Page 87 - 1961-01

N r. 1896 DRUMUL SOCIALISMULUI Pâe- 3

7 3BBJ

Jnvâfămîntul de partid Se întăreşte to t m ai m u lt mmMmRjxnsHk.... -
7t
în discuţia organizaţiei ••••. , •’•••^___\ -•v >v r :

de bază schim bul sat şi oraş

’Acum cîteva zile, organizaţia ră la un nivel corespunzător. Colectiviştii şi intovărăşiţii oamenilor muncii de la sate la UZINA METALURGICĂ „LENIN“ DE LINGĂ DIMITROVÜ (R. P. BULGARIA).
de bază nr. 1 turnătorie de la Cursanţii faco legătură mai strin- din comuna Teiuş, raionul Alba, crearea fondului central de pro­
uzina „Victoria“ Călan a anali­ să între teorie şi practică. Adu­ ca şi cei din alte sate vecine, au duse agricole al statului, la în­
zat in adunarea generală mo­ narea a- evidenţiat cursanţii frun­ obţinut in anul trecut producţii tărirea schimbului dintre sat şi
dul in care se desfăşoară invă- taşi şi a criticat pe cei care lip­ mult sporite la hectar faţă de oraş. Datorită faptului că s-au
ţămintul de partid. Din referatul sesc nemotivat de la învăţămint. ceea ce recoltau cind îşi lucrau înfiinţat noi unităţi agricole so­
prezentat de tov. Vasile Pascale, pămintul individual, pe parcele cialiste, iar cele vechi şi-au dez­
responsabilul cu munca de pro­ In urma dezbaterilor şi pro­ mici do teren. Drept rezultat, o voltat mult puterea economică,
pagandă şi agitaţie in biroul or­ punerilor făcute, adunarea gene­ parte însemnată din surplusul de s-au creat condiţii tot mai pri­
ganizaţiei de bază, şi din discu­ rală'a stabilit ca pe viitor să se produse l-au valorificat prin coo­ elnice aplicării pe scară largă a
ţiile purtate, a reieşit că nivelul ia măsuri care să ridice şi mai perativă. Acest lucru este ilus­ agrotehnicii înaintate şi a obţi­
învăţămintului de partid s-a ri­ mult calitatea învăţămintului. trat şi de faptul că numai coo­ nerii unor producţii mult mai
dicat mult faţă de anul trecut. S-a stabilit organizarea de con­ perativa „9 Mai“ din Teiuş a a- mari la hectar. A crescut astfel
Aceasta, datorită faptului că a sfătuiri cu propagandiştii în sco­ chiziţionat in anul care s-a în­ şi cointeresarea unităţilor agri­
crescut interesul şi preocuparea pul generalizării metodelor lor cheiat produse agricole in valoa­ cole socialiste, a ţăranilor co
membrilor şi candidaţilor de bune de muncă, organizarea de re de aproape 1.000.000 lei. lectivişti şi întovărăşiţi de a vin­
partid pentru studierea şi însuşi­ consultaţii pentru cursanţi asu­ de statului cantităţi mai mari
rea marxism-leninismului. pra celor mai importante proble­ Aprovizionată cu mărfuri din de produse agricole.
me, exercitarea unui control ,mai abundenţă, cooperativa a desfă­
La cursul seral, cercul de e- eficace şi acordarea unui ajutor cut ţăranilor şi celorlalţi locui­ Cîteva cifre dovedesc pe deplin
conomie concretă, cercul de stu­ mai concret cursanţilor din par­ tori din comună, un volum în­ acest lucru. In primele 25 de
diere a Istoriei P.M.R. şi la cer­ tea propagandiştilor şi a mem­ semnat de produse industriale şi zile din luna aceasta, în întrea­
cul de studiere a Statutului brilor birourilor organizaţiilor alimentare. Cele 172 biciclete, ga regiune s-a contractat mai
P.M.R., frecvenţa este în medie de bază. care răspund de diferite 116 aparate de radio, 7 motoci­ mult decît in perioada corespun­
de 90-95 la sută. Lecţiile sînt clete şi motorete, 27 maşini de zătoare a anului trecut cu 3.043
expuse de propagandişti în strîn- forme de învăţămint. cusut/ 34 de ceasuri de mină, tone de griu, 1.909 tone de po­
să legătură' cu sarcinile econo­ sînt doar cîteva din produsele de rumb, 360 tone floarea-soarelui,
mice, iar discuţiile se desfăşoa­ GHEORGHE SPERIOS bază pe care cooperativa din Te­ 181 tone fasole şi altele.
iuş le-a vindut în anul 1960 lo­
corespondent cuitorilor din comună.

