Page 9 - 1961-01

B ib íío ícc a áf ~

R s g io n a ’á

Hunedoara-Deva ^

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! IN M A R EA FAMILIE

o Cercul literar din şcoală, mij­ A COLECTIVIŞTILO R

loc important de educaţie patriotică } Recoltele sporite obţinute an de an în gospodăriile agricole colective..1.

(pag. 2-a). ’ veniturile însemnate pe care acestea le realizează din diferitele ramuri d e )
producţie, belşugul care îşi face tot mai mult locul în casele colectiviştilor,
o Neocotonialismul american în sînt fapte care dovedesc că tnunca în gospodăria colectivă este mai spornică. >
Ţăranii muncitori văd acest lucru, se conving de el. Şi, drept urmare, păşesc <
impas , . (pag. 3-a). cu încredere deplină în marea familie a colectiviştilor. Iată doar cîteva e
xemple semnificative în această privinţă.
® In Consiliul de Securitate s-a

încheiat discutarea plîngerii Cubei

împotriva acţiunilor agresive ale

4 pagini 20 bani S.U.A. (pag. 4-a).

Anul Xfilí. Nr. 1877 Sîmhătă 7 ianuarie 1961 Cele două sa­ cit puţin timp. Şi iată că ve­

G aitiu te, Mihalţ şi cinii lor, ţăranii întovărăşiţi din

Galtiu, sînt oa­ satul Vurpăr, au hotărit să pă­

recum vecine. Le desparte doar şească pe o cale nouă, pe ca­

hotarul Coşlariului. Oamenii de lea gospodăriei colective. La în-'

aici se cunosc, se vizitează re­ ceput au fost puţini cei care au

ciproc, iau astfel cunoştinţă des­ depus cereri. Doar Ionel Jică-

întreprinderea de industrie lo­ nSd-- Asemenea mobilă pre felul de muncă şi de trai al reanu, preşedintele întovărăşirii,
cală „Economica“ din Sebeş a- proi in acest an. Pînă
fiecăruia. Nu de mult întovă- Ioan Pasc, Ionel Diacu, Ioan

duce o contribuţie de seamă la în f adică de la intro- răşiţii din Galtiu au avut prile­ Sărăcsăian, Nicolae Sărăcsăian

aprovizionarea oamenilor mun­ duator tipuri de mobi­ jul să se convingă că după pri­ şi incă vreo ciţiva. Ei au devenit
cii din regiunea noastră cu bu­ lă, i executate 150 gar-
mul an de muncă in comun, insă agitatori neobosiţi pentru

nuri de larg consum. Dacă la nittşi 70 garnituri tip colectiviştii din Mihalţ au dus atragerea tuturor celorlalţi ţă­

începutul activităţii ei, această 2. în anul acesta vom acasă pentru munca prestată în rani muncitori din sat' în gos­

întreprindere avea un număr re­ pretaţi sporite de mo- gospodărie cite 1.500-2.000 kg. podăria colectivă. In acest scop

dus de secţii şi o capacitate de bilitimente variate. Ast- griu, 3.000-4.000 kg. porumb, au folosit cele mai convingătoa­

producţie restrînsă, astăzi ea s-a fejiduce sortimente noi, 2.000-2.500 kg. cartofi, multe al­ re argumente. Le-au vorbit a-

dezvoltat; au luat fiinţă noi sec­ CLpip „Ilefor“ şi biblio- te produse agricole şi animalie­ cestora despre producţiile mari

ţii, se produc sortimente variate te;i)e asemena, avem in re şi, în plus mari sume de realizate în gospodării colective

de bunuri de larg consum etc. st modele proprii de bani. Au văzut cu ochii lor cum ca cele din Miceşti, Cistei, Me-

