Page 85 - 1961-01
P. 85
— ' Ce«'1'*11’ .
pr*.1c—¦r«U> or>a''a
PROLETARI DW TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
® Alegeri în trecut şi azi — Pa-
gină specială (pag. 2-a)
® Baza Guantanamo pune în pe
ricol pacea în zona Mării Carai
bilor. Preşedintele colectivei
o Se întăreşte tot mai mult
schimbul între oraş şi sat (pag. 3-a)
® Cronica evenimentelor interna încă cu mulţi ani în urmă ţă şi strădanie pentru dezvoltarea a-
ranul muncitor Iulius Zasloti din verii obşteşti, pentru a face ca gos
4 pagini 20 bani ţionale (pag. 4-a) Mintia s-a dovedit un gospodar podăria colectivă să devină din ce
bun, un participant activ la acţiu în ce mai bogată, să crească toţ
Anul! X îli. N r. 1896 D u m in ică 29 ia n u a rie 1961 nile de interes obştesc. Prin faptul mai mult bunăstarea colectivişti
că a luptat pentru atragerea ţăra lor
Să pregătim din timp nilor muncitori din sat pe făga
buna desfăşurare şul unei vieţi noi, socialiste, fiind Cu spirit şi grijă de bun gos
întotdeauna exem podar, s-a preocupat ca toate lu
a cam paniei agricole piu personal, par-
de prim ăvara! ticipînd la diferit« crările agricole să
acţiuni întreprinse fie făcute la timp
Directivele celui de-al IIMea 349 şi 97 semănători din 149. de partid, lulms şi în condiţii opti
Congres al P.M.R. trasează tu Organizînd mai bine munca in Zasloţi a devenit me. Acest lucru îl
turor oamenilor muncii din agri ateliere şi procurîndu-şi din dovedesc însăşi
cultură sarcina de a munci cu timp toate piesele de schimb de cunoscut şi apre succesele înregis
tot elanul pentru ridicarea agri care au avut nevoie, mecaniza ciat nu numai în trate. Cu toate că
culturii noastre la un nivel tot torii de ia S.M.T. Miercurea şi Mintia, dar şi în
mai înalt $i pentru a obţine re Alba sînt avansaţi cu reparaţii alte safe din ra timpul a fost ne
colte din ce în ce mai mari. le. După aprecierile făcute, la a- ionul Ilia. favorabil, colecti
ceste două S.M.T.-uri reparaţiile viştii din Min
Pentru a realiza şi depăşi sar vor fi terminate cu circa 15 zile Acest lucru a tia au realizat în
cinile ce le stau în iată, munci înainte de termen. ieşit mai mult anul trecut o
torii ' din G.A.S., colectiviştii şi în evidentă cu
intovărăşiţii trebuie să facă de Atenţie deosebită trebuie să prilejul adunării producţie medie
pe acum toate pregătirile în ve acorde organele agricole şi repa ha. de 1.700
derea bunei desfăşurări a mun raţiilor uneltelor agricole în gos populare care a
cilor agricole de primăvară, ţi- podăriile agricole colective. Con avut loc cu cîteva kg., la grîu, 2.000
nind niai ales seama de faptul siliile de conducere au datoria zile în urmă la kg. la orz, 3.000
că perioada cit ţine campania să organizeze cît mai temeinic căminul cultural din Ilia, unde Iu kg. porumb boa
agricolă de primăvară este cea munca în atelierele de reparaţii lius Zasloti a fost propus candidat be, 20.000 kg.
mai scurtă. Intr-un timp astfel incit în această perioadă al F.D.P. pentru alegerile de depu sfeclă de zahăr etc. $i veniturile
relativ scurt, trebuie efec să fie puse în stare de funcţio taţi în Marea Adunare Naţională. colectiviştilor sînt mari. In anul
tuat un mare volum de lucrări. nare toate uneltele cu care se va Mulţi vorbitori, printre care Lazâr care s-a încheiat, ei au primit la
Pentru ca arăturile, grăpatul, lucra la cimp. Dan, din Herepeia, Gheorghe Turcu, ziua-muncă cîte 3,800 kg. grîu, 8
cultivatul şi însăminţările să din Leşnic şi alţii, au subliniat kg. porumb boabe, 10 kg. furaje
aibă efecful dorit, ele trebuie e- Dar obţinerea unor recolte bo preocuparea lui Zasloţi pentru tra şi paie, precum şi diferite alte pro
fectuate cu rapiditate maximă, gate nu depinde numai de cali ducerea în fapte a sarcinilor tra duse şi bani.
