Page 84 - 1961-01

OKUMf)b SOCIALISMULUI N r . IBSIb

team m mm iM a B m vm o m T m m sB B&\xLBiSttnawL&r^ BgsgasgaggaragArcaaso^^ g C T m ^ 7gSI?5ü^ I

LAGĂRUL SOCIALIST - FORJA şlinl * ixlUnxele sjUtrd • jultijnele şĂÂrâ - şfcirÂ*
CONDUCĂTOARE A DEZVOLTĂRII

INTERNAŢIONALE

(Urmare din pag. 3-a) pentru eliberarea lor se conving în mod tărîtor care determină conţinutul şi di­ ~3KSa'*L

concret că nu au prieteni mai sinceri recţia mersului înainte al societăţii o-

plilor coexistenţei paşnice; în acest şi mai de nădejde decît ţările socialis­ meneşti, fiecare realizare a socialismu­

OYRUS EATON: Am încredere în bunele intenţii jsens au fost făcute propunerile cu pri­ te pentru realizarea aspiraţiilor lor, în lui accelerînd progresul social în lu­ Succesele economiei

vire la dezvoltarea colaborării inter, lupta lor pentru libertate, pentru inde­ mea întreagă.
şi în sinceritatea conducătorilor sovietici
balcanice şi la crearea unei zone denu- pendenţă politică şi economică, pentru Influenţa cea mai puternică o exer­ R. P. Mongole în anul i960
clearizate şi fără arme-rachetă în Bal­ lichidarea sărăciei şi ridicarea nivelu­ cită asupra dezvoltării mondiale Uniu­ MOSCOVA 27 (Agerpres). — va realiza nu numai o destin­
cani, cu privire la acţiuni pe .plan re­ lui lor de trai. Ţările socialiste acordă nea Sovietică, ţara care arată întregii TASS transmite: întrebat de dere a încordării internaţionale ULAN BATOR 27 (Agerpres). sută In comparaţie cu anul 1959.
gional in vederea îmbunătăţirii rela­ noilor state independente un ajutor omeniri calea spre comunism, care a ziarul „Sovetskaia Rossia“ care ci şi pacea generală. — Ziarul „Unen“ a publicat Toate lucrările agricole care
ţiilor de bună vecinătate între statele real, a cărui eficacitate constă înainte croit popoarelor drumul spre transfor­ sînt, după părerea lui, perspec­ Comunicatul Direcţiei Centrale
europene, Ia promovarea în rîndurile de toate în faptul că el este îndrep­ marea radicală a societăţii corespunză­ tivele coexistenţei paşnice între Eu am încredere, a spus el de Statistică a R.P. Mongole cu necesită un mare volum de
tinerelului a ideilor păcii şi înţelegerii tat spre asigurarea unei dezvoltări tor intereselor maselor populare celor popoare în perioada actuală, în continuare, în bunele inten­ privire la rezultatele îndepliiiz- muncă au fost mecanizate. 'A-
intre popoare. Republica Populară Ro- multilaterale a economiei, acestora, spre mai largi, ţara care a construit cea Cyrus Eaton a răspuns că de ţii şi în sinceritatea conducăto­ rii planului pe anul 1960 in care nul trecut în R.P. Mongolă e-
niînă dezvoltă relaţii politice, economice tăurirea industriei şi pregătirea cadre­ dintîi socialismul şi construieşte pri­ caracterul relaţiilor dintre Uniu­ rilor sovietici. Această încrede­ se arată că anul trecut in ţară xistau 3.211 tractoare şi 1.123
şi culturale cu toate statele, fără deo­ lor tehnice naţionale, spre valorificarea ma societate comunistă. Pentru forţele nea Sovietică şi Statele Unite a sporit considerabil şeptelvX combine.
sebire de orinduire social-politică, in in- resurselor lor naturale în propriul in­ socialismului din lumea întreagă este depind multe în lume. Cunos­ re are la bază contactele per­ de vite şi anume In gospodă­
tcresu! dezvoltării colaborării interna­ teres al acestor state, pentru dezvolta­ un puternic izvor exemplul însufleţitor cutul fruntaş al vieţii publice a- riile agricole de stat cu 16,7 la Volumul producţiei indnstria-
ţionale. rea lor de sine stătătoare. Vor trece al Partidului Comunist al Uniunii So­ mericane a subliniat că dacă sonale pe care le-am avut cu sută, iar in staţiunile de m a­ le a crescut în anul 1960 în
ani şi decenii, în viaţa acestor ţări vor vietice, care de aproape 60 de ani cele două părţi vor depune în ei. O orientare cu totul nouă şini folosite In zootehnie cu R.P. Mongolă în total cu 27,3
Aşa cum arată experienţa istorică, interveni multe prefaceri, dar obiectivele ţine sus steagul marxism-leninismumi mod cinstit eforturi pentru în­ 17,9 ia sută. la sută în comparaţie cu anul
