Page 92 - 1961-01

pas». 4
Icohom ia so vietică co n tin u ă să
se d e z v o lte io ritm s u s ţin u i
MOSCOVA 29 (Agerpres). —
Economia socialistă a Ţării So­
vietice continuă să se dezvolte
în ritm susţinut. După cum re­
zultă din datele referitoare la
anul i 960, Uniunea Sovietică
întrece S.U.A. nu numai în c&ea
ce priveşte ritmul de creştere,
ci şi sub raportul sporului ab­
solut al producţiei .a numeroa­
se tipuri de produse industriale
extrem de importante. In timp
ce anul trecut extracţia de ţiţei
a scăzut în S.U.A. ou ape
un milion de tone, iar produc­
ţia de ciment a descrescut cu
5,8 Ia sută, In Uniunea Sovieti­
că extracţia de ţiţei a sporit cu
18 milioane tone, iar cea d'e ci­
ment, cu 17 la sută.
In anul oare a trecut venitul
naţional al U.R.S.S. a crescut
cu 8 la sută în comparaţie cu
1959, ceea ce depăşeşte sporul
mediu anual al venitului naţio­
nal, prevăzut de planul sapte-
nal Ia 7,1—7,4 la sută. in 1960
producţia globală industrială a
crescut ou aproape 10 la sută,
iar în ansamblu în primii doi ani
ai septenaluiui, cu 22,1 la sută
faţă de 17 la stată cit prevedtaa
planul. In 1960 producţia de oţel
a crescut în U. R. S. S. cu
5.300.000 tone, ceea. ce depăşeş­
te de peste două ori sporul rea­
lizat în toţi anii primului cin­
cimi. Sporul producţiei de e-
nergie electrică a depăşit 27
(miliarde kWh, adică a fost de
aproape trei ori mai mare d'e-
cît în primul cincinal, iar la
producţia de ciment sporul a
fost de 6.700.000 tone (de opt
ori mai mare).
Penfru dezarm area generală în
între a a a Germanie
«-.O .4
Mitingul de masă de la Weimar
BERLIN 30 (Agerpres).
Congresul naţional pentru de­
zarmare şi pace, care a avut loc.
la Weimar s-a încheiat printr-un
miting de masă desfăşurat sub
loziflea „împotriva morţii ato­
mice, pentru dezarmarea gene­
rală in întreaga Germanie". Lo­
cuitorii din Weimar, sute de
participanţi la Congresul Naţio­
nal din cele două state germane
au exprimat în cadrul mitingu­
lui hotărîrea lor iermă de a duce
o luptă activă pentru menţine­
rea păcii şi pentru dezarmarea
generală.
Luînd cuvintul în numele a
200 de muncitori şi membri ai
sindicatelor din Germania occi­
dentală, prezenţi la Congresul
de la Weimar, Harry Wolfers din
Düsseldorf a declarat că Con­
gresul National este o mărturie
a faptului că în toate păturile
populaţiei vest-germane cresc
forţe care se pronunţă pentru
Spicuiri din presa occidentală Cei doi nu seamănă unul cu altul,
Relaţiile sovieto-ainericane şi mai a- ricanilor şi-au menţinut părerea că dintre cele două blocuri, în special în romancieri şi dramaturgi ai ţării sale, de poliţia politică şi este renumit pen­
ies perspectivele lor, iată principala este oricînd preferabil să se discute, problemele Laosului şi Berlinului,..“
preocupare a opiniei publice occidentale. nu să se lupte".
Ea se reflectă şi în comentariile presei.
Sub titlul semnificativ „Majoritatea a-
mericanilor sînt în favoarea unor con­
vorbiri Kennedy-Hruşciov“ directorul
institutului american pentru sondarea
opiniei publice George Gallup scrie in
„New York Herald Tribune“ :
„Pentru a vedea ce gîndeşte poporul
american despre o eventuală intilnire
intre noul preşedinte şi premierul
Hruşciov, reprezentanţii institutului
Gallup au pus prin sondaj următoarea
întrebare: „Sînteţi pentru sau împotri­
va unei întîlniri la nivel înalt între
Kennedy şi Hruşciov în cursul anului
1961 ?“
lată răspunsurile :
Pentru o intilnire Hruşciov-Kenne-
dy 54 la sută ;
împotriva unei asemenea întîlniri 30
Ia su tă ;
Nu au nici o părere t6 la sută.