tocmai datorită faptului că — tatea lucrărilor efectuate, ci şi sate de partid privind transforma
aşa cum am precizat — epoca de calitatea seminţelor folosite. rea socialistă a satului. Colectiviştii, ca şi ceilalţi oameni
optimă este foarte scurtă. De a- O săniînţă pură, lipsită de impu ai muncii din raion, îl preţuiesc
ceea, in timpul care a rămas rităţi, cu o facultate germinativă Fiind ales ca preşedinte al co mult pe Iulius Zasloţi, preşedintele
pină la începerea lucrărilor în- ridicată şi dintr-un soi produc lectivei chiar de la înfiinţarea a- colectivei din Mintia. De aceea,
cimp trebuie terminate toate.pre tiv, va forma plante viguroase, cesteia, el a dovedit multă grijă candidatura lui pentru alegerile de
gătirile. Experienţa anilor tre capabile să dea rod bogat. Iată deputaţi în Marea Adunare Naţio
cuţi a dovedit că o importanţă nală a fost susţinută cu căldură.
deosebită pentru folosirea depli de ce in aceste zile, gospodăriile
nă a tehnicii în agricultură şi Minerii din bazinul carbonifer Un nou sistem de dezghefare M u-i om in sat să n-o p re ţu iască
pentru obţinerea recoltelor bo agricole de stat, gospodăriile a- al Văii Jiului muncesc hotărîţi să-şi
depăşească angajamentul de a da a m inereurilor din vagoane Cînd intri in biblioteca comu ne ştie cîştîgă“, prezentări de cărţi,
gate, o are buna reparare a par gricole colective şi întovărăşirile peste pianul anual 100.000 tone cărbu nală din Miercurea, raionul Sebeş,
ne. La exploatarea minieră Vulcan, Pină în prezent, dezgheţarea a- te întîmpină nespus de binevoitoa seri literare etc., au făcut ca nu
cului de maşini şi tractoare. In agricole trebuie să se preocupe printre brigăzile fruntaşe se numă cestora se făcea exclusiv cu a- re o femeie trecută de prima tine-
ră şi brigada condusă, de Gsiky Problema dezgheţării mine jutorul gazului de cocs. Zilele â reţe, dar cu mişcări destul de vi- mărul cititorilor să sporească de
anul trecut, mecanizatorii din de procurarea seminţelor nece Emeric care şi-a depăşit planul de reului din vagoane a frămîntat trecute a început experimentarea X oaie, cu voce blajină, prietenoasă.
producţie pe luna ianuarie cu 260 mult pe siderurgiştii din Hune unui nou sistem de încălzire : cu ^ Este tovarăşa ElenaSolomon, bi la o zi la alta.
S.MT. şi gospodăriile agricole sare şi de determinarea calităţii tone. întreaga brigadă a prestat în doara. Sn perioadele de îngheţ baterii de radianţi pe bază de bliotecara.