Din activitatea organizaţiilor U. T. I Pe drept cuvînt spunea colec­ Pentru succesul muncii insfrucfiv-sdueative in şcoli! DIU PBOGBAMUL DE
tivistul Gavrilă Borza, în cadrul
unei discuţii cu mai mulţi co­ Sä învăţăm din lipsurile n n n m u iiD
lectivişti şi întovărăşiţi, că a va­ trimestrului I !
T in eri cu care ne m în drim lorifica surplusul de cereale prin 30 IANUARIE 19G1.
cooperativă sau pe bază de con­
In faţa tineretului stau sar­ pe parcurs, la obţinerea de e- tract cu statul, înseamnă a con­ (Urmare din pag. l-a) sînt temeinic pregătite, iar ultimele se Programul I: 5,40 Muzică populara 10,20 Muzică uşoară: 11,45 Ra­
cini de mare răspundere. Tine­ conomii de combustibil. tribui la aprovizionarea munci­ reduc uneori la interasistenţe în ca­ romînească ; 6,30 Emisiunea pentru sa­ dio Prichindel: „O poveste pentru
retul a dovedit de multe ori prin torilor din întreprinderi, la dez­ Rezultatele obţinute în munca edu­ drul cărora spiritul critic şi autocri­ te : Ne scriu corespondenţii voluntari; iepuraşi“ — scenetă de Constanţa Ni-
eroismul său, prin elanul său ti­ Tineri cu care ne mîndrim în voltarea industriei, la asigurarea cativă nu ne pot mulţumi atîta timp tic este slab dezvoltat. Controlul di­ 8,00 Din presa de astăzi ; 9,30 Tine­ cuiescu; 12,00 Muzică populară sovie­
depoul nostru sînt mulţi. Prin­ unui belşug de produse indus­ cît mai sînt unii elevi care, în şcoală rectorilor de şcoli nu este mulţumitor, reţea ne e dragă ; 11,03 Fragmente din tică ; 12,30 In faţa hărţii: cele trei
triale pentru oamenii muncii de şi mai ales în afara ei, prin comporta­ evidenţa muncii nu este ţinută la zi. opera „Puterea destinului“ de Verdi; Guyane; 14,30 Concert de muzică popu­
neresc că poate şi este în stare tre aceştia se numără mecanicii la sate. rea şi ţinuta lor, au manifestări străine 12,45 Cîntece sovietice; 14,30 Vechi lară romînească; 15,40 Lucrări de ti­
să înfăptuiască lucruri mari. Ti­ Gheorghe Istrate, Matei Ripău, educaţiei noastre noi. In concepţiile De bună seamă că existenţa lipsu­ melodii populare romineşti; 15,50 Note neri compozitori romîni ; 16,15 Vor­
neretul din depoul C.F.R. Sime- Simion Istrate, Eugen Cernău, Dîndu-şi seama cit de impor­ unora şi-a făcut loc vechea mentali­ rilor semnalate este şi o consecinţă a de lector; 17,15 Muzică uşoară; 17,30 beşte Moscova I; 18,30 Limba noastră.
ria s-a angajat să ducă la bun fochiştii Stan Manea, Marin Pa- tant este acest lucru pentru ri­ tate burgheză a pregătirii mediocre, unui control şi a unei îndrumări su­ Roza vuiturilor; 18,30 Almanah ştiin­ Vorbeşte acad. prof. Al. Graur; 19,00
sfirşit sarcinile ce-i revin din ţa şi alţii. Dintre tinerii care lu­ dicarea continuă a nivelului lor superficiale, pentru a promova clasa perficial efectuate în primul rînd de ţific ; 19,30 Concert de muzică populară Revista Economică Radio; 20,30 !n-
planul de stat pe anul 1961. Re­ crează în sectorul de reparaţii a- de trai, tot mai mulţi colecti­ cu minimum de efort, cu note limită. către conducerile şcolilor şi de către romînească ; 20,20 Noapte bună, copii: tepreţi de muzică uşoară; 21,15 Emisiu­
zultatele n-au întîrziat să se va­ mintim pe tov. Ioan Calotă, Ioan vişti şi întovărăşiţi frecventează Asemenea aspecte sînt fără îndoială şi secţiile de învăţămint şi cultură. Se „Uitatul“ de. Călin Gruia ; 20,45 Tri­ nea culturală ; 21,30 Muzică de estra­
Tipaie, Ioan Turdăşean şi Tibe- mai puţin piaţa neorganizată, o urmare a caracterului formal ce-1 au mai întîlnese situaţii cînd controlul şi buna Radio; 22,30 Concert de muzică d ă ; 23,15 Valsuri de concert.
dă chiar de la început. Consti­ riu Foltean, care sînt fruntaşi valorificîndu-şi surplusul de pro­ încă orele de dirigenţie, a slabei le­ îndrumarea directorului se rezumă la
în producţie şi la şcoala medie duse prin cooperativă. încă din gături a unor diriginţi cu familiile a- asistenţa la clasă, urmată de o dis­ uşoară ;, 23,09 Muzică de cameră. PROGRAMUL II: 14,08 Gîntâ vio-
tuiţi in brigăzi, ei îngrijesc şi din localitate. primele zile ale anului acesta, cestor elevi. Aceştia de multe ori, se cuţie formală cu cadrele didactice, fără PROGRAMUL II: 14,08 Prelucrări lonistul Nicu Stănescu; 15,40 Cîntece
la cooperativa din Teiuş au în­ rezumă la comunicări de note, fără a a se face o analiză mai temeinică a de pace şi prietenie; 16,45 Tribuna
exploatează în mod raţional ma­ TEOFIL PARAU ceput să sosească cantităţi în­ analiza temeinic cauzele răului, fără a celor constatate. corale romîneşti; 15,35 Orchestre so­
semnate de grîu, porumb, floa- îndruma şi a găsi împreună cu pă­
şinile. Aceasta a dus la înlătu­ corespondent rea-soarelui, fasole, ouă şi alte rinţii forme de muncă adecvate pentru Secţiile de învăţămint şi cultură nu
