Page 90 - 1961-01

D iL . 2 DRfJMUh SOCIAU Z M U hW Nr. 189?

^ ^ ^WAUvjt«MmnHMiBaww ESB3EggS HSSBB [SSBnB9l69n2S59LS7aBBSÍ

Noul fn Yiafa pădurenîBor P re g ă tiri in fiecare după-armiază, acfivifefe cuCfarală!
pentru alegeri
Oricine trece azi prin Gheţar ducta de apă potabilă. De aseme­ Manifestări numeroase,
sau prin alte sate din împreju­ nea, şcoala din Govăjdia a fost Pentru ca munca cultural-ar- dar şi variate, interesante
rimi — prin locurile pădureni- înzestrată cu mobilier modern.

lor cum li se mai spun — obser­ Tot în ultimii ani au fost elec­ tistică să constituie un adevărat

vă noul la tot pasul. Cînd spun trificate satele Ruda şi Plop pre­ factor de educare a maselor, Co­ Casa raională de cultură „Mihaii E- mintit, n-a cunoscut în suticientă mă­

aceasta am în vedere în special cum şi extremităţile satului Ghe­ mitetul executiv al sfatului popu­ mlnescu“ este cea mai importantă in­ sură sarcinile actuale, problemele pe
noile construcţii social-culturale, lar. lar din Brănişca, îndrumat de stituţie culturală din oralul Brad. După care trebuie să le rezolve casa raională.
realizate in anii regimului de de­ Una dintre cele mai mari rea­ comitetul comunal de partid şi cum se poate vedea şi din capul ati- Oare activiştii casei raionale de cul­
lizări obţinute în ultimii ani este împreună cu toate organizaţiile şului-program, tipărit pentru luna ia­ tură din Brad nu cunosc alte torme de
mocraţie populară, construcţii fără îndoială construirea drumu­ de masă, au întocmit un plan nuarie a.c (cu o întirziere de nu mai manifestări poiitico-educative de masă,
care au dat posibilitatea ca via­ lui Hunedoara — Ghelar. Dacă comun de activitate. puţin 15 zile), manifestările sale sint decît conferinţele? Ce interesantă ar
ţa oamenilor să fie mai frumoa­ mai anii trecuţi era foarte greu organizate în colaborare cu Consiliul fi fost, de exemplu, organizarea unor
să. să te deplasezi la Hunedoara, Planul de activitate, a şi fost sindical local, Comitetul raional U.T.M., seri de întrebări şi răspunsuri, a unui
astăzi poţi ajunge, cu autobu­ pus in aplicare. Cu ocazia adu­ Comitetul raional al femeilor şi cel de proces literar, a unor concursuri „Cine
Cu doi ani în urmă a fost dat zele care sint puse la dispoziţie nărilor pentru propuneri de can­ Cruce Roşie, S.R.S.C., A.S.l.T. etc. S-ar ştie, cîştigă" sau „Drumeţii veseli» pe,
in folosinţă la Ghelar un club cetăţenilor, în mai puţin de o didaţi, au fost prezentate frumoa­ părea că acest fapt este o garanţie a teme legate de specificul raionului, le­
se programe artistice. Astfel, in succesului acţiunilor organizate la casa gate de sarcinile de producţie ale unor
muncitoresc modern unde se satul Boz, brigada artistică do raională de cultură, o garanţie că în întreprinderi din oraş etc. S-ar fi pu­
agitaţie şi echipa de dansuri ale fiecare după-amiază aici poţi asisfa la tut include în program citeva simpo­
poate desfăşura o bogată acti­ oră. căminului cultural, au prezentat manifestări vii, atractive, în forme va­ zioane sau serate închinate alegerilor,
in faţa celor peste 300 de ce­ riate de prezentare. Citind programul a- fntîlniri ale tineretului cu fruntaşii în
vitate cultural-______________ '. Pentru viitorii mjntit, la prima vedere rămîi cu im­ producţie, zile ale tinerilor care vo­
artistică şi educa- anj s fnţ prevă­ presia că in raza oraşului Brad, casa tează pentru prima dată etc. Pentru a-
raională de cultură, cu sprijinul orga­ ceasta se cerea desigur, mai mult in­
tivă. Tot aici a S citele n o a s t r e — zute a se înfăp- nizaţiilor amintite, în liecare după-a- teres. In felul acesta însă şi rezulta­
miază are în plan cite o manifestare tele ar fi fost altele. Numărul partici­
fost construit un &/Jjj p Uf e r jj p o p u l a r e pe raza comu- tăţeni, programe variate. De a- interesantă cultural-ediicativă. le în­ panţilor la acţiunile casei de cultură ar
se,menea, cu ocazia propunerii fi crescut, acestea atingiudu-şl în mai
lîoncrail dHeo şsrcnofallină m • ••* r 1 - nei noastre cons­ cearcă însă un sentiment neplăcut cînd mare măsură scopul propus.