După cum era de aşteptat, îndoielile
în ceea ce priveşte capacitatea preşe­
dintelui de a trata în mod eficace cu
Hruşciov au venit din partea unor per­
soane care în alegerile din 1969 s-au
pronunţat în favoarea fostului vicepre­ noua administraţie americană se va ceea ce 26 iulie 1953 (asaltul înecat
şedinte Nixon. Marea majoritate a ce­ menţine în ceea ce o priveşte la o me­ în sînge al iui Castro Împotriva ca-
lor care l-au votat pe Kennedy aprobă
o întîlnire cu Hruşciov... In ultimii ani, celor mai arzătoare puncte de fricţiune
inclusiv anul curent, majoritatea ame-
a~ âciuîRedâcji ş~i iiiisîîa ţia ziarului: ’str. 6 Martie nr. 9. Telefon': 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TVT.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie
g g g g g g g g M g g g M g flss g g a g sa a iG fcg g rg sy zg rjxs a p T O îa sa sa a g sa a g ^/ttg tg s o
Printre succesele realizate în
sectorul siderurgic menţionăm
că coeficientul de folosire a vo­
lumului util al furnalelor a cres­
cut cu 2,4 la sută, iar producţia
de oţel pe metru pătrat de su­
prafaţă vatră cuptor Martin, cu
2,7 la sută. '
In primii doi ani ai septena­
luiui investiţiile pentru lucrări­
le capitale au depăşit pe cele
făcute în toţi cei 22 de ani an­
tebelici. In 1959-1960 au fost
date în exploatare peste 2.000
de mari întreprinderi. Totoda­
tă, în primii doi ani ai sspte-
nalului în condiţiile reducerii
duratei zilei de lucru, producti­
vitatea muncii a crescut în in­
dustrie ou peste 13 la sută, iar
în construcţii, cu 19 la sută. As­
tăzi ciumata săptămânii de luciru
este în U.R.S.S. în medie de 39,4
ore, cu mult mai mică decât în
Franţa şi Anglia şi mai mică şi
decât în America. In anii 1959-
1960 veniturile reale ale oame­
nilor muncii au crescut cu mult.
Plăţile şi înlesnirile de dare be­
neficiază populaţia pe seama
bugetului de stat au sporit cu
peste 3 miliarde ruble. In acest
interval au fost reduse preţu­
rile cu amănuntul la o serie de
mărfuri. In oraşe şi aşezările
muncitoreşti s-au construit
4.600.000 apartamente.
In ultimii şapte ani produc­
ţia agricolă a înregistrat un
ritm de creştere miai mare ca
în trecut, deşi încă insuficient
faţă ds creşterea impetuoasă a
nevoilor populaţiei.
“ '< 1 ;• ST¦' • •
dezarmare şi înţelegere reci­
procă.
Prof. I. E. Kluşenko, membru
al Prezidiului Comitetului sovie­
tic pentru apărarea păcii a re­
marcat însemnătatea deosebită a
faptului că în 'aceste zile la Wei­
mar s-au întrunit atit de mulţi
oameni de bună credinţă care
caută in comun cale# spre reu-
nilicarea paşnică a Germaniei,
spre înţelegerea reciprocă între
cele două state germane.
Malcolm Macmillan, membru
al parlamentului englez a subli­
niat că tot mai mulţi germani îşi
dau seama în prezent de răs­
punderea uriaşă pe care o au
faţă de poporul lor şi faţă de
întreaga lume.
Prof. Isabelle Pontheil (Fran­
ţa), preşedinta Ligii internaţio­
nale a femeilor care luptă pen­
tru pace şi libertate a sprijinit
propunerile guvernului Republi­
cii Democrate Germane cu pri­
vire la dezarmare.
RamaBBSEaasH®H33
Ziarul francez „Le Figaro“ merge
şi mai departe şi face presupuneri in
ceea ce priveşte data şi obiectivele pri­
mei întîlniri la cei mai înalt nivel care
ar putea avea loc în acest an. Referin-
du-se ia schimbarea intervenită la Casa
Albă, ziarul scrie : „Domneşte impresia
că a început o nouă perioadă, în con­
traşi net cu imobilismul de fapt care
a caracterizat preşedinţia generalului
Eisenhower".
