Page 91 - 1961-01

N r. 1897
Cres« fineturile
o rg a ,v ţIz n ţIilo r d e p a r tid
1. M. B a r z a
Organizaţia de bază din sec­
torul IV, mina Valea Morii, de
la I.M. Barza, se ocupă în mod
sistematic de munca de primi­
re în partid. In . cursul lunii ia­ partidului. Această organizaţie
nuarie, în. această organizaţie
au fost primiţi 3 membri şi 2
candidaţi de partid.
Ca membri de partid au fost
primiţi tov. loan Lăslau, meca­
nic de compresoare, Vasile Oncu
miner, iar candidaţi au fost pri­
miţi tov. Sabin Cecu, mecanic
Ce aşteaptă comitetul U. T. M. ?
In majoritatea' celor 154
cercuri şi cursuri de invăţămint
politic U.T.M., care au fost or­
ganizate şi funcţionează la C.S.
Hunedoara, activitatea se desfă­
şoară în condiţiuni bune. Sini
propagandişti ca tov. Valentina
Dan, Nicolae Ren-
tea, Emil De- J
N Otapeta şi alţii, ca- )
re se pregătesc
cu răspundere şi fac expuneri
documentate.
Sint însă in combinat şi unele
cercuri în care învăţămîntul se
desfăşoară la un nivel scăzut. A-
ceasta, din cauză că unii propa­
gandişti ca Gheorghe Adăscăli-
ţei, Ştefan Bejan, loan Crişan şi
alţii, nu se pregătesc in vederea
expunerilor, se prezintă în faţa
cursanţilor fără plan conspect şi
fac expuneri la nivel scăzut. In
activitatea acestor propagandişti
Z i de m u n că patriotică
Pe întreg cuprinsul regiunii, In ziua de 22 ianuarie, 14 ti- au mai excavat peste 20 metrii. pre ţara noastră, despre po-
brigăzile de muncă patriotică neri care compun brigada nr. 1, cubi de pămînt transportindu-U porui nostru, despre frumu
participă cu mult elan1 1la dife-
rite acţiuni gospodăreşti. Printre
acestea, se numără şi brigada de
muncă patriotică nr. 1 a uzinei
de preparare din Crăciuneşti
condusă de utemistul Traian
Munteanu.
Vedere generală a Combi natului forestier pentru industrializarea lemnului „BERNATH
ANDREI“ din Vatra Dornei.
rßßm .ind d t ia exper- anu iul Ireeut
In expunerea tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej la plenara C.C.
al P.M.R. din octombrie—no­
iembrie anul trecut, se arată
printre altele, că pentru 1961 se
,!prevede creşterea producţiei de
laminate finite pline cu circa
20 la sută faţă de 1960, prin
folosirea mai deplină a lami-
noarelor şi, în principal a la­
minorului de 650 mm. de la Hu­
nedoara".
Această sarcină, de mare răs­
pundere, a determinat colecti­
vul secţiei respective din Com­
binatul siderurgic al Hunedoa­
rei, să treacă de îndată la cău­
tarea celui mai eficace mijloc
care să-i permită s-o înfăptu­
iască cu cinste. Şi acest mijloc
a fost găsit în introducerea cu
cît mai mult cura j a tehnicii noi. sens şi care sînt rezultatele ?
Primii paşi au fost făcuţi în
toamna anului trecut, imediat,
după discutarea cifrelor de plan
pe 1961. Astfel, a luat naştere
iniţiativa de a se realiza încă
de pe atunci indicii de utilizare
ai agregatelor planificaţi pen­
tru anul 1961. în scopul creă­
rii condiţiilor tehnice necesare
îndeplinirii angajamentului, s-a
trecut lă prelungirea platformei
de laminare, la scurtarea tim­
pului de laminare al fiecărui
blum cu 15 secunde prin mări­
rea greutăţii blumurilor supuse
laminării.
Bilanţul de sfîrşit de an —
mai mult de 30.000 tone lami­
nate peste sarcinile de plan —
a arătat că orientarea colectivu­
lui a fost bună, că aplicarea mă­
d r u m u l s o c ia lis m u lu i
Prietenie
r
r. — Ne-a scris Ivan, ne-a romîne ce se afla aici şi cu
r scris Ivan!... vocea scăzută, aproape şop­
la maşina de extracţie şi loan tind, a sp u s: Le.