pentru elevii de trucţii noi, une constaţi că aceste acţiuni au de fapt Aici, desigur în perioada actuală au
loc şi manifestări interesante susţinu­
la şcoala profesională ca şi alte le din fondurile statului, altele candidatului pentru Sfatul popu­ un caracter pur tormal, în fond ele re-
te de artiştii amatori ai casei raionale
obiective. Datorită condiţiilor noi din contribuţia bănească şi mun­ lar regional, formaţiile artişti­ dueîndu-se la 4 teme, expuse sub for-
mă de 24 conferinţe. Astfel, în 11 zile de cultură, spectacole în vederea par­
de muncă şi cîştigurilor bune, ce­ ca voluntară a cetăţenilor. La lor amatori de la căminul cul­ ticipării la primele faze aie celui de al
consecutive se preconizează prezentarea
tăţenii de pe raza comunei noas­ ora actuală. în centrul atenţiei tural din Brănişca, au prezentat Vl-Iea concurs al formaţiilor artistice
un program frumos. unei singure conferinţe (cu acelaşi ti­
tre au avut posibilitatea să-şi cetăţenilor din Ghelar stă con­ de amatori. Oare acestea n-ar fi fost
tlu) pe tema eclipsei de soare de la 15
construiască case. frumoase şi în­ strucţia unei grădiniţe de copii. Activitatea cui tura l-artist ică destul de interesante, pentru a fi tre­
februarie a. c. la diferite instituţii şi
căpătoare, dotate cu tot ce-i tre­ Pînă în prezent a fost transpor­ continuă. In ziua de 29 ianua­ cute chiar cu titlul în program ? !
întreprinderi din oraş şi împrejurimi.
buie unui om ca să trăiască în tat materialul lemnos şi ţigla, a rie, în sala căminului cultural Sau, poate casa raională de cultură
condiţii optime. Numărul caselor fost procurată cărămida şi va­ Pe tema alegerilor în schimb se pre­
din Brănişca, a avut loc o între­ Adam Moga este strungar la secţia mecanică a jabricii. chi­ din Brad nu se po-ate mîndri cu ast­
nou construite în ultimii ani în­ rul. Iti curînd vor începe lucrări­ mice din Orăştie. Preocuparea lui principală este îmbunătăţirea zintă doar 6 acţiuni (tot sub for­
trece cifra de 50. Minerii Toma le de construcţie. cere artistică între formaţiile continuă a calităţii produselor, tată de ce, de luni de zile, din fel de acţiuni ? !
strungul lui n-a ieşit nici o piesă rebuţată. mă de conferinţe şi tot sub un Secţia de învăţămînt şi cultură a ra­
Ion Precup, Augustin Lăscuţo- Odată cu noile construcţii so­ cultural-artistice din satele Bră­ titlu comun 1), alte 4 fiind închinate