In trecut cucerirea superiorităţii în ra- construite cu ajutorul U.R.S.S. şi al şi este cel mai experimentat şi mai tărirea colaborării şi vor ajun­ în politica S.U.A. ar duce Ia un 1959. Au fost date in exploata­
portul de forţe d? către un stat sau un celorlalte ţări socialiste, giganţi ca o- călit detaşament ai mişcării comuniste ge Ia o înţelegere reciprocă, se progres rapid şi Ia transformări Anul care a trecut a fost un re două mine carbonifere şi o
grup de state mărea pericolul de. răz­ ţelăria de la Bhilai sau barajul de la internaţionale, avangarda ei recunoscu­ an hotărîtor In ce priveşte în­ fabrică de pieptănat lină, o se­
boi, de rezolvare pe calea armelor a Assuan vor fi mereu prezente în ochii tă care se bucură de un imens presti­ rodnice în comerţ, în schimbul făptuirea sarcinei de a se asi­ rie de întreprinderi industriale
problemelor litigioase. Dimpotrivă, ob- lor ca un simbol viu al ajutorului prie­ giu în rindurile oamenilor muncii din au fost lărgite.
ţinerea superiorităţii de către statele tenesc al ţărilor socialiste. lumea întreagă. de realizări tehnico-ştiinţifice. gura necesarul de făină din
socialiste Întăreşte continuu perspecti­ Investiţiile capitale în con­
va unei păci trainice. Pe măsura dezvoltării economice a Ţările socialiste formează o fami­ M-am pronunţat întotdeauna producţia proprie a ţării. Su­ strucţie au însumat anul trecut
sistemului mondial socialist sprijinul lie strîns unită. Forţa lagărului socia­ în R.P. Mongolă 427,6 milioane
Nu este o întimplare ¦că tocmai U- acordat de ţările socialiste va creşte, list rezidă în unitatea lui de nezdrun­ pentru schimburi şi pentru co­ prafaţa cultivată cu cereale a tugrici — cu 42,7 la sută mai
niunea Sovietică, marea putere socia­ laborare. mult decît in anul 1959.
sporit in anul 1960 cu 62,1 la
D e p re siu n e la bursa din N e w Y o rk
ceea ce va accelera ritmul dezvoltării =B3L
listă, a lansat chemarea la înfăptuirea noilor state independente. cinat. In opoziţie cu lumea capitalista,
dezarmării generale şi totale. Ideile de siîşiată de contradicţii antagoniste NEW YORK 27 (Agerpres). rie la bursa din New York „cursul ac­ P e b o rd u l tra n sa tla n ticu lu i „ S an ta M a ria “
bază ale programului propus de U.R.S.S., In faţa popoarelor fostelor ţări co­ intre clase, naţiuni şi state, în natura Perspectivele îmbunătăţirii relaţiilor ţiunilor societăţilor de avioane şi ra­
sintetizate în lozinca „O lume fără loniale care şi-au dobîndit indepen­ sistemului socialist nu există cauze dintre Uniunea Sovietică şi Statele U- chete a scăzut în legătură cu perspec­ con tin u ă să flu tu r e ste a g u l lib e r tă ţii
arme. fără armate şi fără războaie", au denţa politică se ridică importante pro­ obiective pentru contradicţii şi conflic­ nite au stîrnit nelinişte în rîndurile spe­ tiva dezgheţului în războiul rece".
prins rădăcini adînci în conştiinţa oa­ bleme ale căii de dezvoltare soctal-eco- te între popoarele şi statele care fac culanţilor cu acţiuni ale industriei mi­ Morse subliniază că „această reacţie NEW YORK 27 (Agerpres). — reţinere a navei „Santa Maria“.
menilor iubitori de pace, au devenit un nomică. In epoca contemporană, în faţa litare. Comentatorul agenţiei Associa­ a bursei a fost determinată şi de faptul De şase zile, deasupra apelor „Acţiunile căpitanului Ga.l-
steag de luptă pentru masele largi acestor ţări se deschide posibilitatea parte din acest sistem, între ele nu e- ted Press, Morse, scrie că la 26 ianua­ că Moscova a pus în libertate pe cei Atlanticului se rotesc avioane
de pretutindeni. căii necapitaliste de dezvoltare, posi­ xistă şi nu pot exista nici un fel de doi piloţi ai avionului „RB-47“.1* militare americane şi engleze vao, se spune In telegramă, au
bilitatea de a evita suferinţele legate de trimise în urmărirea transa­ un caracter pur politic şi nu re­
Tocmai cu scopul de a micşora e- orînduirea capitalistă. antagonisme. Dimpotrivă, cu cit ele -Basa- tlanticului portughez „Santa prezintă un act de piraterie.
coul propunerilor sovietice de dezar­ Evenimentele de pe bordul na­
înaintează pe calea construirii noii o-

