor po­ Latină, aceasta nu se datoreşte po­ să asigure' mărirea salariilor şi redu­ rinţe ale celor ce muncesc. Socialismul suplă, în scopul unirii tuturor forţe­
poarelor şi ale întregii omeniri, cerin­ Ga rezultat al acestor două mari poarelor acestora, ci imperialismului, Propria experienţă a Romîniei ara­ ceri ale preţurilor, să aloce mijloace înseamnă domnia muncii şi a . liber­ lor. în lupta pentru preîntîmpinarea u-
ţelor progresului istoric, tocm ai.de a- procese din lumea contemporană creş­ care a împiedicat dezvoltarea lor şi le tă ce posibilităţi de progres rapid des­ importante — aproape un sfert din tăţii, a prieteniei şi colaborării frăţeşti nui război mondial.
ceea ea îşi camuflează adevăratele te tot mai mult înrîurirea forţelor so­ stoarce de bogăţii uriaşe, exploatîn- chid fiecărui popor transformarea so­ bugetul statului — pentru construirea a popoarelor. Tocmai de a.ceea comu­
sale ţeluri sub diferite lozinci false. cialismului asupra mersului societă­ du-le cu sălbăticie. cialistă a societăţii, apartenenţa la sis­ de locuinţe, pentru ocrotirea sănătăţii, niştii au fost întotdeauna împotriva In domeniul politicii internaţionale,
ţii, se accelerează ritmul evoluţiei is­ temul mondial socialist. Este ştiut că, . dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi războaielor agresive, care au lovit după cum recunosc şi cercurile politice
Acestei politici socialismul contem­ torice a omenirii, se creează condiţii Ca rezultat al succeselor repurtate vreme îndelungată, dezvoltarea econo­ culturii. în primul rînd şi cel mai greu în po­ burgheze, iniţiativa se află mereu în mii-
poran îi contrapune politica luptei deosebit de favorabile pentru înainta­ de socialism în întrecerea economi­ mică a Romîniei a fost împiedicată de poare, în masele celor ce muncesc. ni!e Uniunii Sovietice, ale ţărilor lagăru­
pentru progres social, pentru elibera­ rea popoarelor spre socialism. că dintre cele două sisteme, se spul­ puterile imperialiste, care o menţi­ Toate acestea sînt rodul uriaşei ac­ lui socialist. Prin acţiunile şi propunerile
rea întregii omeniri de exploatare şi beră unul dintre miturile principale ale neau în roiul de sursă de materii pri­ tivităţi creatoare a poporului nostru, Lenin arăta că numai clasa mun­ lor concrete în problemele fundamentale
de asuprire, pentru eliminarea din via­ 'Marea forţă vitală a socialis­ anticomunismului: aşa-zisa teorie a me, hinterland agrar şi piaţă de des­ al politicii partidului nostru bazate pe citoare, după ce va fi cucerit puterea, ale relaţiilor internaţionale, ţările so­
ţa societăţii a războaielor, pentru în­ mului şi superioritatea sa asu­ „incapacităţii“ socialismului de a asi­ facere. Depunînd mari eforturi pentru aplicarea creatoare a învăţăturii mar- va putea duce o politică de pace nu cialiste au supus cercurile imperialiste
făptuirea egalităţii depline în drepturi pra capitalismului îşi găsesc gura poporului un nivel de trai ridi­ lichidarea înapoierii economice moş­ xist-leniniste la condiţiile ţării noas­ în vorbe, ci în fapt. „Făgăduim mun­ agresive unui adevărat asediu diplo­
şi dezvoltarea multilaterală a tutiîFor cea mai puternică expresie în cat. Trecerea la cea mai scurtă zi şi tenite din trecut, poporul romîn a reu­ tre, rodul apartenenţei noastre fa ma­ citorilor şi ţăranilor — spunea el — matic. In această ordine de idei trebuie
popoarelor şi naţiunilor. Aceste ţeluri rezultatele obţinute de sistemul săptămînă de lucru din lume în şit, după eliberare, să obţină sub con­ rca comunitate a ţărilor socialiste. că vom face totul pentru pace. Şi vom menţionate propunerile privind încetarea
nobile corespund celor mai arzătoare mondial socialist în întrecerea U-R.S.S., desfiinţarea treptată a im­ ducerea partidului succese importante face totul" (Opere, voi. 27, pag. 362). experienţelor cu armele nucleare, de­
cerinţi ale întregii omeniri, şi de a- cu sistemul capitalist. pozitelor, sporirea puterii de cumpă­ în construirea noii societăţi. Analizînd Condiţia principală, hotărîtoare pen­ zarmarea generală şi totală, lichidarea
ceea exponenţii lor — partidele co­ rare a maselor, alocarea unor fon­ profundele transformări economice şi tru bunul mers al construcţiei socia­ Această idee leninistă călăuzeşte colonialismului sub toate formele şi