=> 4= ionului Brad lr.juie să urmărească pe
iu, Dobra Apostol (Berg), Petru cial-culturale, cu deschiderea de nişca,Boz şi Tîrnava. realizărilor regimului democrat-popular,
POŞTA REDACŢIE! viilor cu mai mult simţ de răspundere
Crăciunescu, sînt numai cîţiva noi magazine, cu dezvoltarea Şi şcolile elementare din ra­ iar alte 3 coexistenţei paşnice intre
programele de activitate ale Casei ra­
dintre cei ce si-au construit ca­ minei etc., s-a schimbat şi fe­ za comunei Brănişca, pregătesc cele două sisteme : socialist şi capita­
se noi. Cu ciţiva ani în urmă, lul de viaţă al oamenilor. Ei au ionale de cultură, ajutînd-o mai sub­
programe artistice pentru a fi list. Intr-un colţ al programului, parcă
stanţial la întocmirea lor, pentru a cu­
cetăţenii Ghelarului au primit „posibilitatea să ti ăiasca in con prezentate în faţa alegătorilor. întimplător, există şi un orar al acti­
prinde cele mai actuale probleme, în
cu bucurie în casele lor difuzo­ diţii demne de zilele noastre. Şcoala elementară de 7 ani din Intr-un răstimp scurt, la re­ sinescu (Cugir), Giiircă loan vităţilor permanente organizate la club
dacţia ziarului nostru au sosit şi Ştefănescu. loan (Alba Iu-
rul ; satul a fost radioficat. Toate acestea se daforesc grijii Brănişca are in pregătire un pro­ multe plicuri ponţinind încercări lia). Şi despre versurile dvs. şi un anunţ foarte general „pentru cei
literare, unele mai reuşite, alte­ s-ar putea spune acelaşi lucru.
¦ Asemenea lucruri se pot spune permanente a partidului şi gu­ gram compus din cîntece, dan­ le mai stîngace. Intre cele mai Şi îndemnul de a ţine legătură
reuşite merită să fie menţionate cu cercul literar local e la fel de
şi despre celelalte sate aparţină­ vernului nostru, grijă care se suri populare romineşti şi reci­ poeziile „Cuvîntul tău“ de ton valabil. Despre fragmentul de
toare comunei Ghelar. In satele face simţită la tot pasul. Drăgănescu din Hunedoara, „Cu nuvelă trimis de tov. Giurcă nu
tări, pe care-1 va prezenta in ctt- vremea îmi scriu azi cartea“ ele putem să ne exprimăm o părere
studentul Radu Selcjan din Pe­ unitară. Din puţinele pagini o-
Ruda şi Plop s-au construit că­ rind. troşani, culegerile de folclor ale ferite nu se poate vedea nici un
mine culturale şi şcoli de patru
ALEXANDRU POPA I. DAN