mare, propaganda imperialistă susţine influenţa dominantă exercita­ rînduiri sociale, cu atît se cimentează D e z b a te ri în C a m e ra Maria“ pe catargul căruia vei „Santa Maria“ au loc pe te­
coeziunea lor — unitatea moral-poli- luptătorii pentru eliberarea ritoriu portughez şi interesează
că ele ar reprezenta „o himeră", „o tă de forţele socialismului a-

manevră propagandistică“. Aceasta este supra dezvoltării mondiale îşi tică dezvoltîndu-se pe scara întregului Com unelor Portugaliei de sub regimul fas­ numai poporul portughez care
o încercare de a sădi în rîndui popoa­ găseşte expresie în posibilităţi­ sistem socialist. cist al lui Salazar au ridicat luptă pentru libertate“.
relor neîncrederea în perspectivele lup­ le incomparabil mai mari decît steagul libertăţii. Nave militare
La o conferinţă de presă ca­
tei pentru dezarmare, de a slăbi şi In trecut, ca destinele popoa­ Legăturile de colaborare frăţească
de diferite naţionalităţi, între re a avut loc la 26 ianuarie la
dezorganiza această luptă. Oricît de relor să se hotărască într-un dintre ţările socialiste, faptul că ele îşi LONDRA 27 (Agerpres). S. Hruşciov în scopul discutării care americane şi portugheze, Loindra, reprezentanţii „Grupu­

lung ar fi însă drumul care trebuie mod noii, ca fiecare popor să-şi coordonează activitatea şi acţionează La 26 ianuarie, parlamentarii propunerilor Uniunii Sovietice brăzdează fără succes apele lui democraţilor portughezi din
aleagă, potrivit propriei sale vo­ laburişti au cerut în Camera
parcurs spre înlăptuirea dezarmării, ţă­ inţe, calea de dezvoltare cea unitar, în numele aceluiaşi ţel, sporesc Comunelor guvernului să ia ini­ cu privire la dezarmare“. El a oceanului, încercînd să găseas­ Anglia“ creat recent, au de­
rile socialiste păşesc pe ei cu hotărîrea mai corespunzătoare aspiraţii­ forţele fiecărei ţări socialiste în parte ţiativa de a readuce la ordinea declarat doar a tit: „Noi am fă­ că şi să reţină „Santa Maria“ clarat că opoziţia faţă de regi­
fermă de a face toate eforturile, îm­ cut deja propuneri şi ele răniîn care, potrivii; ultimelor infor­ mul fascist al lui Salazar creşte

preună cu toate forţele iubitoare de lor şi intereselor sale. şi ale lagărului socialist în ansamblu- zilei ideea creării unei zone de in vigoare1 maţii ale agenţiilor de presă, atît în Portugalia cit şi in co­

pace, în vederea realizării acestui ide­ In ceea ce priveşte alegerea regimu­ Ţările socialiste apreciază întărirea controlare a armamentelor în Mai mulţi parlamentari labu­ se află undeva, la o distanţă lonii.