muniste şi muncitoreşti — nu te as­ Astăzi în lume socialismul deţine cu duri uriaşe pentru scopuri social-cul- sociale petrecute în ţara noastră. Con­ liste este respectarea şi aplicarea crea­ politica externă a ţărilor lagărului so­ manifestările sale, crearea unor zone
cund, ci te proclamă deschis în faţa fermitate întîiefatea în privinţa ritmu­ turale, realizările celorlalte ţări socia­ gresul al 1! 1-lea al P-M-R. a arătat toare a principiilor generale, univer­ cialist. denuclearizate în regiunea Pacificului,
întregii lumi. lui de creştere a producţiei industriale liste pe calea asigurării unei vieţi de că socialismul* a învins în Republica sal valabile în esenţa lor, aie con­ Europei centrale, Balcanilor, încheierea
şi a trecut pe primul loc în ce pri­ bunăstare materială şi satisfacerii ce­ Populară Romînă. Ţara noastră se a- strucţiei socialiste, neadmiierea atit a Politica de pace a ţârilor socialiste Tratatului de pace cu Germania şi re­
Simpla contrapunere a celor două veşte dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii. rinţelor spirituale ale maselor munci­ flă acum într-o nouă etapă de dez­ exagerării rolului particularităţilor na­ nu porneşte de la ignorarea naturii glementarea problemei Berlinului, uni­
linii nu epuizează însă conţinutul pro­ Uniunea Sovietică repurtează succese toare arată concret ce aduce popoa­ voltare, a desăvîrşirii construcţiei so­ ţionale cit şi a ignorării acestor par- agresive a imperialismului, care se ficarea paşnică a Coreei şi Vietna-
ceselor sociat-politice ale contempora­ serioase în construcţia desfăşurată a relor socialismul şi comunismul. cialiste. licularîlăţi. In opera de făurire a nou menţine neschimbată. Cursa furibundă mului.
neităţii. Important este că în zilele comunismului: planul septenal de dez­ societăţii, partidele comuniste şi mun­ a înarmărilor, în special termonucle­
noastre socialismul, ca sistem ascen­ voltare a economiei naţionale a U.R.S.S. Aceste rezultate au o uriaşă im­ Gălăuzindu-se după învăţăturile Iui citoreşti din ţările socialiste îmbogă­ are, oare se desfăşoară sub egida La cea de a XV-a sesiune a Or,
dent, învinge capitalismul aflat în des­ nu numai se îndeplineşte, dar se şi portanţă principială şi practică, aju- Lenin, partidul nostru a concentrat ţesc neîncetat tezaurul marxism-leni- S.U-A. în ţările N.A.T.O. ; refacerea ganizaţiei Naţiunilor Unite, ţările so-
compunere şi putrezire; linia generala depăşeşte considerabil. In anii Puterii lînd pe oamenii muncii din ţările ca­ eforturile principale ale poporului în nismultii, generalizând concluziile expe­ intensă a militarismului german ca cialiste au determinat concentrarea dez­
a socialismului exercită o influenţa tot sovietice, deşi aproape două decenii pitaliste să se convingă, nu numai direcţiile hotărîtoare pentru victoria rienţei lor practice. Ele aplică creator forţă de şoc a imperialismului în Eu­ baterilor asupra problemelor celor mai
mai puternică asupra evoluţiei omeni­ au fost ocupate de războaiele impuse prin argumente teoretice, ci şi pe baza socialismului : crearea bazei tehnice- tezele fundamentale ale marxismului, ropa ; planurile americane de transfor­ arzătoare ale vieţii internaţionale şi
rii, în timp ce influenţa capitalismului de imperialişti şi de perioadele de faptelor, de superioritatea socialismu­ materiale a noii orînduiri, prin in­ deoarece marxismul nu reprezintă o mare a N.A.T.O. într-o nouă „putere au polarizat în jurul acestora atenţia
refacere postbelică, producţia industria­ lui ca orînduire socială care asigură dustrializarea socialistă a ţării, dezvol­ culegere de formule invariabile, ci a atomică“ ; extinderea reţelei bazelor popoarelor, objinîndu-se un important
este într-un permanent declin. Socia­ lă globală a U.R-S.S a cunoscut o celor ce muncesc o ridicare a nive­ tarea continuă a industriei grele, cu pi­ pornit şi porneşte întotdeauna de Ia militare americane ; intervenţiile S.U.A. cîştig politic şi moral pentru torţele
lismul. bazat in primul rină pe creştere de peste 40 de ori, producţia lului de frai continuă şi nelimitată. votul ei — industria constructoare de cerinţele vieţii în mişcarea şi dezvol­ în Congo şi Laos ; provocările împo­ socialismului şi cauza păcii.
