Page 89 - 1961-01

iP'üéiot
A nuí X II I. Nr. 1897
Pentru introducerea
tehnicii noi
Introducerea pe scară largă a tehnicii noi a devenit o preo­
cupare de căpetenie a colective lor întreprinderilor din regiu­
nea noastră. Noi procese tehno logice, noi utilaje, îmbunătăţi­
rea colaborării între întreprind eri şi institutele de cercetări
ştiinţifice — tată doar cîteva aspecte ale acestei importante
acţiuni.
Colaborare tehnico-ştilnţiflcă
Intre Combinat ui carbonifer
al Văii Jiului şi Institutul de
mine din Petroşani a fost în­
cheiat un contract pentru re­
zolvarea de către acesta din
ur.mă a unor importante pro­
bleme, privind îmbunătăţirea
condiţiilor de exploatare Ia di­
ferite mine.
Recent, Institutul d'e mine a
înaintat combinatului studiul
„Rambleul hidraulic şi pneuma­
tic la mina Lupeni“ şi studiul
Plan tem atic de inovaţii
Zilele acestea, la Combinatul
siderurgic din Hunedoara a
fost aprobat planul tematic de
Inovaţii pentru anul curent. A-
cest plan, care cuprinde 49 de jitoare“ la secţia l-a furnale.
temie, are menirea să canali­
zeze activitatea inovatorilor
combinatului înspre cele mai a-
cute probleme ale producţiei,
încă nerezolvate.
Amintim dintre temele cu­
prinse în pian „Ridicarea au­
tomată a riglelor de la uşile
cuptoarelor de cocsificare“,
„Mecanizarea curăţirii uşilor şi
ramelor cuptoarelor „la bateri­
Msşini noi
Pînă acum cîteva zile, la fa- prin introducerea belor două
brica „Vidra“ din Orăştie de- miaşini de decarnat se evaluea­
carnarea pieilor se făcea ma­ ză la 144.000 lei pe an.
nual. Operaţia fiind greoaie şi
dificilă, necesita un număr hila­
re de muncitori, iar calitatea
lucrului nu era întotdeauna cea
mai bună. Da curînd, au fost
introduse două miaşini de de­
carnat moderne. In felul acesta,
decarnareă pieilor se execută
calitativ mult mai bine, iar
productivitatea muncii creşte
simţitor.
Economia ce se realizează
— ooo—
C® © mots m v ’afa n o a str ă
— Ce e nou în viaţa
mea.
Faptele dovedesc că în­
treaga viaţă s-a înnoit şi
se înnoieşte mereu. In via­
ţa mea aproape totul e
nou.
Şi tov. Antonie Vasîu,
muncitor la baza de uti­
laje a T.R.C.H. Deva, a
continuat:
Sînt muncitor şi iubesc
munca. Vreau să ştiu şi să
cunosc cit mai multe lu­
cruri despre tehnică. In a-
cest scop, mi-am propus
să obţin calificarea profe­
sională în mai multe me­
serii. Pentru a-mi împlini
această dorinţă, am avut
sprijinul comuniştilor. Cu
JHîe ?nlemiu
ajutorul lor am ajuns să
obţin calificarea în patru,
m eserii: mecanic de uti­
laje, lăcătuş, macaragist
ş i şofer. Am învăţat Şi
practic încă alte două
m eserii; cea de sudor au­
togen şi sudor electric, in
curînd voi da examenele
pentru a obţine calificare
şi în aceste meserii.
Nu de mult am primit
locuinţă. Am cumpărat
mobilă nouă. Anul trecut,
în urma reducerilor de
preţuri, am cumpărat în
rate o motocicletă. Pentru
munca ce o prestez sînt
răsplătit aşa cum se cu­
vine. Ciştig lunar 1.100 lei.
Faptul că dorinţele mele
s-au împlinit şi se împlinesc,
se daloresc regimului nos­
tru democrat-popular care f
ne-a creat condiţii bune L
de muncă, de trai şi de /
învăţătură nemaicunoscute i
pînă acum.
\ N. BADilJ
n^ V V - V '-J\V '•vv/'s/yv- VyV' ^
I Afut*
M arţi 31 ia n u a r ie 1961
privind „Automatizarea punctu­
lui de culbutare de la mina Lu­
peni“.
