Page 11 - 1961-02

Nr. 1900
C a n d i d a ţ i ai F. D. P,
Pentru a !şatra © ară
Cricăul este o comună ma­
re. Şt aici, ca în toate co­
munele patriei noastre, reali­
zările ce s-au înfăptuit în a-
nii puterii populare, sînt
multe. Dacă în trecut, ţăra­
nii muncitori din Cricău erau
lipsiţi de posiiblitatea de a
cunoaşte cultura, nu se bucu­
rau de binefacerile asisten-
iei medicale calificate, nu
ştiau cum arată un bec e-
leclric, astăzi, toate acestea
au devenit fapte obişnuite.
La Cricău s-a construit un
cămin cultural cu sală mare
de spectacole, cu sală pentru
bibliotecă şi cu alte depen­
dinţe. Biblioteca, bogat în­
zestrată, oferă cetăţenilor
cărţi din care învaţă cum să
muncească mai bine pâmîn-
tul, prin care pot pătrunde
in tainele ştiinţei, pot să cu­
noască operele marilor scrii­
tori clasici şi contemporani.
S.au amenajat apoi un dis­
pensar medical, o casă de
naştere. Ţăranii muncitori au
acum asigurată o asistenţă
medicală ştiinţifică, iar so­
ţiile lor nasc sub îngrijirea
calificată a medicului.
Pentru, a reda agriculturii
suprafeţe însemnate de pă-
mînt, altădată mlăştinos, ce­
tăţenii din Cricău au cana­
lizat Valea Cricăului şi Va­
lea Craivei. Astfel, 550 ha.
Un om destoinic
Tovarăşul Alexandru Popa
este cunoscut de toţi cetăţenii
comunei Gheţar. Popularitatea
sa este o urmare firească a mun­
cii depuse, a faptelor. Ca pre­
şedinte al comitetului executiv
al sfatului popular comunal
Ghelar, a depus mult interes
pentru buna gospodărire şi în­
frumuseţare a localităţii. împre­
ună cu ceilalţi deputaţi comunali
şi cu sprijinul larg al maselor,
in ultimul timp s-au făcut multe
lucruri demne de laudă. In sa-
Pentru îmbunătăţirea asistenţei
medicale
Pentru îmbunătăţirea în continuarea
asistenţei medicale, în toate pavilioanele tn tot cursul anului. Gapacitatea sana­
de cură a!e staţiunilor balneo-climate-
rice. au lost executate lucrări de ame-
najare şi modernizare. Astfel au fost
terminate şi date în funcţiune serviciile
de hidrnterapie din staţiunile Câlirnă-
neşti şi Olâneşti, Amenajări importante
au fost făcute Ia policlinicile din Go­
vora, Herculaiie, Sovata şi Vasile
Roaită ; la (Mangalia s-a dat în folo­
sinţă un complex sanatorial modern cu
o capacitate de 500 de locuri, cu o po­
liclinică şi llrt serviciu de tratamente
p p p n rp p p p p p p p p p
— Ai auzit ?
— Ce anume ?
— Cum, nu ştii ?
— Spune odată, nu mă mai
fierbe!
— Va să zică nu ştii nimic ?
Tinăra zveltă, blondă, cu­
prinsă de braţ de către prie­
tena ei, n-a mai răspuns. Se
aştepta, probabil, la vrec. glu­
mă şi cum in acel moment pă­
rea foarte preocupată de ceea
ce vedea în vitrina librăriei,
s-a întors din nou cu faţa spre
vitrină.
— Ana!...
— N-am chef de glume, Ma-
ria...
— Nici nu glumesc! Vin de
la sediul gospodăriei. Mergem
la Bucureşti! Consiliul de con­
ducere a ales zece tineri, din­
tre cei mai vrednici colecti­
vişti. Printre ei sîntem şi noi...
Bucuria ce lumina privirile
Anei Koble şi. ale prietenei ei,
Măria Ohiţă, era mare. Aceas­
l tă excursie în Capitala patriei,
t era unul din numeroasele .,pro­
1.
I iecte de viitor“ ale celor două.
L prietene, proiect realizat pe
L neaşteptate, intr-un mod ce nu
l putea să. nu-ţi stîrnească în
L suflet un puternic sîmţămint
t
l de bucurie. Fetele au rămas
t citeva clipe cu ochii larg des­
t chişi. ea. şi cină ar fi auzit un
L basm minunat pe care-l as­
t
l cultau îneîntate. N-am îndrăz­
L nit să le conturb.