sistemul mondial socialist, de­ mijloacelor de producţie — de 93 ori, Aceste succese constituie un factor pu­ maşini, înzestrarea tuiuror ramurilor tarea ei, de la ce ridică nou viaţa, de triva Cubei: războiul împotriva po­
vine factorul decisiv al evolu­ producţia de maşini — de peste 270 ternic pentru pătrunderea şi răspîndi- economiei cu tehnica modernă, intro­ la condiţiile concrete ale epocii date. Linia generală şi permanentă a po-
ţiei societăţii omeneşti. de ori faţă de Î913. In ultimii 15 ani rea ideilor socialismului, sporesc forţa ducerea automatizării, sporirea conti­ ale situaţiei date. porului algerian — iată fapte care, liticii externe a ţărilor lagărului so-
(1945-1959), Uniunea Sovietică a de­ de atracţie a acestora, determină pro­ nuă a productivităţii muncii, creşterea cialist este politica coexistenţei paş-
Problemele fundamentale şi cele mai păşit Statele Unite ca ritm mediu a- funde deplasări în mentalitatea mase­ venitului naţional — temelia ridică­ Experienţa ţării noastre, ca şi a tu­ împreună cu altele de acelaşi fel, de­ nice — singura alternativă pentru e-
actuale ale procesului necesar, legic nual de creştere a producţiei indus­ lor, revoluţionează conştiinţa lor, con­ rii nivelului de trai al poporului. turor ţărilor sistemului socialist, arată vitarea unui război nimicitor. Soluţii
de trecere a omenirii la socialism au triale de peste fi ori. Ritmul înalt de tribuie la activizarea lor politică, în­ că cel mai important factor interna­ monstrează în mod concret că cer­ „intermediare" nu pot exista, căci ele
fost supuse unei analize multilaterale dezvoltare a economiei sovietice, fap­ sufleţesc pe oamenii muncii din ţă­ Ga rezultat al ritmului accelerat de ţional al succeselor lor sînt relaţi­ n-ar însemna decît balansarea pericu­
şi aprofundate in cadrul Consfătuirii tul că sporul anual absolut de creş­ rile capitaliste în desfăşurarea luptei dezvoltare a industriei socialiste, în ile internaţionaliste de colaborare şi curile agresive, şi în primul rînd im­ loasă a omenirii pe marginea pră-
reprezentanţilor partidelor comuniste şi tere a producţiei sovietice întrece con­ pentru interesele lor vitale. perioada 1951— 1960 producţia indus- întrajutorare reciprocă statornicite în­ pastiei, ar duce la menţinerea încordă­
muncitoreşti care a avut loc la Mos­ siderabil pe al Statelor Unite fac ca Irială a crescut, în medie, cu peste tre ele. ajutorul frăţesc şi multilateral perialiştii americani, urmăresc crea­ rii şi ia posibilitatea transformării ori-
cova în noiembrie 1960, decalajul dintre volumul global al pro­ In contrast, în lumea capitalului, în 13 la sută pe an, în timp ce în Ro- acordat tuturor ţărilor socialiste de cînd a „războiului rece« într-un in­
ducţiei americane şi sovietice să se ciuda tuturor sforţărilor cercurilor con­ minîa burghezo-moşierească media a- Uniunea Sovietică. Consfătuirea de la rea şi menţinerea focarelor de încor­ cendiu mondial.
Acest măreţ for internaţional, cel micşoreze rapid. Uniunea Sovietică se ducătoare şi a tuturor „reţetelor mi­ nuală a creşterii producţiei industriale Moscova a subliniat în mod deosebit
mai larg dintre toate pe care le-a cu­ îndreaptă cu paşi mari şi siguri spre raculoase" pentru însănătoşirea capita­ în perioada 1929—1938 reprezenta cir­ importanţa considerabilă pe care o dare şi nelinişte, continuă să se orien­ Politica de coexistenţă paşnică şi în­
îndeplinirea obiectivului istoric stabilit lismului furnizate de feluritele „trus­ ca 4 la sută. In 1959 venitul naţional are pentru construirea socialismului trecere economică dintre cele două
noscut mişcarea muncitorească revo­ de P.G.U.S. — cucerirea primului ioc turi ale creierului“, în ciuda tuturor reprezenta 242 la sută faţă de anul întărirea colaborării şi întrajutorării teze spre pregătirea unui nou război. sisteme nu înseamnă, desigur, „armo­
în lume în ceea ce priveşte volumul măsurilor de „reglementare" a vieţii 1950. Ponderea industriei şi a con­ frăţeşti, perfecţionarea continuă a sis­ nizarea“ intereselor proletariatului cu
luţionară, a vădit încă o dată forţa producţiei globale şi al producţiei pe economice, în economia S-U.A. şi a strucţiilor în formarea venitului naţio­ temului diviziunii internaţionale a Dar au trecut timpurile cînd cercu­ ale burgheziei; ea constituie o formă
măreţelor idei ale marxism-ieninismu- locuitor. altor ţări dezvoltate economic din Oc­ nal era de 66,9 la sută faţă de 50 la muncii prin coordonarea planurilor, a luptei de clasă dintre socialism şi
cident se înmulţesc simptomele unei sută în 1950, iar a agriculturii şi sil­ specializarea : şi cooperarea în produc­ rile imperialiste puteau decide după capitalism, contribuie la creşterea pra.