Aceasta, ca ur­ biblioteci dintre numeroşi colectivişti şi-au cum­ sentea, despre veniturile mari

mare a cerinţelor care un model părat mobilă, biciclete, aparate realizate de colectivişti despre

mereu crescînde pentru copii, pre­ de radio, haine şi cîte altele. viaţa nouă pe care o trăiesc a-
ale popularei din — Convorbiră. cum şi măsuţe
S-au putut convinge în felul a- ceştia. Oamenii i-au ascultat,
regiunea noas­ IOAN ROI pentru radio. Pe
tră. Pentru a in­ directorul . lîngă acestea, cesta că cea mai sigură cale pe i-au înţeles şi le-au urmat în­
forma cititorii cu „ E c o n o m ic a “!*- producem spă­ care trebuie să păşească pentru demnul. In scurt timp pentru
unele amănun­ lătoare simple, a-şî crea şi ei un trai mai îm­ gospodăria colectivă ce se va i-
belşugat, este gospodăria colec­
te în ce priveşte spălătoare cu ca­ tivă. Aşa se face că la început, naugura curînd, au depus cereri

noile sortimen- pac şi altele, Silviu Jurca, preşedintele înto­ 146 familii de întovărăşiţi.

fe produse de I.Î.L. „Economica“,1 j nul trecut, oamenii vărăşirii. Marian Mîrza, apoi
Emilian Voica, Cornel Barbu,
un redactor al ziarului nostru a fj' primi în acest an de Zilnic noi şi
Partenie .Mîrza al lui Partenie, •noi întovărăşiţi
avut o convorbire cu tov. Ioan jitnderea noastră mai

Roman, directorul întreprinderii. e nituri de mobila şi Traian Potopea şi alţii au depus din Oarda de

— Sectorul cu cea mai mare oe. I DM PRIM ELE Z IL E , cereri pentru constituirea unei Jos vin la sfatul popular şi de­
pondere din cadrul întreprinderii lalte sectoare ce vor l gospodării colective şi în satul pun cereri pentru a intra în no­
noastre, a spus tov. Ioan Ro­ u lor. De atunci n-a trecut prea ua gospodărie care se va inau­
man, este fără îndoială sectorul ¦lare parte din prepara­ mult timp. Dar, numărul ace­ gura în curînd. Pînă a-
lemn.. Alături de celelalte sec­ dme existente in maga- lora care au depuse cereri se ri­ cum au cerut să facă par­
toare şi acesta şi-a adus o con­ lementare din raionul dică la 117 familii. Hotărîrea te din gospodăria colectivă
tribuţie la aprovizionarea oame­ îşt produse de întreprin-
nilor muncii cu bunuri de larg ;ajstră. Dar, necesităţile [ înainte de începerea iu- J lor este ca duminică, 8 ianua­ un număr de 148 familii de ţă­

consum. In anul^ trecut am pro- nfate de carne cresc pe ( crului, minerii din briga- ţ CĂRBUNE PESTE PLAN rie, să inaugureze gospodăria rani întovărăşiţi cu peste 170 ha.

- us garnituri mobilă de ,e;e_ Dc aceea au fost colectivă. teren, numeroase animale, ate­

bucătărie tip „Sibiu“. Pentru a esuri de sporire a capa- l da lui Ciocan Candin de 1 lor din abataje. In felul acesta, laje şi unelte agricole. Cei care
din abatajele minei a fost ex­
obţine acest succes, conducerea ţjde producţie, de reali- f. la mina Valea Morii a ^ Nici un sector rămas tras ia suprafaţă o cantitate De la infiinţa- au păşit primii pe această cale
în urmă însemnată de cărbune peste sînt ţăranii întovărăşiţi Nicolae
întreprinderii a luat unele mă- ^ o i sortimente şi de îm- [ I. M. Barza, ţin o scurtă ] plan, încă din primele zile lu­ Vurpăr rea celor două Şerdean, Viorel Catargiu, Nico­
Minerii de la Lupeni au în­
suri ^în special de aprovizionare igea calităţii preparate- [ ,,operativă". Acest obicei I ceput noul an cu realizări fru­ crătoare ale lunii ianuarie. Pe --------------gospodării agri­
moase. In primele cinci zile ei
ritmică cu materialele necesare. :ru aceasta unitatea de au extras peste plan mai mult întreaga mină depăşirea obţi­ cole colective de pe raza comu­
de 600 tone cărbune cocsiiicabil. nută pînă la data de 5 ianua­
— In anul trecut aţi scos ce- zL a fost dotată cu uti- ^ l-au inaugurat anul tre- ] nei Vinţul de Jos (in satele Si- lae Pătruţ, Gheorghe Lupşa,
De remarcat că la sfîrşitul a- rie inclusiv se cifrează la 226
va' sortimente noi ? ern. Astfel, nu de mult L cut, dar îl menţin şi în ] cestei perioade toate seefoare- tone cărbune. bişeni şi Vinţul) n-a trecut de- Gheorghe Cindea şi alţii.