al măreţ al socialismului, cum l a de­ lui social, aceasta este o chestiune pe continuă a unităţii lagărului socialist Europa sau a neutralizării com­ rişti au cerut ca în timpul vizi­ de 1.000 de mile est de Trini- Cei care au luat cuvîntul în
numit Lenîn. Stă în puterea popoarelor care o rezolvă însuşi poporul. Credin­ ca o îndatorire internaţionalistă pri­ plete a Germaniei. tei sale în Franţa Macmillan să-i dacl. Navele militare engleze au cadrul conferinţei de presă, au
ca. sprijinindu-se pe lagărul statelor cioşi învăţăturii lui Lenin, comuniştii mordială. ceară preşedintelui Franţei, De încetat pentru moment urmă­ subliniat că răscoala de pe nava
socialiste, acţionînd unit şi hoîărît, să se pronunţă consecvent împotriva „ex­ Parlamentarul Denis Healey Gaulle, sistarea experienţelor nu­ rirea, dar avioanele militare „Santa Maria“ va constitui un
tnfrîngă rezistenţa îndîrjită a imperia­ portului revoluţiei". Orice revoluţie, şi Importanţa istorică a Consfătuirii de a cerut ca în timpul apropiatei cleare efectuate de Franţa. La­ engleze participă la ea. In afa­ imbold pentru lupta împotriva
liştilor, să izoleze tot mai mult cercu­ cu atit mai mult revoluţia socialistă Ia Moscova constă în aceea că ea a vizite a cancelarului vest-german buristul Healey a vorbit despre ră de aceasta, avioanele avia­ dictaturii iui Salazar şi au ce­
rile militariste şi să Ie silească să care înfăptuieşte cea mai profundă reor­ însemnat întărirea mai departe a uni­ în Anglia să fie abordată pro­ sentimentul de „profundă deza­ ţiei civile, care circulă în aceas­ rut cercurilor progresiste din
acceple un acord de dezarmare gene­ ganizare a tuturor raporturilor econo­ tăţii lagărului socialist, a partidelor co­ blema creării unei zone de con­ măgire“ care a cuprins cercurile tă regiune au ordinul să efec­ Anglia să determine guvernul
rală. mice şi sociale, nu e şi nu poate li un muniste şi .muncitoreşti, înarmîndu-Ie trolare a armamentelor în Eu­ politice din Anglia şi îndeosebi tueze observaţii amănunţite. englez să nu se amestece în
feilortien artificial,- „exportat".' Vorbind cu un îndreptar programatic sigur în ropa Centrală. din ţările Africii membre ale treburile Portugaliei.
Apărarea pă'cii, promovarea princi­ tteS'pfe' influenţa pe care o vor exercita lupta pentru consolidarea şi dezvolta­ Commonwealthului în legătură In ciuda faptului că opinia
piilor coexistenţei paşnice, dezarmarea in viitor ţările socialiste, Engels scria: rea sistemului mondial socialist şi a Laburistul Emrys Hughes i-a cu aceste experienţe. Primul mi­ publică se împotriveşte acestei Laburistul Plummer, membru
cer o luptă activă, neslăbită împotriva „Un singur lucru este neîndoielnic: întregii mişcări comuniste Internaţio­ cerut lui Macmillan sa analizeze nistru englez are datoria să co­ acţiuni, guvernul olandez par­ a! Parlamentului, care a prezi­
cercurilor imperialiste agresive. Puterea proletariatul victorios nu va putea fe­ nale. Pătruns de convingerea profundă în timpul întîlnirii cu Adenauer munice acest lucru lui De Gaul­ ticipă şi el la ruşinoasa urmă­ dat conferinţa de presă, a de­
economică şi politică a lagărului socia­ rici cu de-a sila nici un popor străin în justeţea ideilor cuprinse în Decla­ posibilitatea micşorării încordă­ le. rire a transatlanticului portu­ clarat că poate da asigurări că
list, laplul că ţările socialiste, şi in fără a-şi submina prin aceasta proprip raţia Consfătuirii de la Moscbva, Parti­ rii în Europa prin transformarea ghez sub pretextul că la bor­ majoritatea laburiştilor membri
primul rind Uniunea Sovietică, au su­ sa victorie“! dul Muncitoresc Romîn îşi va aduce Germaniei într-o ţară neutră In cuvîntul său de răspuns dul lui se află cetăţeni olan­ ai Parlamentului consideră răs­
perioritatea pe planul tehnicii militare, contribuţia, alături de celelalte parti­ cum este Austria., Macmillan a arătat că viitoarele dezi. Fregata „Van Amstel" şi coala de pe nava „Santa Ma­
dispunînd de mijloacele de apărare Intereselor clasei muncitoare şi ale de comuniste şi muncitoreşti, la tra­ tratative cu preşedintele Franţei avioane militare au şi pornit ria“ drept un act politic şi
cele mai moderne, creşterea continuă a întregului popor, intereselor naţionale ducerea lor în viaţă, în interesul în­ Primul ministru Macmillan nu vor fi confidenţiale, dar a rele­ pe urmele transatlanticului. că opoziţia din Parlament va
forţelor mondiale ale păcii şi superiori­ generale ale fiecărei"ţări le corespunde a dat nici un răspuns precis, re- insista ca guvernul să se si­
tatea lor pe arena internaţională înfri- cel tnai mult înfăptuirea revoluţiei pe mareînd doar că Germania se Corespondentul agenţiei As­ tueze pe o poziţie de neames­
neazâ pe agresorii imperialişti, consti­ cale paşnică. Încă l.enin arăta că a- deosebeşte de Austria din punct sociated Press relevă că urmă­ tec in treburile portugheze.
ceastă posibilitate, deşi rară în condi­ de vedere al populaţiei, puterii rirea transatlanticului „Santa
şi influenţei economice. El a