Oprea, electrician. C.
Preda, studenta rominâ cu
S ta ţia C. F . R. S fm e r ia t Un student alerga pe cori­ care avea să locuiască în ca­
meră, zîmbind, i-a strîns m i­
Şi organizaţia de bază de la L doare, fluturînd în m{nă un na şi i-a răspuns: Elisabeta.
Staţia C.F.R. Simeria-călători t plic albastru. Grupul de co­
manifestă o permanentă preocu­ l Astăzi, amîndouă sint stu­
pare pentru creşterea rîndurilor l legi spre care se îndrepta, dente în anul IV electrome­
se oprise, înconjurîndu-l pe canică şi, bineînţeles, priete­
de bază a primit în luna ianua­ t. ne nedespărţite, la cursuri,
rie 3 membri şi un candidat de t loc: la teatru, la sport, peste tot.
partid. In rîndul membrilor de
partid au fost primiţi tov. Petru l — Ce zice ? ! De mine scrie Le, nu mai e fetiţa sfioa­
Stoica, frînar, Emilian Colcer, să de altădată.
curăţitor de ace, losif Caceu, l ceva ?
manevrant, iar în rîndul can­ t Scrisoarea sosea ăintr-o — Mă simt ca acasă —
didaţilor de partid a fost primit l spune ea.
tov. losif Mariş, frînar. ţară prietenă, din R.P. Bul­
l Dacă Iu-Dong-Cvun, e prie­
l garia, de la un absolvent al ten nedespărţit cu colegul
său Tarapoanca Vasile, nu e
t* Institutului de mine din Pe­ lucru de mirare.
l troşani. După nn an . de la
CLc plecare, Ivan nu şi-a uitat 5 ani au stat în aceeaşi
c prietenii din Romînia... şi bancă, au învăţat împreună,
L cum să-i uite ? Doar alături au vorbit despre multe, mai
ales despre viitor, şi-au pro­
t de ei a învăţat nu numai mis vizite reciproce în viitor.
t
L limba, ci şi meseria de in­ Iu, i-a vorbit despre patria
t giner miner... lui, despre frumuseţile ei,
despre harnicul popor co­
L ...La început, nici Li-Du- reean.
l Sep, nici Kim-Jun-Sam, nici
l Fiecare din studenţii oas­
se manifestă formalismul, mun­ Nguyen Hoang Mînh ori Le peţi este legat sufleteşte de
ca de mîntuială. C Thi Taut,'nu ştiau multe cu­ Romînia, prin cite un prie­
ten, prin frumuseţile ’ patriei
Comitetul U.T.M. al combina­ t noastre, care aii fost cunos­
tului cunoaşte această situaţie. LrV. vinte romine'şti. Se simţeau cute de ei în vizite, excursii.
Dar în afară de faptul că a in­ c înconjuraţi însă de prieteni,
care le răspundeau plini de — îmi place foarte mutt
format birourile organizaţiilor de L înţelegere, la întrebările lor ţara voastră, mărturiseşte
Nguyen-Hoan-Minh. Am vi­
partid din secţiile respective des- t zitat Delta Dunării, Bicazul,
t exprimate mai mult din pri­ Oneştiul. M-au impresionat
—« ¦"» ¦— -»f pre situaţia învă- profund realizările voastre.
ţămîntului poli- L viri. La voi mă simt ca acasă. Os­ w m f,.
Si A\ f tic U.T.M., nu a pitalitatea romînilor nu o voi
t Cind însă într-o seară de uita niciodată. Oamenii muncii din R.D. Vietnam, lucrînd cu entuziasm, au dobindit succese importante
l in muncă încă din primele zi le ale lunii ianuarie 1961, pfi mul an al cincinalului R. D.