Peste puţin timp, dat fiind
stadiul avansat al lucrărilor,
combinatul va primi studiile
„Determinarea tipului de per­
forator optim pentru cărbuni —
cel mal corespunzător din punct
de vedere tehnico-economlc“ şi
„Asanarea focurilor subterane
prin realizarea diferenţei de
presiune nulă“.
ile de cocs“, „Mecanizarea în­
cărcării sidieritei prăjite din
prăjitoare şi mecanizarea în­
cărcării sideritei brute în pră­
Pentru inovatorii oţelari s-a
dat spre rezolvare, printre al­
tele, tema „Automatizarea pro-
porţionalitâţii aerului şi com­
bustibilului avînd ca impuls
conţinutul de oxigen în gazele
arse“ Ia secţia O.S.M. nr. 1, iar
la secţia laminorului de 800
miri., „Evacuarea mecanizată a
ţunderului din canalele rolelor
angretnate din faţa cajei“.
D. DRAGAN
corespondent
-IM-
Consfătuire
de produefie
La sediul Uniunii regionale a
cooperativelor meşteşugăreşti din
Deva, a avut loc o consfătuire
de producţie la care au partici­
pat responsabilii centrelor de co­
mandă confecţii pentru femei şi
bărbaţi din regiunea Hunedoa­
ra. Cu această ocazie, serviciul
de producţie al U.R.C.M., a ana­
lizat rezultatele obţinute în ra­
mura textile-confecţii în anul
1960. Din referatul prezentat la
consfătuire a reieşit că volumul
producţiei a crescut faţă de anul
1959 cu 21 la sută, iar capaci­
tatea de producţie s-a mărit cu
13 secţii noi, atrăgînd în coope­
rative încă 72 membri.
TRA5AN AID!SE
corespondent
5 S-a construit o cantină, s-a a-
Comunistul Ioan Fierea este un muncitor harnic şi bun ac­
tivist pe tărîm obştesc. Lucrând ca montator La atelierele C.F.E.
Simeria, el îşi depăşeşte în fie care lună norma cu 10 pînă la
18 la sută. Pentru meritele sale, a fost propus candidat in cir­
cumscripţia eleotcva.lă nr. 65 a oraşului Deva.
IN CLIŞEU: tcv. Ioan Fio rea la locul de muncă.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Combinatul siderurgic Gh. Gheorgluu-Dej din Hunedoan
Aspect de la Furnalul nr. 5.
La Henig— gospodărie
agricolă colectioă
La cîţiva' kilometri de satul
Berghin, raionul Alba, se află
aşezat satul Henig. Vecin cu el,
este sătul Berghin. Recoltele
colectiviştilor clin Berghin au
fost mereu mai bogate, traiul
tot mai îmbelşugat. Văzînd că
numai în gospodăria colectivă
se pot obţine recolte bogate, ţă­
ranii muncitori din Henig au
format o întovărăşire apoi la
îndemnul organizaţiei de partid,
au fiotărit¦să se unească intr-o
gospodărie agricolă colectivă.
Hotărîrea lor a început să prindă
viaţă odată cu depunerea prime­
lor cereri. Cele dinţii cereri pen­ conducere pe cei mai harnici,
tru gospodăria colectivă au fost
depuse de gospodari de frunte ca
Gheorgbe Munteanu, Nicolae
Ghelcu, Vasile Sasu, Simion
Ganga şi alţii. Exemplul lor a
Candidaţii h D« P.
candidap poporului muncilor
S BŞ S S S S S S 555 wxiuAT-rmtun-rizT~rntn*-r*z*v-**~-z.r 'r r r.7.t.t manw.r.:r. rn-qi» ^ ------L—‘ 1' ‘
Turnatoarea ÎNVĂŢĂTORUL
Brânescu Cu 6 ani in urmă, pe poarta şcolii lor zile de azi. Piese folclorice a cules
4 pagini 20 bani In anul 1949 cinci s-a anga­ de 7 ani din Chitid, comuna Boşorod, de altfel din toate satele din jur, multe
jat la uzina „Victoria“ din Că- intra un tînăr cu o privire deschisă şi din acestea fiind valorificate prin pu­
lan, era o fetişcană. Venise de faţă zîmbitoare. Era tov. Ion Alarine- blicarea lor în ziarul regional „Drumul
pe meleagurile Moldavei, din scu, proaspăt absolvent al unei şcoli socialismului", în „Albina“, „Luceafă­
comuna Barzea. Ss vedea pe pedagogice, venit în sat să împărtă­ rul“, „îndrumătorul cultural“, revistele
faţa-i puţin încruntată urma şească fiilor ţărani­
urnei copilării zbuciumate. La lor muncitori din pentru copii „Lumi­
părinţi — ţărani săraci — au lumina cărţii. De la niţa“ şi „Cravata
fost nu mai puţin de 7 fraţi. început, prin felul
Sărăcia şi mizeria au făcut-o cum s-a apropiat de roşie“ precum şl
să simtă dle timpuriu greută­ oameni, s-a făcut
ţile vieţii. Auzise că va putea îndrăgit şi apreciat. în culegerea aflată
scăpa de necaz muncind în fa­ sub tipar „Tinerele
L-au cunoscut cei fără bătrîneţe“, e.