— Da. Mă voi referi tot la oitalată o maşină de mă- [ prezent. In acest fel ei îşi j îei minei au înregistrat depă­ Rezultatul întrecerii
şiri. Acest succes al lor se da­
sectorul lemn. Prin vară am a'ne şi o maşină de um- ţ pot organiza mai bine J torează măsurilor tehnicc-orga- întrecerea socialistă la mina Pentru buna organizare a celui de-a!
nizatorice luate încă din anu! Petri!a continuă să se desfă­
studiat posibilităţile scoaterii u- it-zeluri. Intr-o singură | munca şi pot obţine re- ¦] trecut în vederea îndeplinirii şoare cu aceeaşi însufleţire ca
ritmice a planului de produc­ şi în anul trecut. Colectivul
nor noi tipuri de mobilă de bu- j,ia maşină macină 450- L zultate mai frumoase. J ţie pe anul 1961 şi desfăşurării fiecărei brigăzi şi sector este concurs ai
unei însufleţite întreceri socia­ dornic să ocupe un loc fruntaş
căt’ărie. Aşa am ajuns să execu- --------- --------------- liste între brigăzi şi sectoare. încă din primele zile ale anului.
Drept urmare, cantitatea de căr­
tăm mobilă de bucătărie tip .ontinuare în pag. 3-a) La mina fruntaşilor bune extrasă de ele peste sarci­
nile de plan sporeşte în fiecare
INIŢIATE - REALIZĂRI In prezent drapelul de frun­ zi. în zilele lucrătoare din \pe- Ieri, 6 ianuarie a.c., a avut loc concurs; prelucrarea regula­
taş pe bazinul carbonifer al rioada 1-5 ianuarie au extras şedinţa de constituire a comisiei mentului de desfăşurare a celui
In ultimii ani, locuitorii re- a economie pentru bugetele s-au pavat străzi, au apărut Văii Jiului îl deţine colectivul astfel cu aproape 290 tone de de-al Vl-lea concurs al artişti­
giunii noastre şi-au format un%. Numai cu cîteva luni în noi parcuri, trotuare, flori şi minei Vulcan. Pentru a obţine cărbune mai mult decît preve­ de coordonare a celui de-al VI- lor amatori in toate unităţile
obicei frumos : să realizeze totm, locuitorii din comuna Vi- pomi ornamentali. Prin munca şi în anul acesta rezultate cîi derile planului. lea concurs pe ţară al formaţii­ culturale, pentru înscrierea în
mai multe lucruri bune pen-tri^a iu inaugurat noul cămin depusă pentru înfrumuseţarea mai bune, el a luat din timp lor artistice de amatori din sis­ întrecere a tuturor formaţiilor e-
înfrumuseţarea oraşelor şi samurai care se număra pe oraşului, cetăţenii şi deputaţii măsuri pentru crearea unor con­ Fruntaşe, sînt colectivele sec­ temul .sindicatelor şi aşezămin­
telor. Periodic, ei se adună pbă dreptate printre cele mai din Deva au cucerit de două diţii optime de muncă brigăzi­ toarelor I şi III. telor culturale. xistente in regiune, a înfiinţării
circumscripţii electorale, în săfmosse din regiune. Aproape ori consecutiv drapelul de oraş
festive sau la căminele cultu!Care sătean a contribuit cu fruntaş în acţiunile gospodă­ In planul de măsuri întocmit şi promovării altora noi, în sco­
rale unde discută cu reprezenta 11 realizarea acestei lu- reşti. Realizări frumoase s-au şi dezbătut cu acest prilej se