*” *“ '*“¦ luat nici-o mă­ toamnă, de pe terasa cămi­ Astfel, fiecare, după term i­ Vietnam.
r narea studiilor, 'piscină în ţă ­
rile lor, vor duce cu ei a- In fo to : Aspect de mun că de pe şantierul bazinului de decantare al Combinatului si-
sură pentru a pune capăt nepă­ nului, a început, la începuţ minţirile de neuitat despre derurgic Thai-Nguy&n.
sării acestor propagandişti. Pro­ vremea petrecută la noi. şi,
pagandiştii care nu participă la în surdină, apoi tot mai pu­ după cum astăzi ne povestesc
şedinţele de instruire, care se
prezintă nepregătiţi în faţa ternic, imnul F.M.T.D., glasu­
cursanţilor, îşi îndeplinesc în
mod formal sarcina încredinţa­ rile studenţilor romîni s-au
contopit pe nesimţite cu ale
celor coreeni şi vietnamezi. 0 inovaţie: 320.000 fes C ă r! noi
Deosebirea de limbă a dis­
tă, trebuie să fie traşi la răs­ părut, luîndu-i locul năzuin­ economii LITERATURĂ POLITICĂ * * * Pediatrie. Traduceri
pundere. Comitetul U.T.M. din Publicaţii din literatura sovietică de
combinat ştie ce măsuri trebuie ţa care era aceeaşi pentru Waler Acoş, lăcătuş, secreta­ specialitate şi articole romî-
to ţi: pacea şi prietenia. rul organizaţiei de paitid, Marcu * * * Kommunist. Revistă neşti. Colecţia „Biblioteca a-
Lean, şef de echipa şi loan Stan, teoretică şi politică a C.C. naieior romîno-sovietice" Se­
să ia pentru îndreptarea acestei Cină a intrat întîi în came­ maistru, membri în biroul orga- al P.C.U.S. nr. 14, septem­ ria medicină nr. 174.
stări de lucruri. Se pune insă în­ irizaţiei de bază de la uzina de brie 1960. Anul XXXVI! 132 pag. - 7 lei I.S.R.S.
trebarea : Ce mai aşteaptă ? ră, studenta vietnameză Le preparare a I.M. Barza, preocu­ 156 pag. — 4 lei I.S.R.S.
paţi de îmbunătăţirea şi perfec­ LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ Istorie
Thi Tuat, privea sfioasă în ţionarea procesului tehnologic, au * * * Istoria Romîniei —
realizat o importantă inovaţie. Chimie voi. I. Comuna primitiva.
C. PETRACHE jur, cu toate că ochii ei erau * * * Aspecte din chimia SclavagismuL Perioada de
deosebit de pătrunzători. A Ei au conceput şi realizat o in­ hidrocarburilor (Lucrările con­
corespondent stalaţie de exploatare şi transport sfătuirii romîno-sovietice clin
întins apoi mina studentei a nisipurilor de la haldă la Ro­ 3-4 decembrie 1959).
taţie prin hidromecanizare în
nouă despre patria lor, mii-
ne. vor povesti prietenilor lor scopul recuperării metalului. Ino­
din Coreea sau Vietnam, des­ vaţia realizată de aceşti trei co­ 292 pag. — 10 lei I.S.R.S. trecere la feudalism.
Medicină 892 pag. + 15 hărţi, 1 plan­
munişti aduce o economie anua­ şă şi 2 tabele în afara tex­
* * * Agenda medicală 1961 tului — 45 lei (perg.)
au amenajiat nprin asşftpernperpea pcun la locul destinat. La aceste lu-*-r seţile patriei n--o--a-stre. lă de peste 320.000 lei. 512 pag. — 13,50 lei (perg.)
piatră, mai multe alei din curtea crări s-a evidenţiat in mod deo-1 legată în material plastic. Ed. Acad. R.P.R.
uzinei de preparare. Prin aceas­
ta s-a uşurat transportarea pie­ se,bit utemiştii Gheorghe Ister, ^ R. SELEi AN Ed. medicală
selor grele care pînă acum se
loan Borca, Romulus Dan, Ma-( student, !. M. Petroşani
ria Tornea şi Stega Avram. /U U .-.n JU i
S. !OSIE
făcea anevoios. In aceeaşi zi, ei corespondent
BIN PROßBAMULBE
C oncurs „D ru m e fii veseli“
Din iniţiativa comitetului raio­ Dorin Popuc, locul I, Leontin 1 FEBRUARIE 196!.
nal U.T.M. Orăştie, a comitetului Popa şi Nicolae Boieu, locul îl,
de partid şi organizaţiei de Eugenia Nica şi Eugenia Jina- PROGRAMUL I : 5,40 Muzică popu­ Canţonete şi serenade.