tuie factorul hotărîtor al salvgardării ţiile de atunci, este deosebit de preţioa­ tăririi continue a mişcării comuniste menţionat in mod nebulos posi­ vat că Anglia a sprijinit rezolu­ Maria“ este „prima urmărire
păcii. bilitatea apariţiei unei „primej­ de acest fel“ a unui vas civil D ezorganizarea forţelor
să pentru proletariat. In noile condiţii şi muncitoreşti internaţionale, în inte­ dii“ dacă în Europa Centrală ţia Organizaţiei Naţiunilor Uni­ după cel de-al doilea război
IV ale epocii noastre, aşa cum au arătat resul cauzei socialismului şi păcii. s-ar forma un „vid“. te care cere Franţei să pună ca­ mondial. arm ate ale O. N. U.
Declaraţia din 1937 şi Declaraţia Con­ păt experienţelor atomice în A-
Procesul de prăbuşire a colonialis­ sfătuirii de la Moscova din 1960, clasa Sub steagul marxism-leninismului, Macmillan a dat un răspuns frica. După cum transmite din Pa­ din Congo
mului în perioara postbelică este cel muncitoare dintr-o serie de ţări capita­ purtat de eroicele partide comuniste şi la fel de vag şi la interpelarea ris agenţia Reuter, unul din e-
de-al doilea eveniment ca importanţă liste are posibilitatea, pe baza Irontului muncitoreşti, cauza socialismului va laburistului Spriggs care l-a în­ Primul ministru a declarat că migranţii portughezi, adversar NEW YORK 27 (Agerpres).
istorică după constituirea sistemului muncitoresc şi popular sau a altor triumfa în lumea întreagă. trebat pe primul ministru dacă pe acest plan lucrul cel mai bun al regimului lui Salazar, Guer- T.A.S.S.
mondial socialist. Transformarea fos­ forme posibile de înţelegere şi de co­ este dispus să „propună locul şi va fi să se obţină încheierea cu reiro a adresat preşedintelui
telor ţări coloniale din rezervă a ca­ laborare politică dintre diferitele parti­ (Din „Scinteia“ nr. 5056) data unor noi întrevederi cu N. succes a tratativelor de la Ge­ S.U.A., Kennedy şi primului mi­ La New York a fost dat publi­
pitalismului într-o forţă activă antiim- de şi o'ganizaţ1) obşteşti, să unească neva ale celor trei puteri in pro­ nistru ai Angliei, Macmillan, cităţii raportul secretarului ge­
periallstă subminează temeliile impe­ majoritatea poporului, să cucerească — -*=== telegrame de protest împotriva nerai ai O.N.U., Hammarskjoeld,
despre apropiata retragere din
forţele armate ale O.N.U. din

