Page 1 - 1961-02
P. 1
ţ 7T!Ti?
ti
PROLETARI DIN TOATE TARILE U N IT IV A ’
e Pe plaiuri haţegane —. Pagină
specială (pag. 2-a)
e Calitatea oţelului — în discuţia
organizaţiei de partid
(pag. 3-a)
o Situaţia actuală a economiei
americane stîrneşte îngrijorare —
„Mesajul cu privire la starea Uniu Staţiunea experimentală pomicolă a reuşit să creeze hibrizi de piersici
Geoagiu. In curte, în livadă, zăpada a care înfloresc mai devreme, deci dau
nii“ prezentat de .). Kennedy Con aşternut pete albe, imaculate. Activi fructe mai devreme, caişi care înfloresc
tatea în iivadă, acum în timpul iernii, cu 7-8 zile mai tîrziu, astfel ca să fie
Anul XIII. Nr. 1898 | Miercuri 1 gresului S.U.A. (pag. 4-a). este redusă. Se urmăreşte în special cum teriţi de gerurile tîrzii de primăvară.
rezistă mediului speciile de pomi adu Piersicul, care a şi rodit anul trecut
SBÜgSSBUaBM&BMBBSnEa se din alte părţi. In laboratorul de bio prima dată, a tăcut fructe mari, gus
logie însă, se fac
întreg cuprinsul Hunedoarei nea realizări, trebuie să ne în Minerilor din Valea Jiului, ca HUNEDOARA (de la subre- Ungur şi cea mai hună echipă cercetări intense. toase, aproape roşii
este un vast şantier. Fie că vi toarcem cu cîteva luni in urmă. şi tuturor oamenilor muncii d<n dacţia noastră voluntară). Zile de reparatori, echipa de pirorne- la culoare, foarte
zitezi combinatul siderurgic, fie Cu ocazia primelor consfătuiri patria noastră, le-au fost create le trecute, la serviciul termoteh- trie. Inginerul agronom apreciate ca desert.
că taci o plimbare prin oraş, de producţie, constructorii au în anii de democraţie populară nic al Combinatului siderurgic Gheorghe Stanciu,
prospeţimea noilor construcţii te discutat în amănunt cum să-şi condiţii optime de muncă şi via Hunedoara a avut loc un eveni In momentul decernării dra cercetător ştiinţific, Dar Gheorghe
intimpină pretutindeni. De curînd organizeze mai bine munca şi ce ţă. în localităţile din Valea ment deosebit: decernarea pen pelelor liniştea a fost întreruptă este un tînâr de Stanciu nu este cu
au început să se Înalţe schele măsuri să ia pentru a grăbi rit Jiului există astăzi cluburi fru tru prima dată a drapelelor de de aplauzele muncitorilor colec statură potrivită, cu noscut numai ca cer
şi pe locul unde nu mai de mult mul lucrărilor. In felul acesta moase, cu o bogată activitate, cel mai bun muncitor termoteh- tivului nostru. o ţaţă negricioasă, cetător ştiinţific Co
decit în prima jumătate a anu s-a stabilit ca aprovizionarea cu unde minerii îşi petrec timpul nician, cel mai bun reparator de trăsături energice. muniştii din Geoagiu
lui trecut se ridicau mormane materiale să se facă întotdeau liber înfr-un mod util şi plăcut. aparate terrnotehnice, cea mai Ciştigătorii întrecerii, in cuvin El lucrează în la cunoscîndu-i cali
uriaşe de zgură. Aici se constru na din timp şi în cantităţi su bună echipă şi cel mai bun mai tul lor, şi-au manifestat satisfac borator. Studiază tăţile de om harnic,
ieşte după proiecte romîneşti u- ficiente. S-a mai stabilit ca mun IN CLIŞEU : un grup de mi stru termotehnician. ţia pentru cucerirea drapelelor pruni, piersici, ca- activ, cu multă dra
nul din cele mai importante o- citorii calificaţi să fie reparti neri fruntaşi printre care Adal de fruntaşi şi s-au angajat să Işi, cireşi, vişini, goste şi putere dc
biective prevăzute a se construi zaţi pe echipe în raport cu vo bert K'bedi, Gheorghe Croitorii, La ora fixată, muncitorii din muncească tot mai bine. căpşune. Scopul muncă, l-au ales
in anii aceştia la Hunedoara ; lumul lucrărilor, complexitatea Tuliţi Haidu, Mihai Ştefan şi schimbul de dimineaţă s-au adu principal al acestor în comitetul comu
noua secţie de furnale a combi lor şi termenul de execuţie. Cu losif Keiling, ieşind de la un nat în atelierul de lăcătuşi. A „Sîntem conştienţi — a arătat cercetări ştiinţifice nal de partid, unde