Trecînd Ia discutarea problemelor in
jurul cărora este necesar să se ducă
tratative, „Le Figaro" spune :
„Se scoate în evidenţă faptul că în
discursul său inaugural Kennedy a pus
accent în mod deosebit pe problema
dezarmării în termeni care permit să
se creadă că în această problemă noul
preşedinte nu adoptă neapărat atitudi­
nea administraţiei Eisenhower, care du­
pă părerea noului preşedinte nu poate
fi scutită de reproşul de a ti considerat
uneori discutarea problemei dezarmării
drept „un exerciţiu de propagandă“
mai degrabă decit un prilej de a se
ajunge la un acord... Se consideră că
todă urmărind înlăturarea treptată a
Transatlanticul „Santa Maria“ a
ancorat în faţa portului brazilian Recife
RIO DE JANE1RO 30 (A-
gerpres). — După cum relatea­
ză agenţia France Presse, „tran­
satlanticul „Santa Maria“ se a-
flă în momentul de faţă anco­
rat în larg Ia 50 km., în faţa
portului brazilian Recife. Nava
este înconjurată de vase de
război americane“. In aer pa­
trulează avioane americane ca­
re folosesc, cu permisiunea gu­
vernului brazilian, baza aeria­
nă de la Recife.
înaintea ancorării vasului în
apropierea portului Recife, En-
i'ique Galvao, conducătorul răs­
coale^ a adresat generalului
Deîgado un mesa j în care îşi ex­
primă intenţia de a face o es­
cală într-un port brazilian pen­
tru a debarca pe călători şi a-şi
completa stocurile, cu condiţia
ca tratativele lui cu reprezen­
tanţii flotei maritime americane
„să fie încununate de succes“.
In mesajul de răspuns al lui
Delgado se arată că actualul
preşedinte al Braziliei, Kubits-
Aniversarea naşteri! marelui
al poporului cuban,
Jose Marii
HAVANA 29 (Agerpres).
La 28 ianuarie Cuba revolu­
ţionară a sărbătorit împlinirea
a 108 ani de la naşterea mare­
lui fiu al poporului cuban Jose
Marti. In această zi in întreaga
ţară au avut loc adunări fes­
tive consacrate memoriei lui
Marti şi conferinţe la care au fost
evocate viaţa eroică şi activita­
tea lui. La monumentele ridica­
te în memoria lui Jose Marti
la Havana şi. în alte oraşe'ale
ţării au fost depuse numeroase
coroane de flori. In diferite re­
giuni din Cuba s-au deschis în
această zi noi biblioteci, şcoli,
expoziţii.
Anul acesta, proclamat în Cu­
ba ca „an al invăţămîntului“,
poporul cuban a întîmpinat cu
un deosebit entuziasm aniversa­
rea naşterii lui A4arti. „Numai
cine este instruit este cu adevă­
rat liber“. Oamenii muncii din
Cuba traduc in prezent în viaţă
această deviză a lui Jose Mar­
ti. In întreaga ţară a început
campania pentru lichidarea a-
nalfabetismului.
La sfîrşitul anului 1961
in Cuba nu trebuie să mai fie
nici un om care să nu ştie să
citească şi să scrie, — iată sar­
cina nobilă pe care şi-au pro­
pus-o poporul şi guvernul Cu­
bei. In cuvîntarea rostită la 28
k tate considerată deseori drept don chi- dienii au încercat să-i fringă pe de­
Temerara acţiune a căpitanului Gal­
vao a îndreptat asupra Portugaliei re­
flectoarele puternice ale atenţiei înhe-
gii opinii publice mondiale. Sub sem­
nătura lui Michel Bosquet, săptămîna-
lul francez „L’Express“ publică un in­
teresant articol pe care !1 reproducem
cu mici prescurtări:
„Ar părea nebun de-a binelea acest
căpitan pe nume Iienrique Galvao ca­
re. la 23 ianuarie 1961 (data trebuie
reţinută) a pus stăpînire în fruntea
a 69 de oameni înarmaţi pe transa­
tlanticul „Santa Maria“, părticică din
teritoriul portughez încărcat cu 620 de
turişti şi aflat în croazieră în regiunea
Mării Caraibilor, ar părea nebun de-a
binelea dacă un alt om cu mult mai
tînăr şi pe atunci cu mult mai puţin
celebru, evadat şi el din temniţa unui
dictator, nu ar fi pus piciorul — îm­
preună cu un număr de oameni de
cinci ori mai mic — pe o părticică a
teritoriului ţării sale şi dacă acest om
care se numeşte Fidel Castro n-ar fî
preluat de atunci puterea în ţara sa.