tanţii lor şi pun la cale di ver< « « ¦ iCTni obţinut în oraşele Hunedoara, prevede constituirea pînă la data pul descoperirii şi stimulării de
acţiuni de interes cetăţenesc. Petroşani şi altele. Acestea sînt de 12 ianuarie a tuturor comi­
Iniţiativa maselor de cetăţer doar cîteva exemple grăitoare siilor raionale şi orăşeneşti de noi talente din rindul oamenilor
îmbinată cu preocupare şi rnU despre forţa nebănuită a mase­
lor în acţiune. Mii de cetăţeni muncii de la oraşe şi sate.
că, a dat naştere la o serie <rări, iar în fruntea acţiunii au s-au încadrat în frontul muncii
îealizări la oare au contribiost deputaţii. Ţăranii munci- obşteşti şi spun acum cu mîn- Expoziţie de grafică şi pictură
numeroşi cetăţenii. In anul 19ori din satul Petreni se mtn- drie : şi eu a.m lucrat la căminul
nostru; şi eu am muncit la R e a liz ă r i 8a o riz o n tu l 1Sala galeriei de arte plastice şani al Uniunii Artiştilor Plas-
s_au termlnat Ş0°ii de 4 ăresc acum cu noua şcoală pe şcoala noastră, la strada sau din Petroşani găzduieşte de ci- tipi din R.P.R.
şi 5 şcoli de 7 ani, două (Dare au construit-o în cea miai parcul nostru. Cuvintele „al In primele două zile de pro- echipa condusă de comunistul
pensare, 14 că,mine culturanare parte prin forţele lor pro- nostru“ au căpătat o semnifi­ teva zile o interesantă expoziţie Intre artiştii care semnează
muJte poduri şi podeţe etc. Iprii. caţie nouă, care aduce satis­ ducţie ale anului 1961, minerii Petru Preda, MARIA ALIC. de arte grafice şi pictură, reali- cele 34 exponate se numără I.
facţie şi îndeamnă la realizări zată cu concursul artiştilor plas- Matyaş, Elena Bianu, B. Szlam-
fonduri bugetare şi ou apor In ultimii ani *s-au făcut ne­ şi mai importante. Oamenii au din orizontul I al minei Ghelar corespondentă tici profesionişti din întreaga re- ka, Fodor-Imling Frieda, Emil
locuitorilor din sate s-au termumărate lucrări de acest gen muncit cu drag pentru binele au dat peste plan cu 25 la sută giune. Cea mai mare parte a ex- Brandiş, E. Lucaci-Băiaş, Victor
nat lucrările de electrificare şi nu există sat în care anii de lor, se mînd'resc cu ce au făcut poziţiei cuprinde realizări ale Silvester, E. Feher, G. Szilagy
26 de localităţi şi s-a extins !democraţie populară să nu fi şi vor să continue această ac­ membrilor Cenaclului din Petro- Fr. Walther şi alţii
ţeaua de radioficare. Deputradus ceva nou. Dovadă sânt fru- ţiune lăudabilă.
şi alegătorii lor, îndrumaţi moaşele cămine culturale din mâi mult minereu. Fruntaşă' este ,----------
sfaturile populare, au înfăpt Poiana şi Cristur, şcoala şi că- In luna decembrie s-au în-
lucrări social-cultiirale şi e rninul din Daia, microcentrala C. IONESCI) — 000— 5, mm '^N M . I
litare în valoare de 15.356.1 de la Corceşti şi multe altele,
lei, ceea ce constituie o imp Pe de altă parte, în fiecare oraş (Gontinuare în pag. 2-a) Rezumatele forestierilor