preşedintele Statului popular al directorul Căminului cultura!

ani, iar la Plop s-a introdus con- comunei Ghelar Brănişca.

lui Ion Aîarinescu din Chitid, ale caracter conturat, dialogul e sec interesaţi", in legătură cu înscrierea la forme vii, variate, atractive. E o sarcină

Condiţii bune de în v ă ţă tu ră lui Gh. Baeiu din Hunedoara, stil proces verbal, avînd prea pu­ „formaţiile şi cercurile“ care funcţio­ cie care nu este scutită însă nici Casa
pentru muncitorîl-efevi ' Maria Dragosin din Vinţul de ţine tangenţe cu literatura pro- nează în cadrul casei raionale de cul­ regională .a creaţiei pgpuiare, care tre­
Jos, Adrian Oţoiu din Teiuş, priu-zisă. tură. buie să analizeze neînlîrziat cauzele
Prin grija partidului şi guver­ reparaţii electrice, elev în clasa venta cu regularitate cursurile. multe din ele fiind publicate in care au generat lipsurile amintite ale
nului, la Hunedoara a luat fiin­ IX-a şi mulţi alţii, se numără Conducerea şcolii medii serale ziarul nostru. Vlad N. Vlăduţ (Vata). In ge­ Din cîle se vede, conducerea casei Casei raionale de cultură din Brad.
ţă o şcoală medie serală unde neral, versurile proprii nu reu­ raionale de cultură, atunci cînd a por­
învaţă sute de siderurgişti şi con­ Mai jos dăm răspuns încer­ şesc să comunice vreun senti­ nit ia alcătuirea programului sus a- ST. FENESANU
structori. Vin aici pentru a-şi cărilor unor începători: ment deosebit. In schimb culege­
complecta studiile medii, munci­ printre cei mai sîrguinpioşi elevi. însă a organizat cursuri pe rile de folclor sînt interesante.
tori tineri din toate secţiile Ana Andreiciuc, Vasile Pop şi Din păcate tematica lor e mino­
combinatului, constructori de la Muncitorii elevi se bucură de schimburi, în aşa fel ca să nu e- Nicolae Cliirică (Hunedoara). ră, depăşită de timp. Ne-ar in­
I.C.S.H. etc. Ceea ce este îm­ Versurile trimise redacţiei atrag teresa folclor nou, pe teme im­
bucurător pentru noi, es’te fap­ condiţii minunate de muncă şi xiste absenţe. Conducerile celor atenţia în primul rind prin fap­ portante, actuale. cÂmieii s.e am uză
tul că majoritatea tinerilor de­ tul că sînt axate pe realitate.
pun un inter-es deosebit la orele învăţătură. Dacă în anul trecut două mari întreprinderi din Hu­ Multe din ele conţin idei poetice Gh. Baciu (Hunedoara). .Ma­
de cursuri şi în timpul liber, valoroase, ,c.are nu .sint- susţinute terialul „Un om descurcăreţ“ la
pentru a-şi însuşi cît mai multe au existat unele greutăţi în ce nedoara asigură muncitorilor e- însă întotdeauna de imagini reu­ început părea un reportaj, dar e
cunoştinţe. Tineri ca loan Mal­ şite. Versul de cele mai multe sărac în d ate; vorbeşte despre
tei, prim-topitor la oţelărie, e- priveşte organizarea muncitorilor levi concedii de studii plătite şi ori e greoi şi cind încearcă să oameni pe care nu-i găseşti la
lev in clasa IX-a, loan Vîslan, se închege în strofă e chiar con­ nici unul din laminoarele Hune­
electrician la C.T.E. 2, elev în pe schimburi, cazarea etc., as­ totodată au reuşit să rezolve în fuz. Ar fi foarte bine ca pentru doarei. Am crezut apoi că e vor­ Oliviu Golcea, contabil la Să ne mai amuzăm o lecuţăi