produse. Exemplul celor din Te­ îndreptarea elevilor. şi-au îndeplinit în totul obligaţia ce
rarea defectărilor de locomotive iuş este urmat şi de colecti­ o au de a controla şi îndruma munca
viştii şi intovărăşiţii din Căpud, Ajutorul organizaţiilor de tineret din în şcolile profesionale la obiectele de
P roblem ele producţiei în discuţia u tem iştilor Peţelca, Beldiu ca şi din alte şcoli, pîrghii puternice în munca de cultură generală şi pe linie educa­ vietice de instrumente populare; 16,30 Radio: Caracteristicile noii etape a
sate. educaţie, este de asemenea încă puţin tivă. In noul trimestru care a înce­
Cu cîtva timp în urmă, a avut gajat să reducă staţionările me­ solicitat pentru formarea unu opinii put, controlul acestora trebuie să con­ Vorbeşte Moscova I; 18,05 Cronica e- crizei generale a capitalismului de I.
In întreaga regiune se obţin sănătoase împotriva abaterilor. Nu în­ stituie sarcina lor principală. lectorală; 19,30 Inovatori şi inovaţii; Stănescu; 18,05 Cîntece de alegeri ;
loc adunarea generală a organi­ canice cu 80 la sută, iar ute- rezultate din ce în ce mai bu­ totdeauna abaterile disciplinare fac o-
zaţiei de bază U.Ţ.M. de la oţe- mistul Ioan Cîrstea s-a angajat ne în ce priveşte participarea brectul discuţiei organizaţiei de pio­ In unele şcoli nu există o coordo­ 19,40 Orchestre de muzică uşoară; 18,45 Scriitori la microlon : Şerban
lăria electrică a C. S. Hunedoa­ să reducă staţionările electrice nieri sau U.T.M., ci sînt prezentate nare a diferitelor activităţi în planul
ra. in această adunare utemiştii cu 50 la sută. De asemenea, ti­ A 6-a prem ieră doar directorului şcolii pentru rezol­ general al şcolii, fapt ce răpeşte ele­ 20,10 Cîntece ale popoarelor din Africa; Nedeicu; 19,47 Premieră la Opera de
au discutat problemele produc­ nerii s-au angajat să mărească vare. vilor mult timp afectat pregătirii şi
ţiei din secţie. durabilitatea oalelor' de turnare Sîmbătă la Teatrul de stat din contribuie în mare măsură la supra­ 21,15 Muzică populară din Dobrogea; Stat din Cluj — Opera „Alexandru Lă-
pentru ca acestea să poată fi fo Petroşani a avut loc cea de a Este necesar ca diriginţii din şco­ încărcarea lor. Rezolvarea acestor si­
In cadrul adunării s-a pre­ losite in loc de 11 la 15 turnări 6-a premieră din stagiunea cu­ lile profesionale să muncească mai tuaţii cade în primul rînd în sarcina 21,30 „Suceava“ — reportaj de Geo puşneanu“ de Alexandru Zirra; 22,20
zentat un referat privind elabo­ rentă cu piesa „Secunda 58“ de mult şi mai bine pentru formarea dra­ directorului de şcoală, care trebuie să Bogza (partea I) ; 21,55 „Bucureşti, Muzică instrumentală; 22,30 Muzică u-
rarea oţelului in cuptoarele elec­ Tot in această adunare tine Dorel Dorian. gostei de meserie la ucenici, pentru planifice judicios întreaga activitate a tu eşti inima ţării“, program de mu­
trice, căile îmbunătăţirii calităţii rii noştri s-au angajat să colec îndrumarea acestora ca după termina­ şcolii, pentru a asigura elevilor timp zică uşoară ; 23,15 Concert de noapte. şoară; 23,15 Poemul simfonic. „O viaţă
oţelului şi reducerii rebutului. teze în luna februarie 40 tone Spectacolul, mont'at in regia rea şcolii şi a stagiului de un an în necesar să-şi pregătească lecţiile. de erou“ de Richard Strauss.
In urma discuţiilor, tinerii s-au lui Marcel Şoma, aduce în distri­ producţie să-şi completeze studiile de 31 IANUARIE 1961.
angajat să depăşească planul lu­ fier vechi şi să presteze 260 ore buţie pe actorii: Gh. lordănescu, cultură generală prin învăţămîntul se­ Pentru înlăturarea lipsurilor care mai PROGRAMUL I : 6,30 Emisiunea Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
nar de producţie în februarie cu Ana Colda, Cristian Nicutescu, ral. există în şcolile medii de cultură ge­ pentru sate : Despre pregătirea răsad­ 11,00; 13,00; 15,00: 17,00; 20,00;
10 la sută, să reducă rebutul sub de muncă voluntară in alte ac­ Vaier Donca, Gh. Miclea, Dana nerală şi în cele profesionale, directo­ 22,00; 23,52 (programul 1); 14,00;
procentul admis cu 0,5 la sută. Pantazopol, Stela Popescu, Hen- Pe linia muncii metodice mai tre­ rii de şcoli şi secţiile de învăţămint niţelor ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
ţiuni obşteşti. riette Negrea, Valeria Nanei,
Mircea Zabalon, Traian Dănes- buie înlăturate anumite deficienţe. Bu­ şi cultură trebuie să ia măsuri ur­ „Cel mai bun zece“ (reluare) ; II).
VLAD CONSTANTIN cu, Ştefan Iliescu şi George Do-
ru. năoară, cu toate că sînt organizate gente pentru a putea ridica la nive­
Uternistul Nistor Lazăr s-a an- corespondent
Scenografia este semnată de cercurile pedagogice şi funcţionează lul sarcinilor actuale conţinutul învă-
SSL Emil Moise.
comisiile metodice în şcoli, primele nu ţămîntului, gradul de pregătire al ele­
Primii în achitarea vilor.