U.T.M. de la Fabrica chimică din ru, locul III. lară romînească; 6,30 Emisiunea pen­ PROGRAMUL II; 14,08 Viaţa nou? »
Orăştie, s-a organizat în ziua tru sa te: Din activitatea G ^ -S .: Cum
de 25 ianuarie la casa raională ¦Prin calitatea răspunsurilor ne pregătim pentru lucrările agricole patriei oglindită în creaţia romînească
de cultură un concurs „Drume­ date, tinerii au demonstrat o cu­ de primăvară; 8,00 Din presa de as­ de muzică uşoară; 14,30 Almanah
ţii veseli“. Concursul a fost or­ noaştere temeinică a documen­ tăzi; 9,30 Roza vînturilor; 11,03 Tea- ştiinţific (reluare) ; 15,15 Ciută violo­
ganizat pe tema „Perspectivele telor celui de-al IlI-lea Congres tru la microfon : „Tabachera dc argint11 nista Gaby Grubea; 16,15 Muzică u-
luminoase ce le deschid prevede­ al P.M.R. adaptare radiofonică după piesa lui şoară ; 16,50 Curs de limba rusă ; 17,15
rile planului de dezvoltare a e- John Galworthy; 13,05 Concert de (tirierarii vechi şi noi : Oltenia •— par­
conomiei naţionale pe 6 ani“. Echipelor participante le-au prînz; 14,30 Poemul simfonic „De-a tea II-a; 18,05 Muzică corală; 18,50
Concurenţii, formînd echipe de fost distribuite premii in cărţi, lungul Fisei“ de Jardany P a l ; 15,10 Meridiane; 19,30 Răspundem ascultă­
cite doi tineri, au reprezentat or­ iar echipa clasată pe primul loc Jocuri populare romîneşti; 16,15 Vor­ torilor; 20,30 In pas cu ştiinţă; 20,40
ganizaţiile de U.T.M. din cadrul a ciştigat şi dreptul de a parti­ beşte Moscova I; 17,30 In slujba patriei; Muzică uşoară ; 21,57 Moment poetic •
fabricii chimice. cipa la concursul pe raion. 19,00 Jurnalul satelor; 21,15 La micro Carl Sandburg; 22,02 Muzică popu­
fon: Satira şi umorul (reluare); 22,30 lară rusă; 23,15“— 24,00 Concert de
După epuizarea întrebărilor de S. BRAICA noapte.
bază, la care au răspuns toate
echipele, au urmat întrebările corespondent
suplimentare, care au .departajai
concurenţii. Astfel, primele trei în afara orelor
locuri au revenit echipelor for­ I FEBRUARIE 1961.
mate din tinerii Doina Mirea şi de clasă
fc;vjOiăwsaaa La şcoala medie tehnică spe­
cială de contabilitate din Sebeş
se desfăşoară o vie activitate DEVA: In umbra legii; HU­ ghem Oneghin ; I L I A : Pozna­
profesională şi cultural-sporti- NEDOARA : Normaadie Nicmcn; şa : APOLDUE DE SUS: In
surilor tehnice amintite şi-a do­ 650 mm., la laminarea oţelu­ program de 24 lecţii, axate în­ vă. PETROŞANI: Muntele ; Să pre­ îniimpinarea zorilor.