clasa IX-a, loan Lupşan, lăcătuş a lichida aceste confuzii, (care ba de o schiţă. Pentru aceasta baza de recepţie din Dobra, — Septic, ori 66 ?
la uzina cocso-chimică, elev în tăzi aceste deficienţe au fost re­ cea mai mare parte cazarea lor. se împletesc uneori cu o slabă deschide uşa biroului: — Ce-am jucat ultima
clasa VlII-a, Nicolae Cibu, lăcă­ cunoaştere a mijloacelor specifi­ însă trebuie mai multă atenţie la
tuş la secţia Il-a furnale, elev mediate. Elevii muncitori au la Acum, majoritatea elevilor locu­ ce de expresie ale poeziei!) să — S’trăieşti Vichentie. E dată ?
în clasa VIII-a, Dumitru Mura- dispoziţie un local de şcoală co­ iesc in blocuri noi. Aş vrea să participaţi la şedinţele de lucru creionarea personajelor, o mai ceva nou ? — Şeptic I
ru, electrician la fabrica de Do- ale cercului literar „Flacăra“ din — Atunci, să facim un 66.
lomită, elev in clasa Xl-a, Gheor- respunzător, cu săli luminoasa mai arăt că o mare parte din­ localitate, unul dintre cele mai mare claritate a frazei, înlătu­ — Aş’ de unde... Azi, la Şi unde mi se încinseră,
ghe Albu, electrician la secţia bune din regiune, în care s-au fel ca ieri, ca mîine, oa poi­
şi bine încălzite. Cadrele didacti­ tre elevii-muncitori intenţionea­ format adevărate talente în ulti­ rarea a cel puţin 3 pagini de mâine... Zile de iarnă, ?eh... frăţicare, cei doi amici, in­
ce printre care Liviu Gherghel, ză ca după terminarea şcolii me­ ma vreme. Poezii ca : „Viaţă Aăăă, uitai să-ţi spui, ches­ tr-o discuţie „de producţie“
profesor de matematică, Romulus d ii să urmeze anumite institute nouă“ şi „Ţara mea“ (Ana An­ vorbărie de prisos (cum ar fi tia... pe la ora 11, de-ţi venea să
Fotescu, profesor de naturale şi de învăţămînt superior din ţară. dreiciuc) sau „Sub roşii stindar­ intervii pentru a-i despărţi.
alţii, sînt mereu în mijlocul mun­ Şi cu siguranţă că vor reuşi. Din de“ şi „Partidului meu“ (N. Chi- cea jn legătură cu explicarea mo­ — Ce chestie ?
citorilor elevi, se ocupă îndea­ promoţia anului trecut, mulţi se rică), refăcute, cu ajutorul a- — Nişte ţărani vor să mai — Dă-mi un verde !
proape de pregătirea lor teore­ află la diferite institute unde se cestui cerc literar, ar putea fi tivului care v-a pus să scrieţi) contracteze ceva cereale. — 40 la ghindă!
tică şi practică. publicate. — Ce să facă ? ! Aha... Să — 20 la roşu !
pregătesc pentru a deveni cadre etc. De altfel, nici subiectul ales contracteze i Şi, ce-mi spui — îmi mai trebuie cinci şi
Se ştie că în secţiile de bază cu pregătire superioară. Ioniţă Nic. (Sebeş), C. Iac- mie ? Să contracteze, ii o- te „bat“ şi de data asta I
ale combinatului se lucrează in nu e tipic. Ar fi fost mult mai presc eu ? — Palpitantă partidă, -ce
— Nu-i opreşti. Am zis eu zici ?
trei schimburi. Aşa stind lucru­ PAVEL LUDUŞAN bine să vă alegeţi ca erou un asta ? Dar... îţi spusei, să ştii. — îhî I
Laborantul Vichentie Nea- Noroc insă că s-a apropiat
rile, muncitorii de aici erau puşi directorul Şcolii medii serale muncitor înaintat, al zilelor gu spunînd acestea a ieşit ora mesei, şi-au fost nevoiţi
apoi puţin pe afară să se in­ să întrerupă jocul. Era şi
în imposibilitate să poată frec­ Hunedoara. noastre.
IRI/VUE STRAUT

