Page 10 - 1961-02

' Pág. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 190a
izssBtnEBiEEtsf^naaxMSuiiîs^

m5 19 6 Tehn noua m e
»!
Mina Lupeni este 1959 cu 10,7 la

®®©®s©©®a®®®e®®©©@©ee©©©®©®®0@©@®©©©®ffi©8@M3©s©®@®©@©®®s©©©®©@©®©®®©©©e®®©ffiO©©®©@©©<a®o®®©ç9©©®©®@®®@®a®@®© cea mai mare GHEORGHE ILIESCU sută, iar în anul
1909, ţaţă de 1959 »
exploatare de căr­ inginer şef E. M. Lupeni

In anii regimului burghe zo-moşieresc, minerii din Lup em au dus o viaţă grea. Ex­ buni din ţară. De — cu 14,7 la
ploatarea sîngeroasă. punea mi nerii la o muncă istovitoare. In subteran se lucra, cu unelte
3 i/i^iâ ze şle â -m fu l rudimentare. Minerii munceau cite 12—14 ore pe si din greu. De protecţia muncii nu se aici se extrage cărbune cocsificabil. sută. In numai doi ani, randamcn- V
putea vorbi. La fiecare pas, m inerii erau urmăriţi de pericolul exploziilor şi al surpărilor.
necesar uzinelor cocsochimice din tul planificat pe post a iost depăşit
Mulţi mineri şi-au pierdut viaţa in subteran.
Lupienii. Acest cu săli de In anul 1929, nemalputînd suporta viaţa grea, sub îndrumarea comuniştilor, a avut loc Hunedoara şi Reşiţa. Zilnic, zeci de cu 194 kg. de cărbune.

oraş, în anii LUDOVIC ÜTTO spectacole, de puternica grevă a minerilor. Folosind toate „forţele“ de care dispunea, inclusiv armata, bur­ vagoane încărcate iau drumul Hu­ Zi de zi, tehnica nouă se extinde
regimului bur­ repetiţii, de ghezia a înăbuşit greva, soldîndu-se cu 22 de morţi si p este 200 de răniţi. In loc de pline,
ghezo - moşie­ preşedintele Comitetului executiv artă plastică, minerii au primit gloanţe. Dar minerii au ieşit din grevă m ai tari, mai hotăriţi în luptă. nedoarei şi Reşiţei. la mina Lupeni. Armarea galeriilor,
resc era cunos­ bibliotecă. Anii de cruntă exploatare şi mizerie, măsurile represive ale burgheziei, nu au putut stă ­
cut doar pen­ al Sfatului popular orăşenesc vili lupta minerilor. De Ia un an la altul, în faţa mi­ aerajul, havatul etc. se lac după cele
Lupeni
Ziua de 23 August 1944 a deschis o nouă etapă în viaţa patriei, noastre. Minerii s-au nei noastre au stat sarcini, de plan mai noi metode. In abatajele lron-
situat in fruntea luptei pentru progresul ţârii, pentru o viaţă nouă. pentru socialism. in
anii care s-au scurs, în viaţa minerilor au avut loc transform ări uriaşe. In casele lor, dom­ tot mai sporite. Pentru realizarea tale, au fost introduse 5 haveze.

tru bogăţia subsolului — Şi în ce priveşte grija faţă neşte belşugul, bunăstarea, feri cirea. lor, statul a investit anual impor­ 1ii curînd se vor introduce încă trei

cărbunele, ce aducea oîştiguri de sănătatea oamenilor mun­ tante sume de bani în scopul asi­ noi haveze electrice.

fabuloase capitaliştilor. Dar cii s-a acordat In ultimul gurării în abataje a urtor condiţii Realizări importante s-au obţinut

aici au trăit mii de oameni. timp o atenţie deosebită. S-au optime, de lucru, pentru introducerea şi prin introducerea sistemului de