Se pune deci întrebarea dacă 23 ia­
nuarie 1961 va fi în fsloria portugheză
zarmei Moncado) a fost
Cubei.
DRUMUL SOCIALISMULUI
ffi^flfwcBescSSBa
.ultimele siiri •.uSiimak
chek, a luat hotărîrea ca, în ca­
zul cînd „Santa Maria“ va an­
cora într-un port brazilian, să
acorde azil politic răsculaţilor
însă să predea transatlanticul
autorităţilor portugheze.
Generalul Delgado l-a sfătuit
pe Galvao să nu intre în vreun
port brazilian pînă cînd noul
preşedinte al ţării Janio Qua-
dros, nu-şi va prelua funcţia.
Quadros va fi instalat ca preşe­
dinte la 31 ianuarie ora 24, ora
locală.
Agenţia Reuter relatează că
în cadrul unei declaraţii tăcute
presei, preşedintele ales al B~ra-
zilei, Quadros, a subliniat că
„dacă Galvao îşi va aduce va­
sul într-un port brazilian îi voi
da toate garanţiile că nu va fi
închis. Căpitanul Galvao, a re­
levat Quadros, este prietenul
meu şi eu nu-i voi preda vasul
autorităţilor portugheze“.
In cadrul unui mesaj trans­
mis agenţiei Reuter, Galvao a
relevat că „navele de război ale
ianuarie în oraşul Santa Clara
(provincia Las-Villas) cu prile­
jul deschiderii festive a unui
nou şi important centru şcolar
creat în locul unor foste cazărmi
primul ministru Fidel Castro a
chemat pe toţi cubanii la înde­
plinirea cu succes a acestei sar­
cini.
In cuvîntarea sa, Fidel Castro
a vorbit pe larg despre lupta
împotriva bandelor contrarevo­
luţionare care s-au aciuiat în
munţii Esquambray din provin­
cia Las-Villas. El a anunţat că
în acelaşi timp cu lichidarea
bandelor contrarevoluţionare din
munţii Esquambray, toate ins­
tituţiile de stat, municipale, or­
ganizaţiile sindicale şi alte or­
ganizaţii din provinica Las-Vil­
las vor fi epurate cu hotărîre de
t'oate elementele oportuniste os­
tile revoluţiei.
La deschiderea festivă a cen­
trului şcolar de la Santa Clara
au participat zec.i de mii de lo­
cuitori ai provinciei Las-Villas
care l-au salutat cu căldură pe
Fidel Castro. Au rostit de ase­
menea cuvîntări membri ai gu­
vernului cuban, reprezentanţi ai
organizaţiilor de masă, tineri
învăţători voluntari precum şi
şefi ai reprezentanţelor diploma­
tice dintr-o serie de ţări.
dar au unele trăsături comune, aşa
cum este cazul şi cu ţările lor. lîen- înaltă trădare“. Galvao a fost trimis
rique Galvao, unul din cei mai mari la penitenciarul din Caxias, care ţine
duce de 13 ani încoace, cu o temeri­ tru sinuciderile care au loc acolo. Gar­
şotism, o luptă solitară împotriva re­
gimului dictatorului Salazar. Acest ofi­
ţer vine de departe. In tinereţea sa,
iu f926, el a crezut că luptă pentru
o cauză justă*şi curată, piarticipînd la
un puci militar şi aducîndu-1 apoi Ia
pulere pe dictatorul portughez. Timp de
20 de ani a fost un înalt demnitar a!
regimului. Abia în Angola, unde a în­
deplinit funcţia de inspector al admi­
nistraţiei coloniale, a descoperit în
1947 traficul de sclavi, munca silnică,
corupţia generalizată şi propria sa vo­
caţie literară.