tereseze dacă „intr-adevăr“ timpul, deoarece de la ora 11

şeful a plecat la Deva, ori şi pînă ia terminarea „palpi­

De vorbă cu Andraş-baci bolnăvea, murea acasă, sau pî­ ba. A intrat din nou în birou, tantelor partide de cărţi“, fu­
nă la Beva, in căruţă. Cînd a unde contabilul Golcea muta seseră răpite ore preţioase
văzut că cei cîţiva ţărani ce se dosarele dintr-un loc în al­ din programul de lucru. Aşa
aflau lingă el tăceau, Bîrsan tul, clipind conspirativ din că au adunat frumuşel căr­

Pe drumul unde în urmă cu tut de tare, alături de ceilalţi zîmbi mulţumit şi începu să lor. Şandru este un pungaş. spuse rizînd: ochi: ţile, le-au pus la locul lor şi
cîţiva ani căruţele cu greu pu­ colectivişti. La sfirşit, vechea vorbească. — Ei da, că Bîrsan fură mai — Bine fraţilor, atunci să — A plecat. s-a îndreptat fiecare spre
teau trece, maşina aleargă a- noastră cunoştinţă ne-a poftit — Cine, unde ? casa lui.
cum uşor, pe şoseaua netedă. la el acasă. — Cum zic, era cu vreo 30 puţin,. ştiţi că dacă voi ieşi în aceste — Cum cine ? Şeful, a ple­
La lumina farurilor vedepi coa­ de ani în urmă. Abia ieşisem Si începură, măi feciori, să alegeri, am să vă construiesc — S’trăim Vichentie !
mele roşiatice ale dealurilor şi — Am o rachie, prima. Mai ăintr-o iarnă crincenă, ciinoa- un dispensar, am să vă electri- cat Ia Deva ! Nu facem un — S’trăim şi... să mai ju­
podul pe deasupra căruia trece ales fiartă, cu o ţlră zahăr... să. Terminasem şi ultimele fă- se înjure şi să se bată că abia fic satul, iar copiii voştri o să septic ? căm !
fumcularul. Casele noi ale mi­ rîrne de făină de porumb. Ne putură jandarmii să-i potoleas­ aibă o şcoală de toată frumu­ Preocupări de oameni se­
nerilor se înşiruie de-o parte şi Adevărat, ţuica era grozavă. trezim cu vreo şase inşi, toţi că. Era dară începutul alegeri­ seţea, aşa cum nu este nici la — Aşteaptă un picuţ. Să rioşi ? — Nu ! Aceştia fură
de alta a şoselei. La puţin drum Pe masă ne-a¦ mai întins cir-, graşi, îmbrăcaţi cu straie ca pe lor. La puţine zile .după accca, Hunedoara şi o să vă mai facem mai treacă vreo cîteva ore, din timpul de lucru, arnuzîn-
de acolo, într-o vale nu prea naţi, şuncă, jumări... Ia noi. Bar aşa de şod le stă ­ veniră din nou oamenii libera­ un pod. cum nu e altul. du-se cu activităţi străine de
adîncă, un şirag de lumini se tea, că se ved,ea cale ăe-o poş­ lilor. in căruţă adunaseră ciţi­ Cind ultimul pasager a eo- sarcinile şi atribuţiile ce le
întinde în faţa noastră pierzin- — Bar aţi uitat să ne spu­ tă că nu-s de-ai noştri, lanoş va colaci de sîrmă şi două car­ — Bar cu podul ce o să fa­ ) borît din autobuzul de ora au. Cei în drept vor lua cu
du-se dincolo de dealurile cu neţi cu ce treburi aţi venit pe spunea că îs nişte negustori de toane mari pe care scria cu li­ cem coane ? — întrebă Bâlan- S 10,30, printre aceştia neapă- siguranţă măsurile necesare.
cuşme ascuţite. E un sat. la noi. tot după noutăţi, hai ? pe la Hunedoara. Cum zic, ve­ tere de o şchioapă : „Votaţi cu rotarul, că noi n-avem rîu pe Nu de alta, dar să nu creadă
conu’ Birsan şi veţi avea lumi­ aici., rînd figura bine cunoscută a eroii noştri că a juca 66, e
Mai fusesem în satul acesta — Ba Andraş-baci. Cum ai h 8t á nă electrică Mai apoi veni­ şefului bazei, Oliviu Golcea, atît de uşor!
cu cîţiva ani în urmă cinci se ghicit ? ră şi ţărăniştii cu căruţa lor, — Nu-i nimic — răspunse scotoci prin vraful de hîrtii
inaugurase căminul cultural. La niră ei şi începură să strig e : cc-i drept mai încărcată (ei Bîrsan. pus pe promisiuni — din sertar, a scos o pereche A. DAN UT