De viaţa lor insă nimeni nu construit un staţionar cu 175 tehnicii noi. Putem spune că azi, armare modernă. S-a extins arma­

se interesa. paturi, un pavilion sanitar mina Lupeni este una din cele mal rea cu stîlpi metalici, cu bolţari şi

Dar toate acestea sânt de cu 20 paturi, dispensare me­ mecanizate din ţară. In planul de beton. Armarea metalică, a crescut

domeniul trecutului. Sînt lu­ dicale de întreprindere, cir­ perspectivă pentru anii 1962-1993, în 1960, faţă de 1959, cu 184 la

cruri de care ne aducem a- cumscripţii medicale, policli­ se prevede ca investiţiile să crească sută. In viitor se prevede extinde­

minte atunci cînd privim o- nici. în aşa măsură incît să se atingă rea şi. mai mult a armării metalice.

raşui aşa cum mi se prezin­ Străzile au căpătat şi ele o producţie zilnică de. 5.091) tone Din întreaga producţie de cărbune

tă el astăzi : înfloritor, în un aspect nou. Numai în ul­ cărbune. a anului. curent, 49 la sută se va

plină dezvoltare. timii 5 ani s-aU pavat şi as­ Astăzi, la mina Lupeni, tăierea extrage cu susţinere metalică. Acest

Minerii noştri s-au dove­ faltat peste 36.000 m.p. străzi. cărbunelui şi transportul sînt me­ sistem duce Ia realizarea de însem­

dit a fi harnici nu numai în Aleile şi spaţiile verzi de pe canizate în cea mai mare parte. In nate economii la lemn de mină.

abataje ci şi în acţiunile de marginea trotuarelor, amena­ abataje se lucrează cu un mare nu­ Numai în anul trecut, economiile se

interes obştesc. Cu sprijinul jate în ultimii ani, depăşesc măr de ciocane pneumatice şi p er­ ridică la peste 600.001) tei.

lor, oraşul şi-a schimbat faţa. suprafaţa de 11.700 m.p. S-a foratoare. Pentru transportul în sub­ Şi in ce priveşte asigurarea pre­

Braia. Visioozâ I, TI şi ITT. extins in această perioadă şi teran lucrează aproape 200 trans­ siunii la fronturile de lucru, s-au

sînt numele noilor cartiere reţeaua de canalizare cu în­ portoare, 70 de locomotive, un mare luat o serie de măsuri. In cursul a-

în care, în anii de democra­ că 5 km., iar reţeaua elec­ număr de vagonete şi altele. In a- nului trecut, s-au instalat şi pus în

ţie populară. s-a.u construit trică eu pe-ste 6 km. bataje se lucrează şi cu perforatoare funcţiune 9 compresoare de mare ca­

şi dat în folosinţă noi blocuri Condiţiile de şcolarizare ale electrice de mare randament. pacitate. Pentru asigurarea unor

de locuinţe, magazine etc., fiilor de mineri s-au îmbu­ Gradul înalt de mecanizare a condiţii optime de muncă, s-au pus

construcţii realizate prin gri­ nătăţit an de an. Dacă în a- muncii, ca şi avîntul minerilor, au în funcţiune instalaţii moderne de

jă partidului şi guvernului nul 1958 funcţionau în Lu­ tăcut ca an de an să crească pro­ aeraj. Au sosit noi utilaje pentru

nostru. Din anul 1947, primul peni 2 i săli de clasă, la sfîr- ducţia şi productivitatea muncii. aerajul parţial.

an cînd a început construc­ şitul anului trecut numărul Să luăm numai ultimii trei ani. Dacă încă din primele luni ale acestui