rialismului, adînceşte criza generală a puterea de stat fără război civil şi să blema încetării experienţelor cu acţiunilor guvernelor englez şi Congo a contingentelor unor ţări.
S curte ştiri « S c u rte ştisistemului capitalist.
asigure trecerea principalelor mijloace arma nucleară. american, care au dat ordin de In raport se arată că „în cel mai

Independenţa nu este un dar al im­ de producţie în mîinile poporului. Con­ scurt timp“ va fi retras . contin­

perialiştilor. ea se obţine prin lupta în­ diţia esenţială a înfăptuirii acestei po­ MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS ţiei Naţiunilor Unite „să ia de urgenţă Vietnam ul de sud gentul Indoneziei alcătuit din
dîrjită a popoarelor coloniale, care var­ sibilităţi este desfăşurarea largă, ne­ transmite : măsuri în vederea eliberării primului 1.150 persoane, iar pină la 1 fe­

să şiroaie de sînge şi dau în acest contenită, a luptei de clasă a maselor La Casa prieteniei cu ţările străine ministru Lumumba şi a colegilor săi, R epresiuni sălbatice îm polri va bruarie contingentul Marocului
scop jertfe grele. muncitoare, în frunte cu proletariatul, din Moscova a avut loc la 26 ianuarie a căror viaţă este periclitată în pre­ cu un efectiv de 3.240 oameni

Pe arena mondială există astăzi con împotriva marelui capital monopolist, o reuniune consacrată colaborării oa­ zent, şi să restabilească regimul paria- paşnice precum şi contingentul R.A.U. cu