In faţa Adunării corporatiste din
Lisabona (care ţine loc de parlament),
el a prezentat în anul următor un ra­
port acuzator împotriva oligarhiei in­
competente, corupte şi sclavagiste care
exploatează „provinciile africane" ale
Portugaliei. Raportul Galvao a fost în-
m'ormîntat, iar autorul său a fost pus
în retragere. El a început să scrie cărţi
şi apoi pamflete politice. In cele din
urmă, în 1951, a întemeiat un partid,
fireşte clandestin, care urma să adune
lalolaltă pe toţi democraţii. Era vorba
aşadar de o conspiraţie. S-a. spus că
el proiecta să-l răpească sau să-l a-
în istoria sasineze pe Salazar. A urinat aresta­
rea vinovatului care a petrecut un an
<M^S^M!ŞK3i3biK ^ } ^ a s LeX^iSWSak^ ^ W flsi^ S g teíftcg ttaH S P ^ ffiEa&jHüg g ^ g ^ HBW8SBBZB8aiB ^ g S Dg|EBIBfflHÍyBÍ3
dictatorului Franco colaborează
¦cu vasele dictatorului Salazar
în operaţiunea acestora de a
captura transatlanticul „Santa
Maria“. Aceasta înseamnă, a
subliniat Galvao, că Franco a
declarat război celor care luptă
pentru eliberarea Portugaliei“.
De asemenea, ei a demascat
metodele inumane folosite de re­
gimul dictatorial a! iui Salazar
în coloniile Portugaliei arătTnd
că „în coloniile Angola şi Mo-
zambic colonialiştii au transfor­
mat cetăţenii acestor două teri­
torii în sclavi punîndu-i la mun­
că forţată“.
Faptul că s-a ajuns la o ase­
menea situaţie, a relevat Gal­
vao, „se datoreşte şi puterilor
occidentale care protejează şi
sprijină acest regim acordîn-
oii-i ajutoare şi materiale de
război".
„Camarazii mei, a arătat
Galvao, vor lupta pînă la moar­
te in cazul cînd navele de răz­
boi portugheze ne vor ataca.
Moartea este mai bună decît
viaţa sub un asemenea regim ca
a lui Salazar“.
„Noi nu sîntem piraţi, a a-
rătat ei. Noi reprezentăm un po­
por hotărît să-şi scuture jugul
tiranic al dictaturii“.
ia secret. In 1953, un tribunal militar
i-a condamnat pentru „tentativa de
ţinut. Timp de mai multe săptămini ei
!-au administrat doze masive efe som­
nifere şi în aceiaşi timp l-au împie­
dicat să doarmă. Tratamentul a reu­
şit : Galvao s-a îmbolnăvit grav şi a
fost transferat în martie 1955 ta spi­
talul „Santa Maria“ unde a petrecut
doi ani în detenţiune solitară, iot pre­
ventivă. Apoi a fost acuzat pentru re­
dactarea şi tipărirea pamfletelor sale şi fost arestaţi pentru complot...
pentru raportul său cu privire la An­
gola. Deci, o nouă inculpare pentru
„acţiuni subversive". In 1957 un tri­
bunal militar, în faţa căruia Galvao a
refuzat să se prezinte, a pronunţat îm­
potriva sa o condamnare de 16 ani
închisoare. Prietenilor săi, Galvao le-a
declarat: „La ce bun să mă prezint i
Ştia prea bine că nu aşi fi ieşit de
acolo decît mort sau nebun".
...Acest căpitan a reprezentat un
exemplu şi un îndemn. El este acela
care l-a inspirat pe generalul Delgado
să se prezinte în iunie 1958 drept can­
didat al opoziţiei ia preşedinţie, să
braveze cenzura, ameninţările, certitu­
dinea de a fi învins şi exilat. Delgado
a reuşit să reunească zeci de mii de
manifestanţi la Porto şi a obţinut 23
ta sută din voturile alegătorilor, cu
toată trierea severă a acestora, cu toată
falsificarea urnelor.