ţia de locuinţe în Lupani, şi acestora a ajuns Ia 49. In în anul 1959 producţia de cărbune a an, în cadrul exploatării s-au luat

pînă în 1960, au fost con­ şcolile elementare, medie şi fost cu 8,1 la sută mai mare ca în o serie de măsuri pe linia introdu­

struite aproape 800 de apar­ serală din Lupeni, sînt cu­ anul 1938, în anul 19(30, producţia cerii tehnicii noi. Astfel, la stratul

tamente în blocuri. Tn aceas­ prinşi peste 5.600 elevi. In Lupeni funcţionează un a crescut faţă de anul 1959 cu 8,9 18, se va introduce armarea cu

tă perioadă, au mai fost con­ Cartea este îndrăgită de VĂPmZEM'ĂM: F ILA T U R A spital modern, construit în a- Ia sută. O creştere substanţială a stîlpi hidraulici. La abatajul tron-
ceşti ani. înregistrat şi productivitatea muncii. tal nr. 1 din stratul 15, s-a introdus
struite şi date în folosinţă tot mai mulţi mineri. Cele 17 Astfel, faţă de anul 1958, produc­ pentru prima dată craţerul blindat.
IN CLIŞEU: noul spital. tivitatea muncii a crescut in anul Se prevede ca în acest an să se
încă 5 cămine muncitoreşti biblioteci de pe lingă club, instaleze o staţie de degazare.
Intre zidurile clădirii între­ cifră grăitoare, care reflectă
cu o capacitate de 1.086 întreprinderi şi instituţii din prinderii s-au schimbat multe: preocuparea pentru îmbunătă­ Acestea sînt doar cîteva aspecte
oamenii, condiţiile de muncă, ţirea continuă a procesului de privind tehnica nouă în mină. Ele
locuri. De asemenea, în car­ oraş dispun de un fond de produsele. producţie. In acest scop, s-a sînt însă mai multe. An de an. mina
procurat de curînd un nou devine un loc de muncă tot mai
tierul BărbătehÎ s-au con­ peste 15.000 volume. Numă­ — Dar nu putem trece cu compresor pentru amoniac, s-a A plăcut, mai mecanizat.
vederea trecutul — spunea in­ refăcut complect casa cazane-
struit şi dat în folosinţă 169 rul anual al cititorilor este ginerul şef al filaturii. Ştiţi Io abatajul, iro n ia