produselor contractate 30 I A N U A R I E 1961

O preocupare de seamă a în­ rie. Printre primii care şi-au a-

tovărăşirilor din comuna Luneo- chitat obligaţiile contractuale se DEVA : In ujytbra legii ; HU­ te ; ORAŞTIE: Scrisoarea Elvi-
iul de Jos, raionul Brad este a- numără intovărăşiţii Sabin Poi- NEDOARA : Normandîe Nie- rei; HAŢEG; Prinţesa cu stea­
chitarea la timp a produselor nar, Lazăr Tod, Tănase Poinar me.n ; PETROŞANI; iVluritele ; ua de aur; BRAD : Doamna eu
contractate. Pină în prezent ei Să preţuim iubirea ; SEBEŞ : căţei ui; LOatea : Coţofana hoa­
au predat statului, 5.100 kg. car­ şi alţii.. Doamna m inistru; ALBA IU- ţă; TEIUŞ : Vînători de rigid;
ne, cu 1.620 kg. mai mult decît FLORIN BENE.A LIA; Nopţile Cabiriei; Băieţii ZLATNA : Evghenie Oneghin ;
prevedea planul pe luna ianua- noştri; SIMERIA : Ea te iubeş­ ILIA: Poznaşa; APOLDUL DE
corespondent SU S: In întimpi narea zorilor.