natului. mai bine de două luni în urmă spectacol prezentat la clubul din început festivitatea. In cuvîntul tov. Alexandru Barbovschi — că este crearea de hi i s-a încredinţat
s-a trecut la lucrul pe două Petrila. său, şeful serviciului, a scos in muncind conştiincios şi urmă brizi cu fructe mari, munca de locţiitor
In raportul prezentat de tova schimburi. evidenţă faptul că întrecerea pe rind cu atenţie aparatele termo- frumoase, gustoase. al secretarului. Apoi,
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Coîecfive frunfaşe profesii pentru titlul de „cel mai tehnice de măsură şi control, Pe baza învăţătu Gheorghe Stanciu
la cel de-al IlI-lea Congres al Constructorii s-au orientat de bun“ a contribuit la îmbunătăţi contribuim la îmbunătăţirea cali ri' miciuriniste, este şi unul dintre
P.M.R. se spune : „In cadrul pla asemenea spre organizarea unei în mişcarea de inovafii rea calităţii muncii, aparatele tăţii cocsului, la mărirea can cercetătorul ştiinţific cei mai buni profe-.
nului, de 6 ani, partidul nostru însufleţite întreceri socialiste în terrnotehnice de la marile agre tităţii de cocs predată furnalişti- Gheorghe Stanciu, caută să creeze hi sori de la Şcoala horticolă din Geoa*
va acorda in continuare o aten tre brigăzi şi pe profesii. Dato Recent, la casa de cultură a ora gate (furnale, oţelarii, laminoa lo-r.“
ţie deosebită industriei siderur rită acestui fapt excavatoarele şului - Deva—a- avut loc o consfătuire brizi de pomi fructiferi rezistenţi la giu. Cetăţenii îi apreciază mult şi ac-!
gice, condiţie esenţială pentru au început să muşte mai nesă pentru decernarea drapelelor de co re etc.) fiind întreţinute mai bi „Vorn da aparate mai bune —
dezvoltarea tuturor ramurilor e- ţioase pămîntul, betonierele să lective fruntaşe pe regiune în mişca ne. a spus tov. Carol Ungur — ne condiţiile de climă locală, cu o produc tivitatea obştească. Faptul că locuitorii
conomiei. se invîrtească mai repede, iar rea de inovaţii, desfăşurată în semes vom strădui ca aparatele noas ţie bogată şi timpurie, cu fructe cit circumscripţiei electorale comunale nrs-
oamenii să fie mai activi. Frun trul II al anului trecut. La consfă S-au anunţat apoi rezultatele tre să fie de un real ajutor fur-
Producţia de fontă urmează să taşii întrecerii sînt fierarii be- întrecerii pe profesii: cel mai naliştilor oţelarilor şi laminatori- mai frumoase. Cercetările sînt îndrep 16 l-au desemnat candidat al F.D.Pj
crească in anul 1965 la circa tonişti conduşi de Ioan Latzo şi tuire au participat preşedinţi ai co bun muncitor intreţinător de a- lor.“ in alegerile pentru sfatul popular co-*
2 milioane to n e; cea de oţel la dulgherii conduşi de Francisc parate a fost declarată tov. Ana tate apoi spre crearea de soiuri astfel
3,3 milioane ton e; a laminate Laslo. mitetelor sindicale de întreprinderi şi Breşan, de la uzina cocsochimi In numele organizaţiei de ba munal, este încă o dovadă a încrederii
lor la peste 2 milioane tone, pro că, cel mai bun maistru termo ză P.M.R şi a comitetului sin :a în tot timpul sezonului de vară şi ce i se acordă cercetătorului ştiinţific
ducţia de ţevi la peste 500.000 înainte de sosirea iernii ei au şefii cabinetelor tehnice din regiune. tehnician, tov. Alexandru Bar- dical, ciştigătorii întrecerii au Gheorghe Stanciu. Prin munca sa, prin
tone“. stabilit noi măsuri tehnico-orga- bov.schi, cel mai bun muncitor fost felicitaţi de tov. Elena Oş toamnă, să se poată culege fructe laptele sale, el va şti să preţuiască
nizatorice, menite să asigure Datorită rezultatelor bune obţinute reparator de aparate: tov. Carol ti fie. şi să răsplătească această mare încre
Un rol de seamă în sporirea desfăşurarea lucrului în condi proaspete. dere cetăţenească.