deosebi în practică, din care de­ ţuim iubirea; SEBEŞ: Doamna
vedit pe deplin eficacitatea. lui rotund se aplică ghidajul ja au tost ţinute trei. De la începutul anului şcolar, ministru; ALBA IULIA: Nop­ ~>1—'/—11—11—¦/—*/¦
au luat fiinţă aici mai multe cer­ ţile Cabiriei; Băieţii noştri; SI­
Pentru acest an, colectivul la­ cu role, măsură ce a avut ca Aplicarea acestor măsuri a curi de specialitate, de cultură MBRIA : Ea te iubeşte; ORÂŞ- Bogat
început să dea roade. In peri­ generală şi sportive. O muncă TIE : Scrisoarea Elvirei; Omul sortim ent
minorului de 650 mm. are un efect eliminarea în mare măsu­ oada 1—27 ianuarie a.c., colec­ rodnică se depune la cercurile cu pantaloni, scurţi; HAŢEG:
tivul secţiei respective a lami­ de literatură romînă, clasică şi u- Prinţesa cu steaua de a u r : MAGAZINELE COOPE-
plan mai mare decît cel de a- ră a timpilor morţi şi îmbună­ nat peste prevederile planului niversală — conduse de tov. prof. BRAD : Doamna cu căţelul; BO­ ( RA PIVELOR DE CON­
1.890 tone blumuri. Succesul e Livia Ciorogar. Prin intermediul NEA: Coţofana h oaţă; TE1UŞ:
nul trecut cu 83.000 tone. In- tăţirea calităţii laminării. A fost remarcabil dacă se ţine seama cercurilor, cursanţii au prilejul Vinătorii de t i gri ; ZBATNA : Eo- SUM DIN RAIONUL
de planul mărit, de anumite să adincească cunoştinţele des­ HAŢEG
văţînd din experienţa acumulată pe de altă parte îmbunătăţită greutăţi întîmpinate în prima pre literatura noastră clasică şi
decadă a lunii. El însă nu re­ contemporană, cit şi literatura
în 1960, laminatorii au hotărît pregătirea şi schimbarea caje- prezintă pe deplin posibilităţile sovietică.
existente în secţie.
să acorde o şi mai mare impor­ lor, ceea ce a dus la reducerea S-au prezentat referate despre
La acest lucru s-a gîndit• de viaţa şi activitatea lui Mihail
tanţă introducerii tehnicii noi. timpului de schimbare a cajelor altfel şi corpul tehnic care a ho- Eminescu, I. L. Caragiale, A. S. sînt aprovizionate cu :
tărît să monteze încă două Puskin, M. Sadoveanu — după
Ce s-a tăcut concret în acest cu circa o oră. transportoare în ţaţa cajei fini­ care au urmat discuţii susţinute
soare, să treacă la călirea cali- pe marginea operelor acestor au­
încă în anul trecut s-a sem­ brelor pentru protile şi la con­ tori. De asemenea, s-a citit din — Confecţii şi încălţă­
fecţionarea rolelor cu calibraj versurile şi proza fiecărui scrii­
in primul rîncl trebuie subli­ nalat existenţa unei strangulări modern pentru îndreptarea pro- tor prezentat. M iiîk jm u m Q tm k minte pentru bărbaţi, le
filelor.
niat faptul că a , la fierestraiele de Printre cei care şi-au dat tot PENTRU 24 ORE mei şi copii;
Nu putem încheia fără să a- interesul pentru a prezenta reie-
tost modificată mintim faptul că îp ziua de 23 rate cit mai bune sint Constan­ Vreme schimbătoare cu cerul varia­ — Tot felul de ţesături, )
ianuarie, un blum a fost lami­ tin Biscă, Mihai Pup, Ioana Bă- bil mai mult noros. Vor cădea preci­ )
tehnologia de la- P r O g îe S î ll t e k l U C - tru evitare^'!” nat fără a mai fi reîncălzit în răşcu, Dumitra Croitorii. pitaţii slabe în regiunea de munte sub t tricotaje ;
minare .in sen- , „. . . . au tost recon­ cuptoarele cu propulsie. Impor­ formă de ninsoare şi lapoviţă. Tempe­ -J
tanta acestei încercări se găseş­ In aceeaşi măsură se poate ratura în creştere; ziua va fi cuprinsă l