cîţiva paşi de clădirea mare a — Apăi eu, no, cum se zice, — Fraţi ţărani, venim din erau la putere, de!), şi cînd vă facem şi rîu.. de cărţi soioase şi le-a trîn-
căminului, se construia altă am spirit de observaţie ! Cină văzură sirma, au început să dea tit pe masă.
clădire unde avea să fie dis­ vin tovarăşi de la oraş — şi partea conului Bîrsan. El o să jos nişte cărămidă. Lingă ea Ce rîs a fost atunci, nu vă
pensarul. trebuie să ştiţi că de cînd a- vă facă fericiţi. El o să vă au pus o pînză scrisă : „Bacă mai spun. Bîrsan a plecat ca — Treci amice Vichentie !
vem colectivă faină în sat, vin dea de toate. Boxă o să-l vo­ vreţi spital, votaţi cu ţărăniş­ plouat, dar n a uitat să spună
Minaţi de curiozitatea ce nu foarte mulţi — prima lor vor­ taţi, o s-o duceţi ca in sinul tii.“. oamenilor lui să ia şi sirma, — Palpitantă partidă, cc zici ? !
dă pace reporterilor, am schim­ bă e a s ta : Ce mai aveţi nou lui Avram ! care o adusese pentru „electri­
bat ruta pentru a revedea satul pe-aici? Numai că acum eu aş Bar nu ziceţi că la noi a venit ficare“,.
şi a mai schimba cîteva vorbe vrea să vă spun ceva mai ve­ Nu apucă ăsta să termine bi­ chiar Bîrsan în persoană! In
cu Andraş-baci, un moşneag chi. Lucrurile noi, se văd, Vă- ne, că dinspre deal, se apropia drum spre Retezat, unde mer­ Atunci, Pâtru al Vădanei, îl
tare simpatic. zuta-ţi doară: avem cinema, gonind o căruţă. In ea cîţiva gea la vînătoare, i s-a stricat ştiţi, pe atunci om sărman, azi
cămin, şi ce căm in! — dispen­ oameni, care şi ei aveau cam maşina. A venit la noi, cum zic, deputatul nostru, se apropie şi
In sat, în faţa căminului, lu­ sar şi după cum auziţi, difuzor. aceleaşi haine. Unul, mai voi­ şi a vrut să stea de vorbă. Ne-a întrebă :
me multă. Rula un film nou şi Mulţi au radio. Cum zic. aistea nic, se ridică pe o seîndură şi împins cite o ţigară, ă-aia groa­
veniseră mulţi să-l vadă. Am se văd Bar ce a fost înainte, clătinînău-se, începu să ţipe : să, pe care dracu a putut s-o — Bar cu sirma ce faceţi, oa­
intrat şi noi in sala plină-ochi. pe vremea cinci avi fost feciori fumeze / şi a început să ne în­ meni buni ?
Pe pinza albă începu să se pe­ ca dumneavoastră, ştiţi ? 'Am — Minte, fraţi ţărani, Nu as­ trebe de ce avem nevoie. Par­
rinde imagine cu imagine, via­ să-mi aprind o pipă şi imeăial cultaţi ce spune. Cum o să vă că nu vedea... — Ei. o ducem în alt sat. fi­
ţa lui Mitrea Cocor. Era şi An­ am să vă spun. facă fericiţi conu’ Bîrsan cînd neni nevoie de voturi multe, ce
draş-baci în sală. Urmărea fil­ el stă la Bucureşti ? ! Bacă Noi eram învăţaţi cu promi­ crezi ?!
mul cu interes. Cînd Mitrea l-a A't,bras baci, îşi scoase din vreţi să scăpaţi de sărăcie. vo­ siunile lor, şi ne uitam cum îşi
înfruntat pe moşierul cel năsos, chimirul lat ce i cuprindea m ij­ taţi pe conu' Şandru, candidului scoate carnetul să-şi noteze. Se Bar eu vă fin de vorbă şi poa­
care semăna straşnic cu boie­ ţărăniştilor. făcea că nu vede că nu avem te sînteţi obosiţi. Mîine cind vă
rul ce-i asuprea odinioară, An­ locul, o pungă cu tutun tocat ce minca, că pruncii noştri nu au treziţi o să dăm roată prin sat
draş-baci a aplaudat cît a pu­ — Ba de unde, se scoală a- unde să înveţe, că din lipsa u- să vedeţi, noutăţile. Sînt multe
mărunt, scoase cu mina cîte­ tunci unul din căruţa liberali­ nui dispensar, cel care se im- Făcute de mîinile noastre, pen­
tru voi, cu deputaţii, noştri, pe
va fire şi se apucă să-şi răsu­ care i-avi ales dintre noi,.

cească o „pipă“ groasă cit de­ AUR CEA NEA(i U

getul. Trase un fum zdravăn, Cercul literar „Flacăra"

Hunedoara