diţii deosebit de favorabile pentru dez pentru reforme sociale profunde, pentru menilor de ştiinţă sovietici şi străini inentar in Congo“. HANOI 27 (Agerpres). regiuni militare din Vietnamul de Sud un efectiv de 510, soldaţi şi ofi­
voltarea lupt“.’ de eliberare naţională pace şi socialism. in cercetarea Antarcticii. Potrivit unor date incomplete de la a dat o dispoziţie potrivit căreia toate ţeri. Din Congo a fost retras deja
Dacă în trecut puterile colonialiste re "Totodată trebuie avută în vedere şi TEHERAN 27 (Agerpres). 11 octombrie pină la 28 decembrie 1960 trupele regulate şi detaşamentele mili­ contingentul i.ugosiav cu un e-
zolvau revendicările de eliberare naţio o altă posibilitate • trecerea nepaşnica Reuniunea s-a desfăşurat sub lozinca Agenţia Associated Press relatează autorităţile sud-vietnameze, care inten­ tarizate din subordinea sa au „depli­ fectiv de 21 oameni şi continuă
nală prin trimiterea cîtorva nave de la socialism ; în aceste condiţii, gradul „Antarctida — continent al păcii şi că aproape 10.000 de studenţi ai Uni­ sifică represiunile împotriva populaţiei nul drept" de a împrăştia demonstra­ retragerea contingentului Gui­
război sau detaşamente de puşcaşi ma de înverşunare a luptei de clasă şi for­ prieteniei“, versităţii dinTeheran au demonstrat la paşnice, au bombardat 100 de locali­ ţiile de masă „prin folosirea forjei“. In neei, cu un efectiv de 749 oa­
rini, astăzi asemenea metcde devin tot mele ei depind nu atîl de proletariat 26 ianuarie împotriva „lipsei de liber­ tăţi din 27 provincii ale Vietnamului diferite provincii din Vietnamul de Sud meni.
mai puţin aplicabile. Aceasta se ex­ cit de folosirea violenţei şi de forţa de .MOSCOVA 27 (Agerpres). — 1ASS tate în actualele alegeri“. de sud. s-au dat carabine poliţiştilor.
plică prin faptul că, în afară de avîn Împotrivire a cercurilor reacţionare faţă transmite : in timpul acestor atacuri aeriene au In telegramele adresate guver­
tul pe care l-a căpătat mişcarea de eli de voinţa majorităţii covîrşitoare a NEW YORK 27 (Agerpres). fost omorîte 200 de persoane, au tost Postul de radio Saigon a recunoscut nelor Indoneziei, Marocului şi
berare naţională, în lume a apărut un poporului. înfăptuirea uneia sau alteia La 26 ianuarie la Casa Centrală a Institutul american al fierului şi o- rănite 75 şi au fost incendiate circa recent că la 16 ianuarie, în provincia R.A.U., Hammarskjoeld încear­
factor nou, puternicul lagăr socialist, dintre posibilităţi, folosirea căii paşnice literaţilor din Moscova a avut loc o adu­ ţelului a anunţat că producţia de oţel 300 de case. Kan-The, soldaţii lui Ngo Dinii Diem că să dea vina pe aceste ţări
care acordă un sprijin imens popoare­ sau a celei nepaşnice este determinată nare testivă consacrată lui Ilya Eh- brut a S.U.A. în primele trei săptă- Aceste date, transmite Agenţia Viet­ au primit ordin să deschidă focul îm­ pentru eventualele consecinţe ale
lor ce luptă pentru libertate şi inde­ în fiecare ţară de condiţiile istorice renburg care a împlinit 70 de ani mîni ale lui ianuarie este cu 46,8 la nameză de Intormaţii, au fost expuse potriva unor demonstranţi. „slăbirii forţelor armate ale
sută mai mică decît producţia reali­ O.N.U.“.
KIEV 27 (Agerpres). - IASS trans- zată in perioada corespunzătoare a a-
mite :