brică. ditată de Casa re.
Munca în uzină i-a plăcut tineri, participînd la gională a creaţiei
cercurile de înde­ populare.
mult lui Liii.
Lui Liii îi plac deopotrivă letniciri practice or­ In prezent, tov,
ganizate la şcoală,
munca şi distracţia. La una din legate de lucrarea Ion Marinescu este
reuniunile tovărăşeşti organi­ director al şcolii de
zate la uzină l-a cunoscut pe pămintului in co- 7 ani şi secretai
Iosif Brărteseu, muncitor şi el, a! organizaţiei de partid din sat. Ca
care i-a devenit soţ mun, după metode înaintate, l-au cu­ semn al preţuirii de care se bucură
noscut cei vîrstnici în zilele cînd umbla din partea ţăranilor muncitori de aici,
Apreoiindu-i meritele, comu­ a fost ales deputat comunal, iar în
niştii din secţie au primit-o în din casă în casă în căutare de folclor, prezent este propus candidat al F.D.P.
anul 1955 in rîndurile ior. A- de vechi cîntece bătrîneşti, balade, stri­ in circumscripţia electorală comunală
tunci, a fost una din cele mai gături, ghicitori şi mai ales elemente nr 27.
fericite clipe ale vieţii ei. Cu
ale folclorului nou, închinat luminoase­
J ocazia primirii în partid s-a
angajat să fie mereu fruntaşă Preşedinta comisiei de femei
' in producţie, să fie un exemplu
Colectivista Kiszely Agneta este bine­ constituirea gospodăriei agricole eo>
pentru tovarăşii ei de muncă.
Şi s-a ţinut de cuvînt. Brigada
condusă de ea este una dintre
cele mai bune brigăzi de Ia tur­ cunoscută în comuna Crislur, pentru ac. lective.
nătoria de tuburi din Călan. tivitatea sa rodni­
că ca preşedintă a Tovarăşa Klszelj
Ziua de 18 ianuarie 1961, a comisiei de femei de Agneta se numără
fost pentru ea o zi deosebită. la gospodăria a- şi printre cititorii ac.
Intr-o adunare din circumscrip­ gricolă colectivă tivi ai bibliotecii co,
ţia. nr. 119 a oraşului Hunedba-
ra, pentru meritele sale în pro­ i,16 Februarie“. munale.
ducţie şi în activitatea obşteas­ Crescută într-o Pentru meritele
că, Liii Brănsscu a fost propu­ familie de ţărani cu
să candidată a F.D.P. pentru gospodărie mică, sale, preşedinta co.
sfatul popular orăşenesc. candidata de partid
Kiszely Agneta şi-a misiei de femei de
ELENA Ş1NCA cîştigat încrederea
cetăţenilor din <5ris- la gospodăria agri.
corespondentă iur care, în anul
1850, au ales-o de- colă colectivă din
— O— putată in sfatul
popular comunal, sarcină de care s-a Cristur a fost pro­
La Bacea achitat cu multă conştiinciozitate, mun­
cind pentru înfrumuseţarea satului şi pusă şi în acest an
Locuitorii satului Bacea sim­
ţeau de mult nevoia de a avea drept candidată
un local pentru grădiniţa de co­
pii. La îndemnul deputatului lu- pentru Sfatul popu-
lius Hărăguş, ei au construit un
fruntos local de grădiniţă. Iar al oraşului Deva,
cit şi pentru sfatul popular comunal.