luna ianuarie 240 ore de muncă staţionează în combinat zeci şi raze infraroşii. Şi, pentru ca munca ei să fie
de stat şi-au adus din lor. Nu trebuie însămînţată nici patriotică în abataj şi în acţiunea sute de vagoane pline cu mine Nu-i om în sat,
de strîngere a fierului vechi. reu care nu pot fi descărcate. de Ia copilul de cît mai rodnică, bibliotecara Ele
plin contribuţia la realizarea o sămînţă fără buletin de ana clasa I-a şi pină
In fo to : Gsiky Emeric discută la bătrînul de SO na Solomon s-a hotărît ca încep'md
producţiilor agricole efectuînd la liză în care să se specifice sta cu o parte din brigada sa efectele de ani, care să
rea ei calitativă. unei puşcări bune. n-o cunoască, ca din primăvară să solicite sfatului
timp şi în bune condiţiuni toate re să n-o caute,
Ridicarea fertilităţii solului Pe prim ele locuri să nu-i ceară a- popular o bucată
lucrările agricole. Acest lucru a ceastă hrană atît
prin încorporarea îngrăşăminte Şi în acest an regiunea Hunedoara de necesară omu de teren şi, aju
fost posibil datorită şi faptului a fost bogat reprezentată la tradiţio lui nou al satului
lor naturale este, de asemenea,' nala Expoziţie bienală de arte plastice socialist — cărţi tata de 8-10 oa
că cea mai mare parte a trac- a artiştilor amatori, organizată în Bu le. In • sat nu-i
una din problemele ce trebuie cureşti. Au fost prezenţi şi de data a- casă fără cel pu meni, din cei mai *
toarelor şi maşinilor agricole, ceasta artişti amatori din cercurile de ţin un cititor.
să preocupe pe toţi lucrătorii arte plastice din Hunedoara, Lupeni, S e ^ f e r o i II« fin f r u n t e a is$tre©©B®Ii apropiaţi colabo- ^
fiind reparate cu deosebit simţ Petroşani, Alba lulia etc. Metodele de răs-
din agricultură. Vremea de iarnă pîndire a cărţi ratori, să pună în _
de răspundere, au lucrat fără Artiştii plastici amatori, membri ai lor folosite de bi
este cea mai favorabilă trans clubului „Siderurgistul“ din Hunedoara bliotecara Elena practică - diferite ^
defecţiuni tehnice. Pentru ca şi portului gunoiului de grajd la au obţinut mai multe premii, cercui Solomon sînt mul
însuşi fiind distins cu unul din cele Desîăşurînd larg întrecerea nuiesc cu deosebită grijă utila te şi variate. In primul rînd merge metode agrotehnic ^
in acest an să poată ti folosită cimp. De aceea, in gospodăriile două premii speciale ale bienalei. Ast socialistă pe profesii, harnicii jele şi îşi organizează tot mai în sat, de la casă la casă. In a-
fel, premiul I pe ţară la grafică a re mineri din Petrila obţin noi şi bine locul de muncă. ccastă acţiune şi în altele, ea este ce descrise în
întreaga capacitate de lucru a agricole de stat şi în gospodării venit elevului hunedorean Gh. Coclitu, importante succese în mărirea ajutată şi de colectivul voluntar al
căruia i s-a acordat şi premiul III pe producţiei de cărbune. C onsfătuirea cărţi. i)
maşinilor agricole, este necesar le colective trebuie mobilizate la ţară la pictura în ulei. F ilialei S.R.S.C* bibliotecii, compus din 10 tovarăşi.
La 26 ianuarie procentul de Trebuie să mai
ca în perioada actuală, cînd lucru toate atelajele disponibile. De asemenea, premiul II pe ţară la producţie pe exploatare la căr Astăzi, în sala Sfatului popular re Activitatea bine organizată în ce
pictură în ulei a fost decernat artistu bune era realizat în proporţie de gional, au început lucrările consfă arătăm că pen- \
in S.M.T. şi G.A.S. se desfăşoară In această perioadă, pregătitoare lui amator Hanipel Heinrich, tot din 108,7 la sută. In fruntea între tuirii regionale a Filialei S.R.S.G. Hu- le 24 cercuri de citit şi, în sfîrşit,
Hunedoara, tov. Hertz loan primind cerii se ailă sectorul Ii care a nedoara-Deva. La consfătuire participă tru rezultatele deo- .
intens lucrările de reparaţii, or campaniei agricole de primăva o menţiune Ia artă aplicată. realizat planul cu 114,2 Ia sută. •învăţători, profesori, jurişti, medici, in nenumăratele manifestări de masă
Cea mai mare cantitate de căr gineri şi alte categorii de intelectuali sebite obţinute t
ganele agricole să acorde cea ră, organele şi organizaţiile de bune peste plan — de 1.841 tone din regiune. cu cartea: recenzii, concursuri „Ci-
— a fost dată de către minerii în concursul „Bi- .