lui, învăţătură veşnic vie, străină ori­ Uniunea Sovietică a cucerit primul noi depresiuni, creşte folosirea incom­ viculturii de 19,3 Ia sută faţă de 28 ţie liber consimţite şi reciproc avan­ stigiului şi influenţei internaţionale a
loc în lume în ce priveşte nivelul dez­ pletă a capacităţilor de producţie, la. sută în 1950 In valori absolute, tajoase, în interesul fiecărei ţări în bunul lor plac dacă să fie sau nu răz­ ţărilor socialiste, la întărirea poziţiilor
cărei petrificări şi închistări dogmati­ voltării culturale şi al pregătirii de creşte inflaţia, se adîncesc deficifeTe partea venitului naţional creată în in­ parte şi ,al sistemului socialist în an­ socialismului, sporeşte autoritatea şi in-
specialişti; succesele strălucite ale oa­ bugetare, creşte şomajul. dustrie era de 48 de miliarde de lei samblul său. boi. Spre binele omenirii, epoca noas­ tluenţa partidelor comuniste, creează
ce, în permanentă îmbogăţire şi dez­ menilor de ştiinţă sovietici obţinute în in 1959 faţă de 15,1 miliarde în 1950- posibilităţi favorabile luptei oamenilor
studierea cosmosului au dovedit în faţa Victoriile, socialismului în cadrul în­ Aceste cifre sînt caracteristice pentru puternică influenţă exercită asupra oa­ tră a dat naştere nu numai unor mij­ muncii şi luptei de eliberare naţională,
voltare, aşa cum este viaţa însăşi- lumii întregi că Uniunea Sovietică are trecerii celor două sisteme, pe de o transformările structurale petrecute în menilor muncii din ţările capitaliste corespunde intereselor fundamentale ale
parte, şi procesul continuu a! putre­ economia noastră naţională. dezvoltarea democraţiei socialiste con­ loace de distrugere fără precedent, ci tuturor popoarelor.
Maturitatea partidelor Irăţeşti, activi­ intiietatea în ramurile cele mai impor­ zirii capitalismului monopolist, pe de secvente în ţările lagărului socialist-
altă parle, subminează bazele tuturor Prin înfăptuirea Directivelor Con­ şi unor forţe capabile să stăvilească Alături de celelalte ţări socialiste,
tatea lor teoretică şi practică multila­ teoriilor apologetice despre îmbună­ gresului al Hi-Iea ai Partidului Mun­ Caracteristic ţărilor socialiste este Republica Populară Romînă îşi a-
citoresc Romîn cu privire Ia planul de continua lărgire a participării oameni­ folosirea acestora: lagărul socialist, duce contribuţia la promovarea princ.1-
terală, bogata lor experienţă colectivă G ani, volumul producţiei industriale
cu forţa sa economică mereu croscîndâ,
şi-au găsit o expresie vie în Declara­
cu uriaşa sa capacitate de apărare şi
ţia Consfătuirii, document programa­
înaltul său prestigiu politic şi moral,
tic de o importanţă cu adevărat is­
celelalte state iubitoare de pace, cla­
torică. sa muncitoare internaţională, mişca­

Bazîîidu-se. pe tezele Congreselor al rea de eliberare naţională, mişcarea
mondială a luptătorilor pentru pace.

Dacă imperialiştii s-ar încumeta să

XXIea şi al XXMea ale P-C.U.S. şi tante alş ştiinţei şi tehnicii moderne. tăţirea capitalismului, ale tuturor ilu­ creşte pînă în 1965 de aproximativ lor muncii la conducerea construcţiei dezlănţuie războiul, forţa unită a po­ (Gontinuare în pag. 4-a)