apartamente. de aproape 3.200. cum munceau în trecut oame­ lor care în trecut funcţiona După ce străbaţi un drum rache. Operaţia de mutare Cifre şi fapte
In faţa oraşului, ca şi a în­ nii de aici ? Cu toate că tru­ într-o baracă, s-a refăcut tur­ prin galeriile subterane, ar­ proprtu-zisă au redus-o la 4
La construcţiile de locuinţe deau cite 10— 12 ore pe zi, ei nul de apă, iar prin introdu­ mate după toate regulile teh­ minute, iar restul de timp «Rezervele de cărbune descoperi­
din oraşul Lupeni s-au adău­ tregii ţări sînt desihise nu-şi puteau cîştiga nici exis­ cerea unor noi procedee de fi­ nicii înaintate, ajungi în a- pînă la o oră e rezervat fixă­ te în urma lucrărilor de explorări,
noi perspective. Aici vor tenţa. In plus, bolile de tot lare, s-a dublat producţia fie­ batajul frontal din sectorul rii împingâtoarelor pe craţer arătau la sfîrşitul anului trecut că
gat şi altele de interes social- fi date în folosinţă încă 372 felul provocate de aerul vi­ cărei maşini în parte. IV E. Aici, funcţionează de la şi acest lucru se face de nu­ pot asigura o exploatare raţională
apartamente în blocuri şi se ciat, făceau ravagii înrîndu- 1 ianuarie primul crater blin­ mai trei oameni faţă de 8 pînă în anul 2010.
cultural. In plin centrul ora­ vor efectua un volum sporit rile muncitorilor. In secţii, e- Acum, principalul produs al dat din Valea Jiului, intro­ oameni cit necesitau îna­
şului se înalţă impunătoare de lucrări de înfrumuseţare xistau doar 26 de maşini de filaturii: firele de mătase arti­ ducerea acestui craţer in inte. ® in anul 1944, exista un sin­
clădirea clubului muncito­ şi gospodărire. iilaj cu un număr foarte re­ ficială, sînt /de o foarte bună procesul de producţie pre­ gur cinematograf particular. Acum,
resc, c construcţie modernă, dus de filiere. Pe scurt, cam calitate. Merită a fi scos în zintă mai multe avantaje. In In prezent, brigada de fron­ în Lupeni, sînt 2 cinematografe cu
aşa arăta Filatura din Lupeni evidenţă şi faptul că pentru talişti din sectorul IV B de­ 882 locuri şi un club-cinema la
¦ ¦ la iB iiia i in anii burgheziei. Acum insă, muncitorii filaturii s-au cons­ primul rină, el are o mare ţine titlul de brigadă frun­ Bărbăteni.
să vină oricine în filatura truit in ultimii ani o cantină taşă pe mină. Pînă la 1 ia­
1 !Io ™ U íIJ Ml% noastră şi sînt sigur că va modernă, un dispensar medi­ capacitate de transport, iar o Anul 1932 a găsit Lupeniul
pleca plăcut impresionat de cal şi 5 blocuri cu peste 100 maşina de havat merge a- nuarie, brigada amintită ob­ doar cu un singur spital cu 10 pa­
M au— marile schimbări care s-au fă­ de apartamente, numai din ţinea rezultate mai silabe. Dar, turi. Astăzi, aici funcţionează un
cut aici. fondurile întreprinderii. Majo­ cum cMar pe craţer, ceea spital unificat cu 345 paturi, o po­
Şcoala In cartierul Viscoza s-au con­ ritatea muncitorilor locuiesc a- odată cu introducerea la a- liclinică cu 12 servicii de specia­