\ U- J UmJl—J L
'—J CmJ ---I ---t
V
teren a devenit acum, cul-
tivabil.
Cea mai însemnată reali­
zare din Cricău este electri­
ficarea. Atît în casele ţăra­
nilor muncitori din satul Cri­
cău, cit şi în ale celor din
satul Tibru, arde astăzi becul
electric. Şi-odată cu el a pă­
truns aparatul de radio, ma­
şina de călcat electrică, re-
şoul.
Desigur, acestea nu sînt
singurele realizări din Cricău
şi nici ultimele, in anul a-
cesta se vor construi două
localuri pentru magazine u-
niversale la Cricău şi Tibru,
se vor repara străzile, se vor
planta pomi. Cricăul va de­
veni an de an tot mai fru­
mos.
Realizările amintite şi cele
pe cale de a se înfăptui, sînt
legate in mare parte de nu­
mele tov. îoan Bora, preşe­
dintele comitetului executiv
ai sfatului popular comunal,
care deţine această funcţie
din anul 1953. iată de ce şi
acum, în preajma alegerilor
de la 5 martie, tovarăşul îoan
Bora a fost propus din nou,
pentru a patra oară, candi­
dat al F.D.P. in circumscrip­
ţiile electorale nr. 22 raio­
nală şi nr. 8 comunală.
GH. PAVEL
tul Plop, de pildă, s-a introdus
reţeaua electrică şi apa potabilă.
S-a construit o şcoală, un cămin
cultural şi altele.
Faptele l-au recomandat din
nou pentru a candida in alegeri
in circumscripţia electorală nr. 13
comunală Ghelar. Astfel, tov. A-
lexandru Popa a fost propus
pentru a treia oară consecutiv,
candidat de deputat1.
PAVEL BLAGA
corespondent
balneo-hidroterapic, care funcţionează
toriului de copii de la Gura Ocnijei a
crescut cu 100 paturi; la Techirghiol
numărul paturilor va creşte cu încă 160.
Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor
Sociale ia noi măsuri pentru îmbunătă­
ţirea pe mai departe a condiţiilor de
tratament. Vor fi ridicate noi construc­
ţii sanitare în staţiunile Vasile Roaită.
Techirghiol, Mamaia, Amara, Borsec.
Sovata, Govora, Sîngiorz, Vatra Dornei
,;y (Agerpres)
Ir»ort, día Teiuş !i Bucureşti
După înapoierea din excur­
sie, am vizitat-o acasă pe to ­
varăşa Ana Koble, rugînd-o
să-mi povestească ce a văzut.
Tinăra colectivistă mi-a întins
un carnet.
— Aici găseşti impresiile
mele, mai bine formulate de-
cit aş putea să ţi le povestesc.
Desprind din jurnalul ei de
excursie, trei file :
JOI: „Am sosit prima la
gară. Am cumpărat acest car­
neţel pentru însemnări. N-am
mai făcut niciodată o călăto­
rie atît de lungă. Sînt emoţio­
nată. Pină şi. sala de aştepta­
re mi se pare că are azi un
aspect festiv. După citeva mi­
nute a sosit şi prietena mea,
Maria Oniţă, apoi Măteh Şa-
rolta, Nicolae Hîrceagă. iacob
Rusu, etc. Toţi bine îmbrăcaţi
şi. bineînţeles... bine dispuşi.
Trenul a plecat din gara Te-
iuş cu viteza lui obişnuită. Eu
însă, cu ajutorul fanteziei,
i-am dat viteza unui turbo­
reactor. Apropiinău-ne de Blaj,
impresia puternică ce mi-a
provocat-o vastul şantier al
complexului de industrializa­
re a. lemnului, m-a readus la
realitate.
— O /... Doar la Blaj am a-
juns ?