producţiei de fontă în şesenal re ţii normale chiar şi pe cel mai în munca de inovaţii, pe primul loc Ing. GH. LACOB
vine noii secţii de furnale ce se straşnic ger. Astfel, pentru be De numele cercetătorului ştiinţific- GH. PAVEL
construieşte la C. S. Hunedoara. toniere s-a construit o instalaţie s-a situat colectivul fabricii chimice serviciul termotehnic Gheorghe Stanciu se leagă cîteva so
Lucrările de construcţie a aces specială de încălzire a apei. Cuieş şi în 1960. Uleşul. In pre
tei secţii au început încă din lu S-au făcut o serie de amenajări din Orăştie. Locurile II şi III au fost iuri noi de piersici, caişi, căpşune. El zent, numărul diîuzoarelox din
na iunie a anului trecut. Faţă pentru turnarea betoanelor in pe raza comunei Ilia a crescut la
de grafic ele au acum un avans rioadele de îngheţ. In jurul cofra- ocupate de Uzina electrică Vulcan şi Comunistul Constantin Gh. 937. O contribuţie valoroasă şi-a
de circa o lună de zile. Pînă în jului glisant de la coşul de fum Florea este cunoscut tuturor
prezent a fost eliberat amplasa s-au confecţionat cocsiere, care întreprinderea de construcţii siderur In ultim ii p a t r u a n i . cetăţenilor din comuna Ilia. Şi adus-o tovarăşul
mentul pentru furnalele nr. 7 şi permit să se lucreze fără stag cei din satele vecine il cunosc. Florea şi în ac
8, in care scop a fost excavat nări la temperaturi cit d e,scă gice din Hunedoara. ţiunile de Înfru
un volum de circa 220.000 m.c. zute. Modestia, cin museţare a co
S-a executat fundaţia furnalului Reprezentanţii colectivelor fruntaşe La Hunedoara se construieşte intens- înalt grad de automatizare a procese stea, corectitu munei. Aşa, de
nr. 7 pînă la virolă. De aseme Cu cîteva zile în urmă, con in anii puterii populare acest impor lor de muncă, marele laminor Biu- dinea şi hotă pildă, la con
nea, pentru furnalul nr. 7, s-au structorii au început săpăturile de inovatori şi-au manifestat hotărîrea tant centru siderurgic al ţării a luat ming şi laminorul de profile mijlocii, rîrea cu care strucţia nouli”
turnat în întregime fundaţiile la fundaţia turnului de răcire şi o mare dezvoltare. Numai în ultimii noua oţelărie Martin, cu trei cuptoare munceşte, sînt local pentru -
cauperelor. La furnalul nr. 8 se ramura secundară a tunelului de ca în acest an să obţină realizări şi patru ani la Hunedoara s-au construit de 185 tone şi un cuptor de 400 tone. o parte din ca la medie,
execută în prezent armarea fun cabluri spre furnalul nr. 7. Pen şi au intrat în producţie furnalul nr. 5, încă două baterii de cocs, distileria lităţile sale pen două parc\
daţiei. tru ca ritmul lucrărilor să nu în mai frumoase. cel mai înalt furnal din ţară, cu un de gudroane şi alte instalaţii m !denie. tru care oame îndiguirea ,
cetinească, au luat o nouă măsu nii îl stimează Bătrîna şi h
O lucrare la care constructo ră organizatorică : parcelarea lu f). lUEŞCU şi-i ascultă în te acţiuni ţ,
rii I.C.S.H. de pe acest şantier crărilor pe loturi. Ei ştiu că totdeauna sfatu podăreşti, mt
au înregistrat rezultate frumoa fiecare nouă măsură tehnieo-or- corespondent rile. Uzarea masei
ganizatorică pe care o traduc în de oetăţeni s-
se este înălţarea coşului de fum. viaţă, fiecare succes obţinut în Din anul 1953 făcut simţită d
întrecerea socialistă, înseamnă tov. Florea lu către oomunis-
Ea se află într-un avans faţă de reducerea termenului de dare în crează ca res *ul Constantin
graficul de execuţie la zi cu pes folosinţă a noilor furnale. ponsabil al sta Gh. Florea.