profesională— struit şi se construiesc noi locu­ Intr-adevăr, Filatura din cum in blocuri confortabile, ce duce la eliminarea aproa­ litate, o policlinică de întreprindere,
pepinieră de inţe şi blocuri pentru mineri- Lupeni de azi, nu mai seamă­ construite in anii puterii popu­ ce'st loc de muncă a primu­ 9 circumscripţii sanitare şi l dis­
In anul acesta se vor construi nă cu cea din anul 1938. in lare. pe completă a muncii ma­ lui craţer blindat, conduce­ pensar de întreprindere.
cadre anii puterii populare, mecani­ nuale. De asemenea, operaţia
încă 372 apartamente. zarea muncii s-a extins in pro­ Acum, oamenii de aici, sînt rea brigăzii a fost preluată « Nivelul de trai al minerilor a
stăpîni pe munca lor şi ştiu de mutare a craţerului de pe de Gheorghe Panţiru. In scurt crescut considerabil. Semnificativ
IN CLIŞEU : Blocul turn d<n porţie de 90 la sută, iar pentru să o preţuiască. In anul tre­ o fişie pe alta, se poate face este faptul că numai în ultimii 5
cartierul Viscoza-Lupeni. muncitorii din secţiile cu aer cut, colectivul Filaturii din timp, spiritul de iniţiativă al ani, prin unităţile comerţului de
viciat s-a introdus încă de Lupeni a realizat producţia în timp de numai o oră. fa­ stat s-au vîndut 3.785 garnituri mo­
mult ziua de muncă de nu­ globală în porporţie de 103,9 la ţă de 8 ore cit dura înainte. şefului de brigadă şi al tu ­ bilă diferită, 7.800 aparate de ra­
mai 6 ore. De asemenea, nu­ sută şi a realizat peste sarcinile turor minerilor, cit şi buna dio, 2.300 biciclete, 230 aragazuri,
mărul maşinilor de filaj a de plan o economie la preţul Acest lucru asigură aplicarea organizare a locurilor de peste 200 maşini de cusut, 400 ma­
crescut simţitor, iar' al filiere­ de cost in valoare de 593.000 cu succes a preţioasei iniţia­ şini de spălat, 70 motociclete şi
lor a ajuns la aproape 3.000. lei. In acest an. filatorii sînt muncă, şi-au spus cuvintul. altele.
Acest ..lucru a creat posibilităţi tive „ziua şi fîşia“.
ca producţia să poată creşte hotăriţi să obţină rezultate şi Cinstea de a lucra cu a- Acum, brigada de la aba­ o Prima şcoală primară din Lu­
de la un an la altul. Numai în peni s-a înfiinţat în 1889. Localul
anul 1960, producţia întregii mai bune. Posibilitatea aceas­ cest prim craţer blindat din tajul frontal al sectorului W îi a fost transformat după ciţiva
filaturi a crescut cu 178 la su­ B de la mina Lupeni, reu­ ani într-un grajd de cai. Astăzi, în » !
tă fată de anul 1938. Este o ta s-a creat prin sporirea nu­ Valea Jiului, a revenit bri­ oraşul Lupeni funcţionează 49 săli
găzii de frontalişti condusă şeşte să dea zilnic peste sar­
mărului de filiere la peste de Gheorghe Panţiru. Pentru cinile de plan cite 45 tone
cărbune, depăşind astfel ran­
3.200. început, oamenilor din bri­
damentul cu 8,5 la sută. De­
gadă le venea cam greu. Ei sigur, acesta nu este ultimul
mi cunoşteau încă tainele