Prietenii au r i s :
— Am plecat abia de-o ju ­
m ătate de oră, A na! Şi nu
1 l—.J U -J I I i-~11 I 1 I U. J y j U J w J km j t - J l— I l—J U—/ U .J u J l—J U*J1U / U J I—J U—/ U J L—I Umj U -J U -J W~f W—' U . 1 i. '—J i— I u—/f k—/ i '—J i— I ---1 i—I wJ i__I u~S i lJ l- J uJ uJ V
DRU MUL SOCIALISMULUI nag. 3
A Cu brigada ştiinţifică la Dala
Invăţămintul—agrozootehnic
la nivelul cerinţelor Zilele trecute, in plină destă- pecte concrete din sat, îndeosebi mult porumb iiisilozat", „Ade­
şurare a campaniei electorale, în legătură cu folosirea îngră­ vărul despre Adatn“ şi altele.
Lecfii bine orienfaie una din cele 3 brigăzi ştiinţifice şămintelor naturale şi cu mă­
care-şi desfăşoară activitatea în surile ce trebuie luate pentru Activitatea brigăzii ştiinţifice
La gospodăria agricolă colectivă ţilor 7 lecţii. Lecţia intitulată „Ridica­ raionul Sebeş s-a intilnit cu ţă­ dezvoltarea porniculturii în satul din Sebeş,care în 1960 a făcut 28
Oarda de Jos, raionul Alba, învăţămîn- rea fertilităţii solului prin folosirea în­ ranii muncitori din comuna Daia Daia. deplasări la care au participat
tul agrozootehnic -de masă se bucură grăşămintelor naturale“ a fost conside­ Romină, pentru a da răspunsuri peste 6.000 cetăţeni din Draşov,
de o apreciere deosebită din partea co­ rată de către colectivişti foarte folosi­ la nenumăratele întrebări din do­ Intilnirea brigăzii ştiinţifice cu Pianul de Sus şi de Jos, Cut,
lectiviştilor. Lectora cursului, tehniciană toare în lupta lor pentru sporirea pro­ meniul agrotehnic, social-politic, ţăranii muncitori din Daia a du­ Deal, Ohaba, Răhău etc., consti­
agronomă Dorina Susan, predă lecţii ducţiei agricole. De aceeaşi apreciere rat mai bine de trei ore. Nici nu tuie un mijloc deosebit de edu­
interesante şi pe înţelesul tuturor celor din partea cursanţilor s-au bucurat şi ştiinţific, sanitar, juridic etc. s-au coborit bine de pe scenă cativ şi mobilizator mai ales in
27 de colectivişti înscrişi la curs. Un lecţiile „Cultura griului“, „Cultura po­ Pe scena căminului cultural membrii brigăzii că au şi fost această perioadă cînd ţăranii
rumbului“ şi altele, care au dezvăluit înconjuraţi de săteni. Medicul muncitori sînt antrenaţi intr-o
ajutor preţios în predarea lecţiilor îl colectiviştilor cele mai noi metode de au urcat dr. Usian Nicolae, me­ Usian Nicolae a dat adevărate vie activitate culturală in preaj­
cultivare a plantelor şi obţinerea unor dic la spitalul din Sebeş, profe­ consultaţii medicale in legătură ma alegerilor de deputaţi in Ma­
primeşte lectora învăţămîntului agro­ recolte bogate. In general, tematica sorii Bonz Guzun, Lucian Ma- cu prevenirea şi combaterea u* rea Adunare Naţională şi in sta­
cercului agricol de la G.A.G. Oarda de niu, Taborschi Rotând, de la şcoa­ nor boli, precum şi în ceea ce turile populare.
zootehnic de la inginerii agronomi de la medie din Sebeş, prof. Raica priveşte îngrijirea copiilor şi al­
Ion, directorul muzeului raional, tele. Răspîndirea cu ajutorul bri­
la gospodăria agricolă de stat din avocatul Savu Miga şi mg. a- găzilor ştiinţifice a cunoştinţelor
gronom Lefter Adrian. Dar, activitatea brigăzii ştiin­ social-politice, agrotehnice, ştiin­
Oarda. Jos este orientată în scopul sporirii ţifice nu s-a terminat cu răspun­ ţifice, face parte integrantă din
Peste 400 de cetăţeni aşteptau surile date de specialişti. Strins munca politică de masă care se
Pină acum, lectora a predat cursan- producţiilor agricole. cu nerăbdare răspunsurile la cele legat de aceasta a urmat pre­ desfăşoară intens in aceste zile
44 de întrebări trimise cu citeva zentarea unui program de filme in satele regiunii noastre. Exem­
Trebuie sprijinită activitatea cercului zile înainte la raion. documentare care numai prin ti­ plul brigăzii ştiinţifice din Sebeş
trebuie folosit de toate, celelalte
agrozootehn ic Orizontul cultural al ţărani­ tlurile for grăiesc despre atrac­ colective de specialişti, constitui­
lor muncitori s-a lărgit conside­ te în toate raioanele regiunii.