te 3 m. ţiei de radiofi- Pentru meritele sale în mun
GH. C. care. La prelua că, alegătorii din circumscripţia
Pentru a ne da seama cum au rea staţiei, în electorală comunală nr. 1 Ilia
ajuns la obţinerea unor aseme XÍ 6 raza comunei I- l-au propus drept candidat pen
iia erau numai 187 difuzoare. tru sfatul popular comunal.
99 g lo Cu sprijinul cetăţenilor, al co
mitetului executiv al sfatului S. CERCEA
Acesta este titlul spectacolului regi de un deplin succes. Dintre interpreţi popular comunal, în toamna a-
zat de i. Văran, a cărui conducere nului 1953, a fost radioficat şi corespondent
muzicală o semnează E. Grişan şi H. s-au remarcat tovarăşii Maria Făgă- satul Săcămaş. In 1955 s-a ra
Moculescu, realizat de ansamblul mu dău, Jeny Turcu, Gheorghe Ţacu, Ma dioficat satul Bac-ea, în 1956
satul Dumbrăviţa, în 1957 satul
zical de amatori al I.0.S.H. şi pre ria Grişan, Nicolae Glisman şi, mezi
zentat în turneu prin regiune. Ultimele asana«BEaaBBaaBBBa—
spectacole, aduse pe scenele cluburilor nul ansamblului, Mircea Ghelaru.
TO1EIRUEIDHEÍLA
muncitoreşti din Gălan (24 ianuarie) C. CHIR! AC, iFAIMCA „§IE!B!iEŞ(UIL‘
şi Gugir (28 ianuarie), s-au bucurat
GH. ALEXOi
corespondenţi
=H3:
CE E ÎN VIATu A NOASTRA_?_
a îzKvcrcm>r$SKUsv<=3*yK»xWiîerr«rî-Jt'iu«i.iiCT:aasinjraertim7CÂU5reroi0m
To o
In incinta minei de fier din liei mele. In fiecare lună ctş- ELENA PRO DEA „Sînt mun MARIOARA BRAN „înainte MARIA ANGHEL „Datorită IOANA DUMITRU, „împinsă de MARIA FUSOI „In familia
Teliuc, circulă o mulţime de tig În jurul a 1.400 lei. citoare la secţia circulare şi am fost muncitoare. Cu puţin regimului nostru democrat- nevoi a trebuit ca de mică să-mi noastră sîntem mai mulţi
locomotive care transportă de curînd am împlinit 18 ani. tim p în urmă mi s-a încre popular, am asigurate condi fraţi. Regimul democrat-popu
minereul. Printre mecanicii de Munca depusă a fost plină Voi vota deci pentru prima dinţat însă funcţia de secre ţii din cele mai bune pentru caut singură rostul în viaţă. lar ne-a ajutat pe toţi să ur
locomotivă care muncesc aici de satisfacţii. In această pe tară la una din secţiile fabri a deveni in scurt timp o La îndemnul organizaţiei de măm, în mod gratuit, diferite
se află şi tinărul Gheorghe rioadă rni-ani construit o ca dată. Acest vot îl dau cu în- cii. Şi eu, ca multe, alte tine muncitoare cu înaltă calificare tineret din sat am plecat din şcoli profesionale, să devenim
Roşianu. Bine dispus, Gheor să nouă, cu împrumut de la jţ credere candidaţilor F. D. P., la secţia finisat. Aceasta îmi Sineşti, (regiunea Oltenia) la astfel muncitori calificaţi. A~
ghe Roşianu a ţinut să ne spu stat, care are trei camere, \ mulţumind astfel regimului re din fabrică, voi vota la 5 este dorinţa cea mai fierbin şcoala profesională textilă din cum, toţi, ne aducem, pe m ă
nă următoarele: două pivniţe şi antreu, lumi i nostru pentru condiţiile de te, care se va realiza cu sigu Sibiu. Aici am învăţat în mod sura posibilităţilor, contribu