mai mare atenţie, acestor lucrări. partid trebuie să îndrume cît mai de la sectorul IM. Cel mai mare După prezentarea dării de seamă a-
aport şi l-au adus brigăzile con supra activităţii desfăşurate, se va a- blioteca în slujba L
In cele patru S.M.T. din regiu competent munca conducerilor duse de loan Cîslaru, Teleny lege noul consiliu al Filialei şi de
Rudolf şi îoan Jurca. legaţii la conferinţa S.R.S.G. pe ţară. construcţiei soda- ^
nea noastră mecanizatorii au re unităţilor agricole socialiste şi
Succesele obţinute se datoresc ’iste“, biblioteca ^
parat pină la 21 ianuarie 231 a cadrelor tehnice agricole, ast faptului că aceste brigăzi mî-
c o m u n a l ă din
tractoare din cele 302 care ne fel incit, de îndată ce timpul va
Miercurea a fost
cesită reparaţii, 240 pluguri din permite, să se poată începe cu
toate torţele lucrările. distinsă recent cu premiul I pe
regiune.
Dragostea şi stima pe care o au
oamenii muncii din Miercurea pen
tru bibliotecara lor, au dovedit-o
zilele trecute, cînd au propus-o
candidat în alegerile de deputaţi
pentru sfatul popular comunal în
circumscripţia electorală nr. 1.
LASCĂR STANCU
Pentru succesul muncii insiructiv-educafive în şcoli! Se pregătesc
de alegeri
Să iniţoin ia ip sifi trimestrului
Formaţiile artistice din întreprinderile
Cu cîteva zile în urmă, secţia de "CORNEL CIŞMAŞIU experimentale deşi comitetul executiv La Casa alegătorului din staţia C.F.R. Sitneria, călăto rilor şi lucrătorilor feroviari li şi instituţiile oraşului Deva se pregă.
învăţămînt şi cultură a Sfatului popu al sfatului popular regional a luat mă se pune la înăemînă diverse ma Ierlaie privitoare la alegerile de deputaţi ce vor avea loc la tesc intens pentru a prezenta în cinstea
lar regional a făcut bilanţul muncii şeful Secţiei de învăţămînt suri eficace pentru a veni în ajutorul 5 martie a.c. In afară de aceas ta, agitatorii prezenţi aici expli că cetăţenilor probleme ce-i in alegerilor spectacole reuşite. !Astfel,
instructiv-educative pe primul trimes şi cultură a Sfatului popular regional şcolilot în acest sens. teresează în legătură cu aceas ta. formaţia teatrală de la I.R.E.H. a pus
tru din acest an şcolar. Cu acest pri în scenă piesa „Patriotica romînă“ de
lej a reieşit că prima etapă de mun ioale cadrele didactice aplică un sis Educaţia fizică şi activitatea sporti In clişeu: Agitatorul Re mus Marcu dină unele lămufTri cetăţenilor aflaţi la Casa ale Mircea Ştefănescu, brigada artistică de
că s-a încheiat cu realizări frumoase- tem de notare uniform şi la nivelul vă, mijloace de, stimulare la învăţătu gătorului. agitaţie a întreprinderii de gospodărire
cunoştinţelor elevilor. Adăugăm aci şi ră, nu sînt folosite ca atare, ba mai orăşenească repetă textul de brigadă
Privind comparativ rezultatele la sistemul de a nota elevii în pri mult, unii profesori interesaţi în pri „Alegeri în trecut şi în prezent“, iar
învăţătură din primul trimestru al a- mul trimestru cu note mici, cît şi fap mul rînd de performanţele echipelor lor formaţia artistică a clubului devean îşi
cestui an şi aceeaşi perioadă a anu tul că în !mele şcoli se manifestă o mai strecoară încă în diferite formaţii îmbogăţeşte repertoriul cu noi aspecte
lui şcolar trecut, se constată o creş tendinţă neprincipială a întrecerii în sportive elevi slabi la învăţătură, că din alegerile de altădată şi de acum,
tere a procentului de elevi promovaţi tre unii diriginţi pentru a-şi scoate zuţi ia una sau mai multe materii, în
la toate clasele. In şcolile profesio clasa fruntaşă. De asemenea, preocu câlcind astfel indicaţiile. M.I-C. P. JURCONT
nale şi de meserii, în trimestrul ce a parea pentru pregătirea tuturor elevi
trecut, s-au obţinut rezultate îmbucu lor nu este la înălţimea sarcinilor, con- Inspecţiile făcute în şcoli au dovedit corespondent ,
siderîndu se că acest lucru trebuie fă că există şi un slab control al direc
rătoare. Situaţia nu diferă mult de la cut numai cu două-trei luni înainte de torilor în ceea ce priveşte îndeplinirea ?