pendenţă naţională. Alămuri de ţările concrete. La Kiev, pe malul sting al Niprului nului 1959. in scrisoarea din 19 ianuarie 1961 a :?<? ;
Lupta popoarelor pentru dreptul de
socialiste îşi manifestă solidaritatea lor a-şi hotărî ele însele propria lor soar­ a început construirea unui nou mare BONN 27 (Agerpres). misiunii de legătură a Comandamen­ Dec! arafiile unui ofifer care a fugii
cu aceste popoare şi alte ţări iubitoare tă se bucură de puternicul sprijin pe cartier de locuinţe. Se vor construi In 1961 cheltuielile militare directe tului suprem al Armatei Populare Viet­
de pace. Exemplul Cubei, care. a scutu­ care-1 constituie existenţa şi solidarita­ clădiri cu multe etaje cu o suprafaţă şi indirecte ale Germaniei occidentale nameze trimisă Comisiei internaţionale din armafa rebelilor iaofieni
rat dominaţia monopolurilor americane, tea lagărului socialist. Partidele comu­ totală de aproximativ 300.000 m.p. vor fi de 26—27 miliarde mărci, repre- de supraveghere şi control pentru Viet­
arată că în zilele noastre chiar şi o niste şi muncitoreşti, ridicindu-se cu zentînd peste 50 la sută din buget. nam. HANOI 27 (Agerpres). — Postul nat documente pentru a fi remise Iui
ţară mică, bucurîndu-se de sprijinul hotărîre împotriva exportului imperialist NEW YORK 27 (Agerpres). de radio „Vocea Laosului" a trans­ Nosavan. La 9 decembrie 1960, cîteva
forţelor păcii în frunte cu lagărul so­ de contrarevoluţie, consideră drept dato­ MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS In scrisoare se arată că la 17 noiem- mis la 26 ianuarie, declaraţia loco­ zile înainte de atacul rc-belilor asupra
cialist, are posibilitatea să opună re­ ria lor internaţionalistă să mobilizeze Biroul federal de rezerve ale S.U.A. transmite : nrie, în timpul atacului asupra locali­ tenentului Bonn Sot din forţele ae­ capitalei, un mare număr de ofiţeri
zistenţă imperialiştilor şi să-şi apere, popoarele pentru ca, sprijinindu-se pe a anunţat la 26 ianuarie că în săptă- tăţii Go-Kuao au pierit 50 de persoa­ riene laoţiene care a dezertat din tru­ şi soldaţi americani, tailandezi, sud-
forţa sistemului mondial socialist, să mîna care s-a încheiat la 25 ianuarie In U.R.S.S. se desfăşoară pregătiri ne. Ca urinare a unui alt atac săvîr- pele rebele. vietnamezi, fiiipinezi şi taivanezi bine
independenţa. preîntîmpine sau să dea o ripostă fer­ rezervele de aur ale Statelor Unite au in vederea alegerilor pentru sovietele şit la 21 noiembrie asupra satului Kao- înarmaţi au sosit la Savannakhet, pe
Adoptarea de către Adunarea Gene­ mă amestecului imperialiştilor în tre- scăzut din nou cu 60 milioane de do­ locale de deputaţi ai oamenilor muncii. Doi au fost omorîţi o femeie şi un co­ Bonn Sot a dezvăluit că S.U.A. şi afund sediul clicii rebele. 140 de mi­
buri le interne ale popoarelor care şi-au lari, De la începutul anului 1961 Sta­ In cinci republici unionale ele vor a- pil. In provinciile Kontum şi Pleiku clica rebelă au încheiat un acord se­ litari tailandezi an frec.ut fluviul Me­
rală a O.N.U.. ca urmare a iniţiativei luat soarta în propriile miini. tele Unite au pierdut aur în valoare vea loc la 5 martie, in şase republici numeroase sate au ars complet. cret în conformitate cu care S.U.A. kong la 14 decembrie. Trei ofiţeri a^
guvernului sovietic, a Declaraţiei cu de 326 milioane dolari. Ia 19 martie, iar în celelalte patru re­ vor introduce 15.000 de soldaţi în mericani printre care doi ofiţeri su­
privire la acordarea independenţei tu­ V publici data alegerilor va fi stabilită -k l.aos. Boun Sot a arătat că la 20 periori, şi un ofiţer superior tailandez
turor ţărilor coloniale este o victorie RIO DE JANEIRO 27 (Agerpres). ulterior. HANOI 27 (Agerpres). august 1960, 11 zile după ce căpita­ lucrează în statul major al lui Nosa-,
strălucită a forţelor păcii şi progre­ La 26 ianuarie au declarat grevă Autorităţile sud-vietnameze au acor­ nul Kong Le a dat lovitura de stat,
sului în întreaga lume. Această victorie muncitorii feroviari ai companiei bra­ La 5 martie locuitorii R.S.F.S.R., cea dat trupelor lor dreptul de a trage a-

va contribui la apropierea momentului ziliene de stat „Leopoldma". mai mare republică a U.R.S.S , îşi vor supra participanţilor la demonstraţiile el a fost trimis pe calea aerului la van. Ofiţeri şi soldaţi străini staţio­
Sistemul mondial socialist este mo­

istoric al lichidării delimtive a odio­ torul istoriei contemporane, factorul ho- COLOMBO 27 (Agerpres); alege deputaţii în sovietele .de ţinut, populare. Bangkok pentru a aduce 60 de mili­ nează în numeroase locuri, în • special

sului sistem colonial. 1) Scrisoarea lui F. Engels către Consiliul Păcii din Ceylon a adop. regionale, raionale, orăşeneşti şi să­ Agenţia Vietnameză de Informaţii re­ tari americani şi 95 de tone de ar­ în provinciile Savannakhet şi Kham
Popoarele care au scuturai lanţurile K. Kautsky din 12 septembrie 1882. lat o rezoluţie în care cere Organiza. Muon din Laosul inferior.
teşti. latează că comandantul celei de-a V-a mament. Un ofiţer tailandez i-a înmî-
robiei coloniale sau care mal luptă
Deva.
Redacţia şi administraţia "ziarului : str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.i.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie i949. Ţipai ui. Întreprinderea P oligiaiică „1 Mai