nată electric şi mobilată. De ranţă. gratuit. Şi iată-m ă repartiza ţia la opera de construire a
—• De fel sînt din Teliuc. multă vreme aveam in gînd viaţă şi de muncă pe care le martie pentru intîia oară. tă la fabrica „Sebeşul“, unde socialismului în patria noas
La îndemnul tovarăşilor mei muncesc de cîţiva ani. Din tră. Avem create condiţii din
Am venit la mi să-mi cumpăr am. Urmez şi eu şcoala medie de muncă m-am înscris şi la cîştigul bun pe care-l realizez cele mai bune de muncă şi de
şcoala medie. La 5 martie voi trăiesc bine, mă îmbrac, am trai, fapt pentru care sîntem
nă în anul f o motocicletă. Ajutată de regimul demo din localitate. Acum sînt in da cu încredere primul meu tot ce-mi trebuie. La 5 mar recunoscători regimului nos
vot candidaţilor F.D.P. Sînt tie voi da priwMl meu vot tru. Privesc cu încredere de
1947, cîrid am Şi am reuşit. crat-popular am absolvit şcoa ultimul an. Gînăul meu este conştientă că astfel îmi exprim candidaţilor F.D.P. fiind con plină viitorul şi mai luminos
recunoştinţa pentru toate rea vinsă că votez pentru ferici care ne aşteaptă pe noi, tine
intrat ca uce In toamna anu la profesională textilă din Si să urmez facultatea de texti lizările înfăptuite în anii pu rea şi bunăstarea întregului rii. Iată de ce la 5 martie am
terii populare şi pentru cele ce nostru popor muncitor. Voi să dau cu drag primul meu
nic. In această perioadă cu lui trecut mi-am cumpărat, biu unde am învăţat gratuit. le ; este o veche dorinţă a se vor înfăptui, pentru noi, în cinsti ziua alegerilor cu în vot candidaţilor F. D. P.“.
sprijinul acordat de conduce in rate, o motocicletă „lawa“. anii următori“. semnate depăşiri de plan“.
rea minei şi a tovarăşilor de Acum lucrez în fabrică şi ur -mea. Voi vota candidaţii F.D.P.
muncă, am reuşit să mă cali lată aşa dar că într-un timp mez şcoala medie. Vreau să
fic in meseria de lăcătuş. îmi relativ scurt, am reuşit să-mi devin o mar Ură pricepută. pentru că ei reprezintă cheză
era dragă această meserie, in fac lucruri la care părinţii Sînt sigură că-mi voi putea şia realizării visurilor noas
să doream să învăţ cit mai mei nici nu au visat măcar. realiza dorinţa“. tre tinereşti, cele mai îndrăz
mult. Condiţii existau. In scurt Apoi, ne hrănim şi sintein neţe“.
timp am devenit fochist, iar îmbrăcaţi aşa cum este nor
in anul 1953 am primit califi mal să trăiască un om al
carea de mecanic de locomo muncii in patria noastră. Pen
tivă. Pentru munca desfăşura tru viaţa nouă pe care o tră
iesc, pentru prezentul şi viito
tă in tot timpul anilor am pri rul tot mai luminos, eu mul
ţumesc din inimă partidului,
mit şi primesc un salariu făuritorul a tot ce e nou şi fe
ricit în traiul oamenilor mun
care îmi dă posibilitatea să cii.
trăiesc in condiţii omeneşti, A. VAS5UiU
atit eu cit şi membrii fami 'Vs_^Wy /W '«,A vV /'îW i/', VWV.'VV,/\.\T»v..yN-vT-v. ( VA/\,w/V'A*,r// ^W\^'WVr/WSll/W'v,. -'‘W V / v -'V/VvA'v/’'w',V/'^/VJN*/bu\../'W'v
\