Nr. 1897
N.S. H ru ş c io v a so sit
ia R o s to v pe Don
ROSTOV PE DON 30 (Agerpres). ticipa la consfătuire Dmitri PoleansW,
TASS transmite: La 30 ianuarie a membru al Prezidiului Comitetului
sosit fa Rostov pe Don N. S. Hruşciov Central al P.O.U.S., preşedintele Con­
pentru a lua parte la consfătuirea siliului de Miniştri al R.S.F.S.R., şi
fruntaşilor în agricultură din nordul Ghennadi Voronov, membru supleant
Oaucazului. al Prezidiului 6.0. al P.O.U.S.
Au sosit de asemenea pentru a par­
Consiliul de Securitate va trebui
să acţioneze hotărît pentru
normalizarea situaţiei din Congo
NEW YORK 30 (Agerpres).— te prin nimic şi că guvernul bel­
TASS transmite : gian continuă să ignoreze hot'ă-
ririle Consiliului de Securitate şi
Reprezentantul permanent, al ale Adunării Generale care cer
U.R.S.S. la O.N.U., V. A. Zorin, încetarea neintîrziată a ameste­
a adresat preşedintelui Consiliu­ cului belgian in treburile interne
lui de Securitate o serisoare In ale Republicii Congo.
legătură cu situaţia din Congo.
Situaţia din Republica Con­ Acest lucru este atestat şi de
go, se spune în scrisoare, îngri­ evenimentele care au avut loc
jorează toate statele iubitoare de in Congo în ultimul timp cind
pace într.ucit ea implică o pri­ colonialiştii belgieni au bombar­
mejdie reală pentru pacea şi se­ dat o serie de oraşe congoleze
curitatea popoarelor nu numai aflate sub controlul guvernului
din Africa ci şi din lumea în­ legal. Aceste acţiuni criminale
treaga. Această nelinişte se ale colonialiştilor s-au soldat cu
intensifică datorită faptului numeroase victime în rindurile
că încordarea politică din populaţiei paşnice din Congo.
Republica Congo creşte con­ Guvernul belgian ia de ase­
tinuu, iar sursa principală a tu­ menea' măsuri în vederea creării
turor complicaţiilor din această aşa-numitei legiuni străine pen­
ţară. constă în continuarea a-
gresiunii belgiene împotriva a- tru săvîrşirea de operaţii de pe­
costui tînăr stat african. depsire pe teritoriul Republicii
Congo. In legătură cu aceasta,
Cu numai două săptămini în în ultimul timp s-a intensificat
urma Consiliul de Securitate a activitatea centrului special
examinat problema privind ac­ creat în Belgia pentru recruta­
tele de agresiune ale Belgiei îm­ rea de „voluntari“ în vederea
potriva Republicii Congo,’ încăl­ participării la intervenţia arma­
carea de către această ţară a tă împotriva poporului conge­
statutului internaţional al terito­ lez. Guvernul belgian sporeşte
riului Ruanda Urundi, aflat sub efectivul personalului său pe te­
tutela, prin folosirea de către ritoriul Republicii Congo. Bel­
guvernul belgian a teritoriului gienii îndeplinesc tot soiul de
sus-amintit in scopuri agresive. funcţii de consilieri şi instruc­
tori în armata marionetei Chom-
Discuţia in Consiliul de Securi­ be şi în bandele înarmate ale
tate a demonstrat limpede că ac­ lui Mobutu.
ţiunile Belgiei nu.pot fi justifica­
In pofida declaraţiilor oficia­
le ale guvernului belgian pri­
vind intenţia sa de a nu mai
admite repetarea cazurilor de
folosire a teritoriului Runnda-
Urundi împotriva Republicii
Congo, el transportă în grabă
noi contingente de trupe pe a-
cest teritoriu inclusiv unităţi de
paraşutişti.
Cazurile menţionate, paralel
cu arestarea ilegală a primului
ministru al Republicii Congo,
Patrice Lumumba şi transmite­
rea ulterioară a acestuia în mîi-
nile fostei administraţii colonia­
le belgiene din Katanga — care
a stîrnit indignarea generală,
complică continuu situaţia în
Congo, intensifică şi mai mult
pericolul grav pentru pacea şi
securitatea internaţională.