un raion Ia altui, ' procentul promo încheierea anului şcolar. programei şcolare că unii profesori,
vaţilor oscilînd între 70-80 la sută. fie din comoditate, fie că nu sînt su Odată cu acţiunile de fiecare zi, o-
In învăţămîntul mediu însă, dispropor La limba romînă crearea frontului ficient documentaţi pentru anu uite lec bişnuite, la clubul siderurgiştilor hu-
ţia între unele raioane la procentul comun pentru formarea scrisului la ţii sau capitole din programă, trec cu nedoreni pot fi văzuţi eu regularitate
elevi a început să devină o lozincă, uşurinţă peste acestea, creînd astfel la repetiţii membrii brigăzilor artistice
promovaţilor este mai accentuată. Da aceasta r-ămînînd însă exclusiv pe sea lacune serioase În cunoştinţele elevi de agitaţie de la distilăria de gudroa-
că raioane ca Alba, Brad, Ilia şi ora ma profesorilor de limba romînă. lor. De asemenea, unele cadre didac ne şi de ia C.F.U. Ei pregătesc pentru
şul Deva au ajuns la 78 şi 79 la sută tice, interpretînd greşit instrucţiunile alegerile de la 5 martie un bogat pro
promovaţi, raioanele Haţeg, Orăştie In predarea matematicii mai dăinuie cu privire la întocmirea planurilor de gram artistic. In program sînt incluse
şi oraşul Petroşani au un procent mai în unele părţi formalismul. Nu există lecţii, intră la clasă superficial pregă
întotdeauna o preocupare susţinută tiţi. Pe viitor este necesar ca direc poezii, monoloage şi dialoguri, cântece
scăzut de promovaţi. In această si pentru a dezvolta deprinderi de mun torul de şcoală să vegheze la îndepli etc.
tuaţie se pune justificat întrebarea: că independentă ia elevi, fapt ce jus nirea întocmai a programei şcolare, să
Oare s-a făcut totul la aceste şcoli tifică şi rezultatele slabe înregistrate ceară tuturor cadrelor didactice, fie ele Cu mult interes este aşteptat spec
în cursul trimestrului I pentru ridi la probsfe scrise, atît la concursul de tinere sau vîrstnice, să se pregătească tacolul în pregătire al teatrului side-
carea nivelului de cunoştinţe al ele admitere în clasa a VHl-a, cît şi la temeinic, întocmindu-şi planul de lec rurgiştiior, cu actul III din piesa „O
vilor ? •examenul de maturitate. ţii ori de cîte ori simt nevoia, ori de scrisoare pierdută“ a neîntrecutului
cîte- ori mtîlnesc o lecţie sau un ca nostru dramaturg Ion Luca Garagiale.
Se manifestă încă Ia unele, cadre di La ştiinţele naturii se mai observă pitol nou.
dactice, mai ales Ia clasele I-IV, ori în uncie şcoli din regiune o preocu ¦!fr
o exigenţă excesivă, ori o indulgenţă pare fs4dsă pentru folosirea loturilor (Continuare în pag. 3-a)
exagerată, ceea ce face ca nota să nu In vederea alegerilor de deputaţi ce
mai fie un stimulent pentru elev. Nu vor avea loc la 5 martie a.c., brigada
artistică de agitaţie a căminului cul
m tural din localitatea Pui, raionul Ha
ţeg pregăteşte un bogat program -ar
tistic. In repertoriu sînt cuprinse o
scenetă, recitări, monoloage etc.