¦Í&-

Baza Gyanfamam© pună în pericol poporul cuban, guvernul prezb O.N.U. că „baza de la Guanta­ Şyum +ffiJgO BQ LW BB
dat pînâ de cuiind de Eisenho­ namo este indrejitată spre inima
pacea în i@na Mării C a ra ib ilo r wer a pus la cale o agresiune poporului cuban. Ea ne-a fost im­ PF-NTRU 24 ORE de. Vîntul va sufla slab din
făţişă împotriva Republicii Cu­ pusă cu forţa, ä spus Fidel Vremea schimbătoare, cu ce­ sectorul est. Dimineaţa şi seara
p. pămînt şi 37 km. p. apă. In peste 10.000.000 dolari pentru ba. Baza de lă Guantanamo, po­ Castro, şi în prezent guvernul rul variabil, mai mult senin în ceată.
trivit planurilor americane, urma Cubei examinează serios proble­ cursul nopţii. Temperatura va­
Guantanamo este cea mai ma­ anul 1934, cind dependenţa po­ întreţinere. Baza este utilată cu să joace rolul principal. Aici tre­ ma ca, în conformitate cu drep­ riabilă va fi cuprinsă, ziua în­ PENTRU URMĂTOARELE
buiau să fie debarcaţi o parte tul internaţional, forţele mariti­ tre 1 şi minus 3 grade, iar 3 ZILE
re bază americană din regiunea litică şi economică a Cubei faţă cele mai noi mijloace tehnice de din trădătorii poporului cuban noaptea între minus 8 şi -16 gra­
şi mercenarii americani, de a- me militare (ale S.U.A. — Vreme schimbătoare cu cerul
Mării Caraibilor. Ca este situa­ de S.U.A. s-a accentuat, Wa­ război. In rada de la Guantana­ ici urmau să decoleze avioanele N. R.), să părăsească Guan­ mai mult noros şi cu tempera­
americane cu misiunea de a tanamo“. Iar în discursul ţinut tura în uşoară creştere.
tă la extremitatea de sud-est a shingtonul a impus Cubei reîn­ mo pot ancora peste 50 nave de transforma în scrum roadele tru­ la mitingul de la Havana, Fi­
dite de eroicul popor cuban. Un del Castro a sp u s: „Nu avem
Cubei şi se întinde pe o supra­ noirea acordului din 1903. război de mare deplasament. uriaş val de proteste a izbucnit niciun motiv de fricţiuni cu
în toate ţările Americii Latine, S.U.A. întrucît toate băncile, mi­
faţă de i 16 km. p. Din peninsu­ De aproape şase decenii, Sta­ Publicaţia americană „U. S. milioane de oameni manifestin' nele, întreprinderile, toate avu­
du-şi solidaritatea cu eroicul ţiile care au fost înainte în mîi-
la Florida, de la Miami (princi­ tele Unite construiesc şi recon­ NEWS AND WORLD REPORT“ popor cuban. In unele ţări au nile străinilor, acum ne aparţin
fost formate chiar brigăzi de vo­ nouă“.
palul centru de recrutare al con­ struiesc instalaţiile militare de relevă că această bază „este şi luntari care se angajaseră să Gospodării agricole colective!
lupte alături de poporul cuban. „Intre noi rămîne numai o întovărăşiri agricole!
trarevoluţionarilor cubani şi mer­ la Guantanamo, fortificînd in a- uri centru de instrucţie perma­ problemă — Baza de ta Guan­ Producători cu gospodării individuale!
Paralel cu aceste uriaşe mani­ tanamo“. Fidel Castro' a subli­
cenarilor americani), sînt doar celaşi timp zona bazei. Lucrări­ nent al flotei din Atlantic, pre­ festaţii de solidaritate, în Consi­ niat că guvernul cuban „încă nu In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
liul de Securitate au început la se grăbeşte cu această proble­ contractarea linei.
495 de mile. Iar de la extremi­ le s-au înteţit şi mai mult de cînd cum şi o bază sigură pentru 4 ianuarie dezbaterile în legătu­ mă“ şi nu va trece la folosirea