ISSSftF ¦ Colectivul I. F. Orâştie şi-a încheiat deed eiipîaml 4 U
activitatea anul trecut cu o lună de
zile mai devreme, obţinînd totodată A devenit o obiş­ Aceiaşi oameni, că folosească la ma­ pelor. Aceasta pentru
frumoase economii la preţul de cost. nuinţă elaborarea care au făurit cup­ ximum utilajele şi că biroul organiza­
Forestierii din această întreprindere şarjelor de 400 tone torul 4, ridică astăzi timpul de lucru. ţiei de partid a luat
ştiu însă că în anul acesta le stau în La cuptorul Martin cuptoarele 5 şi 6. măsuri ca în fiecare
faţă sarcini cu mult sporite faţă de nr. 4 al C. S. Hune­ Acum ei muncesc cu Astfel, dacă la cup­ echipă să lucreze
anul trecut. doara. Oţelarii care avint sub lozinca: torul 4 o parte din membri şi candidaţi
piese nu erau aduse, de partid. In acest
Pentru a le duce la îndeplinire cu deservesc acest cup- „Cuptorul 5, mai re­ altele neidentificate, fel s-a întărit mult
cinste, ei au luat încă din anul trecut sor i-au pătruns a- pede decît cuptorul aşezate la intîmpla- disciplina, simţul de
măsuri de organizarea lucrului şi de proape toate tainele 4 !“. Şi, după cum re, cînd au început: făspundere pentru
aplicarea în procesul de producţie a — deşi de la prima indică realizările, an­ lucrările de montaj calitatea lucrului fă­
unor măsuri tehnico-organizatorice. gajamentul nu-i de­ cut, iar echipele, ca­
şarjă elaborată de el loc formal. El este la cuptorul 5, totul re obţineau rezultate
Astfel, în primele două zile lucră­ n-au trecut decît cî­ pe cale să fie depă­ a fost pregătit. Pie­ sub posibilităţi, au
toare din anul curent au transportat teva luni — şi acum şit. Deocamdată a- sele erau puse în devenit fruntaşe. Cel
în depozitul fabricii de cherestea îi cer să dea tot ce ordine tehnologică, mai bun exemplu îl
Orăştie, cantitatea de 130 m.c. buş­ poate, indicele pre­ oferă in acest sens
teni de fag, depăşind planul de pru văzut o fost deja a- Angajamentul constructorilor echipa condusă de
ducţie pe aceste zile cu 41 la sută- tins. Ioan Tîrnă, care as­
tăzi obţine rezultate
TRAIAN 1ACOB întrebat căror fac­ destui de frumoase.
tori se datorează a-
corespondent cest succes, oricare Prin urmare, anga­
oţelar va spune, jamentul constructo­
tn trecut această clădire era lo­ Í printre altele, că un vansul faţă de gra­ identificate pînă la
cul preferat al bogătanilor din co­ merit deosebit îl au fic este de vreo trei cea mai mică. rilor huneăorevi de
muna Girbova. Ei se adunau aici | -\ constructorii. Căci săptămini. Construc­ a termina cuptorul
şi puneau la cale tot felul de m&- oricit de pricepuţi Montării folosesc 5 şi mai repede decît
trapazlîcuri pentru exploatarea ce­ ar fi oţelarii, fără un torii au insă con­ din plin învăţăminte­ cuptorul 4 este pe
lor săraci. vingerea că-l vor d e p l i n realizabil.
agregat bine pus la mări. le de la cuptorul 4 Faptele. realizările
In anii de democraţie populară punct, n-ar reuşi să şi în ceea ce priveş­ obţinute plnă acum,
localul a fost complect refăcut şi obţină rezultate atit De unde provine te metoda de monta­ precum şi ritmul în
transformat în dispensar medical, de frumoase. Aşadar, această convingere ? re în amsamblu. Ast­ care se lucrează in
care acum dispune de o casă de constructorii au fă­ fel, ei nu mai mon­ aceste zile, oferă su­
cut un lucru bun La lucrările de la tează piesele sepa­ ficientă garanţie.
naştere, un staţionar cu 15 paturi, cuptorul 4, construc­ rat, ci în blocuri N ANDRONAFR^
sală de consultaţii, laborator, un a- pentru care au fost torii au căpătat mul­ mari, alcătuite pe
parat Roentgen etc. felicitaţi la timp de terenul de lucru, jos,
către oţeluri. tă experienţă. Ei au pe platformă.
IN FOTO: vedere parţială a dis­ învăţat să-şi organi­
zeze mai bine mun­ S-a îmbunătăţit
pensarului medical din comuna Gir­ ca, astfel incit să nu mult şi munca echi­
facă nimic in plus,
bova, raionul Sebeş.

i