La şcoala profesională din Lu­ noului utilaj. Le era parcă succes. Frontaliştii de la sec­ de clasă.

peni, creaţie a regimului nostru de­ De vorbă cu doi miner peste mină să facă operaţiu­ torul IV B. vor ca prin fo­ ® Oraşul a fost radiolicat în a-
mocrat popular, învaţă în prezent nea de mutare a craţerului losirea judicioasă a craţeru­ nul 1950. De atunci, numărul abo­
380 de elevi, copii de mineri, care de la o fişie la alta. Cu tim ­ lui blindat, să ajungă în naţilor a crescut continuu ajungînd
se pregătesc în meseriile de meca­ pul însă, s-au obişnuit, iar scurt tim p la exploatarea a Ia peste t .300. In întregul oraş
nici, electricieni, dulgheri şi lăcă­ luucţionează în prezent peste 3.000

tuşi de mină. Numai anul trecut au /% §/% ^ r o s f . . . ...AS%A E STE acum lucrează tot atit de trei fîşii în două zile. Aceas­ aparate de radio.
absolvit cursurile acestei şcoli şi au bine cu el şi Gavrilă Mesa­ ta este hotărîrea lor şi sigur o Valoarea pensiilor plătite mi­
intrat în producţie, 120 de munci­ Tov. AVRAM DOŢIU. este un vechi miner. Pe şeful de brigadă de mineri, tov. ADAL- ros, şi loan Pogăceanu, şi că în curînd vor traduce-o
tori. A lucrat la mina din Lupeni mai bine de BERT’ FAZEKAŞ, l-am găsit acasă. Venise Mthai. Feraru si loan Tudo- în fapt. nerilor în anul 1900 a fost de
30 de ani. Acum este pensionar. din schimbul de dimineaţă. La întrebarea 16.394.000 Iei, iar cea a alocaţiilor
Pe tot timpul şcolarizării, elevii noastră despre viaţa minerilor de azi, ne-a pentru cqpii de 200.009 lei.
au create toate condiţiile pentru o L-am rugat sS. ne vorbească despre con­
pregătire cit mai temeinică. Astfel, diţiile de muncă şi viaţă ale minerilor de răspuns: tassas;-:
acestora li s-au pus la dispoziţie 16 aici in anii regimului burghezo-moşieresc. — Eu lucrez în sectorul V sud al minei
săli de clasă bine utilate, cadre di­
dactice cu o pregătire corespunză­ — In trecut, noi, minerii, lucram în con­ Lupeni. Conduc o brigadă de mineri. Munca
toare, un laborator, un atelier şcoa­ diţii cu totul inumane. Ani de-a rîndul ara este mecanizată. Avem ciocane de abataj,
lă unde pot executa diferite lucrări lucrat cu unelte primitive. Cărbunele îi sco­ craţere, aerajul este foarte bun. Condiţiile de’
practice, cit şi o bibliotecă care nu­ team cu sapa, lopata şi tîrnăcoapele cu tăiş. lucru sînt bune. Toate acestea ne permit să
mără peste 22.000 de volume. , Oamenii erau extenuaţi Ia maximum. Aera- obţinem o producţie sporită de cărbune. In
jul în mină se făcea cu ventilatoare de fiecare lună noi ne depăşim cu regularitate
Pe lingă lucrările executate în a- mină, învîrtite în mare majoritate de co­ norma. Ca urmare, şi cîştigurile noastre sînt
telierul şcoală, elevii din anui I!J pii. Temperatura ridicată ne sleia puterile, frumoase. Eu, în anul trecut, am eîştigat
fac şi practică la diferite exploatări iar apa cînd dădeam de ea, umplea locul lunar un salariu mediu de peste 3.000 lei.
miniere, unde au posibilitatea să de muncă. Nimeni nu lua nici o măsură Dar Ia salariu se mai adaugă şi primele tri­
de protecţia muncii. Patronii urmăreau un mestriale. De curînd am primit prima de
cunoască mai bine procesul de ex­ singur lucru : să iasă cit mai mult cărbune. vechime în valoare de 3.100 lei. Este a şasea
ploatare a cărbunelui cu mijloace Mulţi mineri şi-au pierdut viaţa în mină. oară cînd primesc primă de vechime.
mecanizate. Hrana consistentă, ca­
zarea confortabilă, vin să comple­ Şi, pentru o muncă istovitoare, desfăşurată Acum trei ani mi-am terminat construc­
teze tabloul noilor condiţii in care în astfel de condiţii, salariul era mizer. ţia casei proprii, care are trei camere, baie,
învaţă elevii acestei şcoli. hol şi bucătărie. Casa mi-am construit-o cu
Cit despre pensie de bătrineţe, cei care credit de la stat şi banii proprii. Cele trei
ajungeau să o primească, sa nu mai vor-'
Deşi tînără, această şcoală profe­ bim : era o batjocură, nu pensie. Pentru a camere le-am mobilat, cumpărîndu-mi două
sională a dat pînă acum cîteva pro­ ne stoarce şi mai mult munca, patronii au camere combinate şi un dormitor. Una din
moţii de muncitori bine pregătiţi, înfiinţat „Consumul“, o prăvălie care vindea camerele combinate am cumpărat-o de cu­
care fac cinste la locurile de mun­ mărfuri la preţuri mari.
rînd, cu peste 8.000 lei.

că. Printre aceştia sînt Liviu Vă­ — Aşa a fost viaţa minerilor în trecut — Cele două fete ale mele au un viitor. lu­

duva, forjor, Eugen Bartha, lăcă­ a încheiat tov. Avram Doţiu. minos. Una este studentă în anul I la fa­

tuş, ambii la mina Lupeni şi alţii, ¦k cultatea de chimie din Cluj, iar cealaltă

care în prezent au devenit fruntaşi Azi, tov. A. Doţiu este pensionar. Primeşte a terminat de curînd şcoala med'ie...

în producţie. lunar 1.200 lei. In 1959, s-a mutat in casă La plecare, tov. *Adalbert Fazekaş, ne-a

CR1STEA ARON nouă. Casa are patru camere şi dependinţe invitat să gustăm o friptură din porcul tăiat De la întreprinderea de preparare a cărbunelui din Lupeni pornesc zilnic spre Hunedoara şi Reşiţa sute

directorul şcolii profesionale şi a construit-o din banii cîştigaţi de - el în atunci. Ne-a spus că este al treilea pe care de tone de cărbune spălat. Prin lucrările de modernizare a preparaţiei producţia a fost dublată.

Lupeni ultimii ani. îl taie în iarna aceasta. !N CLIŞEU : Vedere generală a preparaţiei din Lupeni.