ră cu pregătirile făcute de S.U.A. armelor pentru a-şi redobîndi C o n tra cta ţi cu u n ită ţile D.C.A. şi d e le g a ţii
tatea sudică a peninsulei Flori­ Cuba a zdrobit lanţul robiei mo­ submarine“. în vederea invadării Cubei. Râul drepturile asupra acestei părţi lor cît m ai multe cantităţi de lină.
Roa, ministrul Afacerilor Exter­ din teritoriul ţării, întrucît mai
da pină la Matanzas, oraş situat nopolurilor americane, dindii-le Prin aşezarea sa geografică, ne al Cubei a amintit în discur­ de vreme sau mai tirziu tot po­ In acest fe l con tribu iţi la aprovizion area
sul său despre incursiunile mul­ porul cuban va fi acela care-şi va in d u str ie i cu lin ă şi to to d a tă vă a s ig u r a ţi im ­
pe coasta de nord a Cubei, sînt astfel o grea lovitură. Rivnînd Guantanamo este un important tor avioane americane în spaţiul exercita suveranitatea asupra ei. portante venituri pentru gospodăriile dvs.
aerian al Cubei, despre distru­
mai puţin de 150 mile. la recăpătarea „drepturilor“ pier­ punct strategic în Marea Carai­ gerea prin bombardamente pira­ Demascarea pregătirilor in ce R eam intim pe această cale că, în perioada
tereşti a unor imense plantaţii priveşte atacarea Cubei în faţa prelu ării lin u rilor din cote şi contracte, nu se
dute şi speriate de influenţa re­ bilor, un cap de pod al Penta­ de trestie de zahăr, despre blo­ opiniei publice mondiale a avut vor m ai încheia contracte pentru lină.
cada economică a S.U.A., des­ drept urmare că S.U.A. au înce­
voluţiei cubane asupra celorlal­ gonului îndreptat in primul rind pre embargoul asupra vînzării de tat manevrele militare din A4a-
arme Cubei şi a subliniat rolul rea Caraibilor, înregistrînd un
Statele Unite., au acaparat te popoare din America Latină, împotriva Cubei. nefast pe care îl joacă baza de ruşinos eşec în politica sa agre­
la Guantanamo in înfăptuirea a- sivă. Aceasta nu înseamnă că
Guantanamo în anul 1898. Lu­ S.U.A. fac tot ce le stă în pu­ Evenimentele din anul 1954 cestor acte banditeşti. De ase­ Statele Unite au renunţat la pla­
menea, el a subliniat că Cuba nurile lor agresive. Eroicul po­
crurile s-au petrecut astfel: po­ tinţă pentru a-şi menţine domi­ cînd baza de la Guantanamo a vrea să reglementeze problema por cuban, strîns unit in jurul
bazei de la Guantanamo pe cale guvernului revoluţionar Fidel
porul cuban, exploatat cu cruzi­ naţia asupra acestor ţări şi pen­ servit imperialiştilor americani paşnică, prin tratative cu S.U.A. Castro, este hotă rit să lupte pî-
nă la ultima picătură de sînge
me de colonialiştii spanioli, care tru a înnăbuşi revoluţia victo­ pentru înnăbuşirea în sînge a Referindu-se la aceeaşi proble­ pentru independenţa patriei şi
mă, Fidel Castro a relevat in apărarea drepturilor sale revolu­
au început ocupaţia militară şi rioasă a poporului cuban. Baza revoluţiei din tinăra republică cadrul discursului ţinut la a 15-a ţionare, lozinca Cubei de azi
sesiune a Adunării Generale a fiind : „Patria sau moartea“. —
colonizarea insulei în anul de la Guantanamo, înzestrată cu Guatemala, precum şi evenimen­
C. AL.EXANDROAIE
1511, s-a ridicat la luptă împo­ distrugătoare, crucişătoare, tor­ tele recente (ne referim la răs­