te în aceea că aproximativ 50 vorbi şi despre cercul sportiv. între 4 şi —1 grade, iar noaptea în­ l — Ailicole de galante-
sul măririi greu- ^ O f d lîie V L Z i l e i la sută din producţia secţiei S-au organizat nenumărate com­ tre —5 şi —10 grade. Vintul va su­
diţionate scheme­ constă în laminarea pătratelor petiţii între clase şi cu alte clu­ fla potrivit din sectorul est. t rie ;
mari si necalmate, profil care buri sportive. Numeroase compe­ wr
taţii blumuriloi le electrice, re- poale ti laminat direct. Iată deci tiţii au tost dotate cu plachete, PENTRU URAAATOARELE fLVf. — Articole de partume-
diplome, insigne, aşa cum a fost 3 ZILE l rie şi cosmetice ;
de la 1,5 tone la 2,3—2,4 tone. dueîndu-se în acest tel timpul o mare posibilitate de econo­ şi concursul de şah şi tenis de
Datorită acestei modificări, rit­ de retragerea tierăstraielor, e- masă, organizat acum cîteva Vremea se menţine schimbătoare, fa­ — Articole de menaj,
misire a timpului, care adău­ zile. vorabilă precipitaţiilor cu temperatura
mul de laminare rămînînd ace­ liminîndu-se astfel şi strangu­ in creştere treptată. ( chimicale:
laşi, producţia orară a secţiei a larea. gată la celelalle, va tace ca 1a- Elevi ca Nicolae Ciornei, Con­
crescut proporţional cu mărirea stantin Cocei (tenis de masă), l — Articole de sport;
greutăţii blumului. Folosirea la capacitatea maxi­ minoriştii să realizeze în acest Mihai Diaconescu, Nicolae’ loni-
mă a uriaşului agregat presu­ ţă şi Leon Larion (şah), au fost , — Aparate de radio, ma- -j
A tost terminată platforma de pune din partea celor care îl de­ an succese mult mai inimoase recompensaţi cu diplome pentru ( şlni de cusut, .jucării etc. 3
laminare, montîndu-se totodată, servesc un bogat bagaj de cu­ frumoasele rezultate obţinute. f — Tot lelul de produse >,
suplimentar, două transportoare noştinţe tehnice. Deşi in prezent decît în 1960. K alimentare, dulciuri, vinuri 1
cu lanţ in fala oajei finisoare. colectivul laminorului e un co­ MIRCE A DAN!L A
Această măsură a determinat o lectiv stabil, care cunoaşte în A. JURCA , şi diverse băuturi alcoolice. •
creştere simţitoare a productivi­ cea mai mare măsură funcţio­ corespondent
tăţii laminorului. ¦vyv'V/-- ^ ~ ‘• ’v J'V'V
narea agregatului, totuşi, dato­
O atenţie deosebită s-a acor­ p iRt m ^ m ii x r m ie §
dat îmbunătăţirii tehnologiei la rită unor deficienţe în exploa­
117.853 LEI, REPORT EA PRONOEXPRES PENTRU
cuptoarele cu propulsie. Amin­ tare, care s-au manifestat în a-
CONCURSUL NR. 5 DIN 1 FEBRUARIE 1961.
tim în acest sens că a fost eli­ nul trecut, conducerea secţiei, 1 LA CONCURSUL PRONOEXPRES NR. 4 DIN 25 IA­
NUARIE 1961. PARTICIPANTUL GHERGHELY ŞTEFAN
minat aerul fals prin introdu­ sub îndrumarea organizaţiei de , DIN CLUJ, A OBŢINUT UN P REM1U DE 75.853 LEI CATE­
cerea unei perdele de flăcări. partid, a iniţiat cursuri de ri­ G O R I A II-A (5 DIN 6).
Tot referitor la îmbunătăţirea dicare a calificării. Numărul a- 1 SI DVS. PUTEŢI CLŞTiG \ UN PREAUU MARE LA
tehnologiei, la caja de 800 au >PRONOEXPRES. JUCAŢI Ci REGULARITATE. AZI, MARŢI,
j ESTE ULII AIA ZI ÎN CARE MAI PUTEŢI DEPUNE BIJI.E-
tost modificate schemele, apli- cesfor cursuri se ridică la 7 şi , TINUL DVS. PRONOEXPRES.
cîndu-se presiuni mărite. în ele sînt cuprinşi toţi munci­
In prezent, la laminorul de torii sediei. A tost întocmit un