Toate acestea impun acţiuni
¦otărîte din partea Consiliului
de Securitate în scopul curmării
agresiunii belgiene împotriva
Renublicii Congo.
Scrisoarea cuprinde cererea
de a se lua măsurile necesare
pentru examinarea neîntîrziată
în Consiliul de Securitate a pro­
blemei privind situaţia din Re­
publica Congo, în legătură cu
noile acţiuni agresive ale Bel­
giei.
Ziarul „New York Herald
Tribune“ a publicat această fo­
tografie înfăţişînd pe soţia pre­
mierului Lumumba şi. unul din
copiii săi, într-o atitudine dispe-
- rată.
eoos! rcrasKar
La 13 mai 1959, Galvao a evadat şi portughez este un privilegiat, căci la
deghizat în brutar s-a refugiat la am­ ţară venitul mediu este de 500 de franci
basada Argentinei. Fierberea provocată de om pe an...
de campania generalului Delgado nu se
potolise încă. Aproximativ 300 de per­ Dezvoltarea industriei ar pune în po-
soane printre care numeroşi ofiţeri, au ricol „sufletul Portugaliei" căci ar pro­
lost arestate în primăvara anului 1959 voca concentrarea muncitorilor, impli­
sub acuzaţia de complot aşmat împo­ cit sindicate muncitoreşti. Statul cor­
triva regimului. După evaluări demne poratist ar risca să nu reziste unei ase­
de încredere, în închisori există 3.000 menea evoluţii El nu ar putea controla
de deţinuţi politici. Zeci de opozanţi sindicatele aşa cum controlează corpo.
s-au refugiat în străinătate. O petiţie raţiile. Industrializarea ar cere de ase­
semnată de 45 de intelectuali catolici, menea un învăţâmînt mai bun, adică
printre care şase preoţi, l-a invitat întîi ar reprezenta o nouă ameninţare pen­
pe Salazar, apoi pe cardinalul din Li­ tru „sufletul portughez". Din această
sabona să deschidă o anchetă asupra cauză pentru învăţământul tehnic se a-
sutelor de cazuri de torturi din închi­ locă numai 1 la sută din suma investi-
sorile politice... Răspunsul nu s-a lă­ ţiilor totale în timp ce învăţământului
sat aşteptat: vreo 12 ofiţeri şi intelec­ general nu i se repartizează nici un
tuali, printre care şi patru preoţi, au fond in plus... S-a pornit o campanie
împotriva analfabetismului, situaţie în
care se află 40 ia sută din adolescenţi
Statul corporatist portughez nu este sau adulţi. Acesta urmează să fie li­
altceva decît instrumentul care lipseşte chidat... în 30 de ani.
pe muncitori de dreptul natural de a-
sociere. Cerşetorii, desculţii, zdrenţă­ Pe faţadele caselor din Porto se pna-
roşii sînt tristul apanaj al acestei ţări te citi în litere abia vizibile: „Pline şi
care numără de asemenea cel mai înalt libertate". Sub blîudeţea supusă a pn-,
procentaj de subalimentaţi, de copii porului protughez stă la pîndă un ti­
murdari şi debili, consecinţe ale foame­ gru. Mica oligarhie care posedă tot
tei şi viciului. ce are o oarecare valoare în Portugalia
ştie acest lucru.
In toamna precedentă au izbucnit
greve, uneori politice, alteori econo­ In societatea bună, apariţia şi victo­
mice; ţăranii au organizat marşuri atr ria castrismului au fost comentate cu
foamei. La Porto, 130 de franci pe lună atîla pasiune de parcă Castro ar ti fost
reprezintă un salariu ridicat, în timp portughez. „Comunist sau nu. acest cm
ce chiria cea mai mică este de 45 de ar trebui împuşcat", se spunea în ca-
franci pe l ună; tariful fixat de contrac­ loanele din Lisabona cu un an in ur­
tul colectiv în districtul Braga este de mă. In epoca acea nimeni nu se gîntPi
2,70 franci pe noapte. Dar muncitorul
ia căpitanul Henrique Galvao şi la şe­
ful său, generalul Delgado“.
1919.' - Tiparul: -Întreprinderea: Poli grafică „I Mai“ - D.-va