triva dictaturii coloniale. Cind piloare şi contratorpiloare, ram­ coalele armate ale popoarelor din

poporul răsculat îşi dobindise a- pe pentru lansarea de rachete, Nicaragua şi Guatemala împo­

proape independenţa, S.U.A. au aerodromuri şi zeci de avioane, triva dictatorilor, cînd S.U.A. au

declarat război Spaniei şi, sub precum şi depozite de arme con­ contribuit activ la reprimarea w'Vt'v.

pretextul că acordă „ajutor“ cu- venţionale şi muniţii, constituie cruntă a răsculaţilor) dovedesc ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ i i

banilor, au ocupat insula în a- un pericol uriaş pentru suvera­ cu prisosinţă pericolul pe care îl ŞI MONTAJE

nul 1898. In felul acesta, jugul nitatea Cubei şi a celorlalte ţări reprezintă baza Guantanamo C l u j , s t r a d a A u r e l Vla ic ii n r. 182

spaniol a fost înlocuit cu cel a- din această emisferă. In prezent, pentru popoarele din această VINDE:

merican ! arată revista americană „NEW­ parte a lumii. Pentru poporul 1 BUCATĂ POMPA CENTRIFUGALĂ V.R.fi“ Q = 18U
!m.c./h.; H = 17 m. ; electromotor 28 kW. 1480 rot/minut, 500
In anul 1903, sub presiunea SWEEK“, la Guantanamo se a- cuban acest pericol este cu atît | Volţi.

S.U.A., Cuba a fost nevoită să llă peste 3.800 marinari, 500 mi­ mai mare cu cit baza Guantana­ 2 BUCĂŢI POMPE CENTRIFUGALE I.M.B. Q max. 250
| m.c./h.; H = 40 m. 81 C .P .; 1450 rotaţii/minut şi Q nTm.
semneze un acord prin care li litari ai infanteriei marine, 2.770 mo se află chiar pe teritoriul Cu­ ,170 m.c./h. ; II = 7,5 m .; 0.5 C .P .; 1450 rotaţii/minut, cuplate
jcu electromotoare de 55 kW., 2960 rotaţii/minut, 500 Volţi.
se cedau americanilor două baze de muncitori civili americani şi bei.

militare maritime — La Cuan- 3.800 muncitori cubani. Potrivit Văzind că nici agresiunea e-

tanamo şi Bahia-LIonda. Potrivit aceleiaşi publicaţii, S.U.A. au in­ conomică, nici provocările şi

acordului, S.U.A. au acaparat de vestit pină acum aproape spionajul, ameninţările şi în cele

la Cuba pentru construirea ba­ 100.000.000 dolari pentru insta­ din urmă nici ruperea relaţiilor

zei de la Guantanamo, 79,5 km laţii militare şi cheltuiesc anual diplomatice nu pot îngenunchia