A. FURCA
corespondent
fost în scurt timp urmat de toţi La 1 martie- eînd îşi va începe C o n fe rin f0 pe terne
ceilalţi ţărani muncitori din sat. activitatea grădiniţa, cei peste 30
de copii ai colectiviştilor din Ba­ La clubul sindicatului minier prezentată de tov. ing. Marian
Aşa se face că Jt) ziua de 29 cea se vor bucura de o sală spa­ din Lupeni iuncţionează o casă Cornel.
ianuarie 1961, la Henig ş-a;inau- ţioasă dotată cu mobilierul ne­ a alegătorului. Aici se desfăşoa­
gurat gospodăria agricolă colec­ cesar. ră o activitate bogată. Cu cîteva Asemenea conferinţe au loc
tivă căreia i-'au' dat numele 6 şi in alte localităţi din regiune.
Martie“. Cele 271 familii din sat Deputatul Gheorghe Faur, îm­ zile în urmă, circa 540 mineri Bunăoară, la C.S. Hunedoara,
au înscris în gospodăria colecti­ preună cu cetăţenii din circum­ au ascultat conferinţa „îmbună­ peste 120 femei muncitoare au
vă 1.117 ha. teren, 166 bovine scripţia sa, a construit două po­ ascultat conferinţa ţinută de tov.
din care 110 vaci de lapte, 2 ba­ deţe şi au aşternut pietriş pe o tăţirea condiţiilor de trai ale mi­
toze, 2 tractoare şi numeroase porţiune de 600 m.l. de drum. nerilor sub regimul de democra judecătoare Ana Uţiu, intitulată
unelte de muncă. ţie populară“. Conferinţa a fosI
Spiritul gospodăresc al celor
Adunarea generală a colecti­ doi deputaţi, a îndreptăţit cetă­
viştilor a ales în consiliul de ţenii din circumscripţiile nr. 19
şi 21 din salul Bacea, să-i pro­
iar ca preşedinte pe-tov. Vasile pună din nou candidaţi de de­
Hulea. putaţi pentru alegerile din 5
martie.
SILVIA TOM A
corespondentă
„Drepturile femeilor in R.P.R.“.
La casa alegătorului din O-
r TBLBUC:* 9 e! i răştie, 170 de cetăţeni au audiat
Ultimele săpături efectuate rină pe rină locomotive, exca­
conferinţa „Superioritatea demo­
menajat un club, un cinema­
la Teliuc, indică existenţa u- valoare, foreze etc. Evident şi tograf, există magazine — de craţiei socialiste“. Conferinţa a
nei activităţi extractive încă textile, alimentare, fero-chi-
ele pe vremea romanilor. Zgu­ roadele sînt altele. Astăzi, nu­ mice, centru de distribuire a fost expusă de tov. Eugenia Bă-
ra de fier găsită, precum şi mai în 11 zile se extrage în­ plinii e tc .; există şcoală mo­
monedele romane, arată că ps treaga producţie a anului dernă de 7 ani. De-a lungul laşa, judecătoare.
< aceste meleaguri s-a extras şi 1938! E intr-adevăr impresio­ Teliucului şi pe tot parcursul
' prelucrat fierul din timpuri nant. pină la Hunedoara, şoseaua Program îa stafia
este pavată. Tot din două in
<j străvechi. Cu toate acestea, o Ceea ce uimeşte şi mai mult două ore autobuzele fac legă­ de radioficare
activitate mai intensă începe pe oricine merge la Teliuc tura între Teliuc şi Hunedoa­
este însă altceva. Funîcularul ra. s-au acordat credite pen­ Zilele trecute, una din emisiu­
r abia prin anul 1934. Spunind nou — funîcularul vechi, sta- tru locuinţe individuale la 41 nile locale ale staţiei de radio­
oameni ai muncii, s-au con­ ficare din Deva a fost în între­
o activitate intensă, ne refe- pa de sortare nouă — staţia struit două blocuri pentru ne- gime dedicată alegerilor, fiind
\ rim la nivelul de producţie veche, atelierul mecanic nou familişti. s-au dat în folosin­ realizată cu concursul cercului
s sporit, nu însă şi la nivelul — atelierul vechi, staţia de ţă 118 apartamente. ;| literar „Ion Slavici“ şi a actori­
ş lelinic. Se observă o creştere eompresoare nouă _ staţia s lor Teatrului de stat de estradă
veche!... şirul este mult O dezvoltare şi mai intensă \ din localitate.
a numărului de muncitori, dar va cunoaşte Teliucul în anii
i în acelaşi tim p, şi intr-un pro- mai lung. La. Teliuc se viitori, in 1965 ăe la Teliuc se S In prima parte a emisiunii,
s cent mai ridicat, a gradului de spune cam a ş a : „Ce.i nou va extrage mai mult ăc jumă- tov. Ion Simion şi Petre Jurco-
L exploatare şi mizerie, se mă- — amplificăm, ce-i vechi tate din producţia de mine- j ni, au prezentat două portrete
) reşte durata zilei de muncă, şi nefolositor — demo- reuri ăs fier a ţării, se va ) ale tov. Sabin Boticiu, candidat
l. se impune un ritm mai inten- lăm“. Schimbările mari de construi un club, încărcarea ? al F.D.P. in circumscripţia re­
c siv lucrului. aici s-au întipărit adine in minereului se va mecaniza în gională nr. 52 şi, tov. Ecaterina
memoria oamenilor, în inima proporţie de sută la sută. 5 Beldeanu, candidata in circum­
c Zăcămintele de fier au fost lor. Transportul minereului se va scripţia electorală orăşenească
> exploatate în scopul obţinerii face cu mijloace auto, fiind ţ nr. 19 — Deva.
mai economic, in 1963 va intra <
\ unui profit cit mai mare. Aşa Ce era Teliucul odinioară ? în folosinţă o instalaţie ăe > In continuare, Irimie Străuţ
\ se explică faptul că munca O aşezare rurală înapoiată in preparare a minereurilor. De L a citit schiţa „Afişele“, închinată
} manuală la perforare, încăr- care mizeria făcea ravagii. Să­ asemenea, se vor construi alegerilor din trecut, din volu­
răcia îi trimitea pe localnici multe locuinţe muncitoreşti. ţ- mul „Drumul spre ziuă“, N. Do-
> care, şi în interiorul întreprin. ^ novici foiletonul satiric „Dorri’-
{ ăerii şi la transport, n-a fost să muncească aproape pe ni­ Numai in cursul acestui an, < Mitică senatorul...“, iar Traian
’ înlocuită pînă în anii de de- mic la mină. Nişte case mici, Filimon poezia originală „Soa-
> moeraîie populară. Aşa se ex­ minerii din Teliuc vor primi s re-n cer şi-n suflet soare“. Apoi,
aşezate care încotro din cau­ <. actorii Toma Fiorela şi Roman
plică exploatarea neraţională 169 de apartamente. Lucian au recitat poeziile „Vo­
ş tez'1 de Dragoş Vicol şi „Can­
a minereului, lipsa de grijă za noroaielor, adăposteau cele Viitorul spre care ne con- \ didatul“ de P. M. Dorin.
<
• faţă de viaţa oamenilor şi vii­ 100 şi ceva de persoane exis­ duce partidul, va face locali- In încheiere, formaţia Teatru­
lui de estradă Deva a prezentat
torul întreprinderii. tente în anul 1938. In rest, ni­ tatea minerească din masivul actul I din programul închinat
alegerilor, din care s-au remar­
1 După ce minele au devenit mic. Doar analfabetism, boli, cat corul „Hai la vot", ctntecul
„Votez pentru prima oară" in­
} ale poporului însă, lucrurile foamete...
) s-au schimbat. Mecanizarea Teliucul ăe azi are o înfă­
> operaţiunilor grele s-a făcut ţişare cu totul deosebită faţă
} din plin simţită. A început să de trecut. Odată cu mina s-a
$ se practice o exploatare raţio- dezvoltat şi comuna. S-a con­ Poiana Rusca şi mai frumoa­ terpretat de Ana Dorian, reci­
) nalâ a zăcămintelor. In inven­ struit un dispensar, care-i cle. să şi mai înfloritoare. tările „Jblania unul fost agent
electoral“ şi „Un fost deputat“,
tarul întreprinderii au intrat servit in prezent de 6' medici. N. ANDRONACrtE prezentate de Ioan Mihai şi Lu­
cian Radulian.
i,V . V W W W V .V .'.V .'V V .V v V W \ A W v*vV VV 'VV V VV '-AV v\\VW -V\V\rv'v\/V W VW vW V .S ?