La întovărăşirea agricolă „Zori Noi“ îmbogăţite cu numeroase exemple locale. rabil in ultimii ani, iar cerinţele ţia şi interesul pe care l-au tre­
din Pui s-a deschis în jiirui datei de Pentru aplicaţii practice, tehniciană a lor sînt din ce în ce mai mari, LASCAR STANCU
10 decembrie invăţămintul agrozooteh­ organizat un lot demonstrativ pe 0,20 fapt confirmat de diversitatea zit in rindul dăienilor: „Sănă­ VICTOR /UURESAN
nic de masă. Tehniciană agronom ha. unde cursanţii cercului vor cultiva problemelor cuprinse în întrebă­
Constanţa Alexandr'escu, lector al grîu ramificat. rile lor. tatea este in mîinile tale“, „Mai
cursului s-a străduit să recruteze un
număr mare de cursanţi. Ea a reuşit Dar cu toate că tehniciană se stră­ Ion Dămian, de pildă, vrea să Cărţi apărute
astfel ca la cercul ei să se înscrie 30 duieşte să facă lecţiile sale cit mai in­ ştie care sînt foloasele desţeleni­
de ţărani întovărăşiţi. teresante, frecvenţa Ia curs nu depă­ rii terenurilor şi cum se păstrea­ AL TRAIAN Se înalţă o casă. Ilus­ C. I. NOTTARA — Amintiri. Edijie în­
şeşte 65 la sută. Comitetul executiv al ză butaşii în timpul iernii. Ni­ traţii şi coperta de Dumitru lones- grijită, prefaţată şi adnotată de Mi.
Pentru ca cercul să aibă eficacitatea sfatului popular comunal nu se ocupă colae Schiau întreabă cum poa­ cu. Colecţia „Să ştim“ 40 pag. — hai Vasiliu 304 pag. — 7,50 Iei
dorită, ea a procurat materialul intui­ de mobilizarea cursanţilor. te să dea apa lumină, iar pe Ci- 3,50 Iei
tiv necesar iar pentru fiecare lecţie se bu Nicolae îl interesează de unde L. DANILEVIC1 ŞOSTAKOVIGI - In
pregăteşte cu mult simţ de răspundere. Pină la închiderea cercului se vor provine gîndacul de Colorado şi G. NESTOR Unde ciută ciocîriia. Ilus­ romîneşfe de Nelson Vladimir 200
mai preda încă 10 lecţii. Pentru a ob­ cum se poate lupta împotriva lui. traţii de Dumitru Negrea 80 pag. pag. — 11 lei
A predat cursanţilor şase lecţii, prin­ ţine o frecvenţă a cursanţilor de sută Multe întrebări se referă la tre­ — 3,85 Iei
la sută la aceste lecţii, organizaţia de cutul istoric al satului, la dife­
tre care: „Lucrările de pregătire a so­ bază şi comitetul executiv al sfatului ritele fenomene ale naturii, de
lului şi întreţinerea lui pină la semă­ popular trebuie să acorde atenţia cuve­ tehnică, medicină, respectarea le­
nat", „Cultura griului şi porumbului“ , nită activităţii cercului şi să sprijine galităţii populare.
„Ridicarea fertilităţii solului“ şi altele. competent munca lectorei la mobiliza­
Lecţiile sînt interesante şi folositoare rea cursanţilor. Rînd pe rînd, membrii brigă­
întovărăşiţilor şi prin faptul că ele sînt zii ştiinţifice dau răspunsuri la
întrebările dăienilor. Prof. Lucian
Maniu prezintă sătenilor o hidro­ m PROGRAMULDE
centrală în miniatură care, prin
Filmul Eşalonul de aur Í Í manevrare, făcea să se aprindă
un bec electric demonstrind in
zile i acest fel sistemul de producere
a energiei electrice prin forţa a-
Filmul sovietic „Eşalonul- de pei. 4 FEBRUARIE 1961
aur“ evocă un fapt istoric. In
1919, imensele valori ale băncii au executat planul pe cit de Deosebit de apreciate şi con­ PRpGRA/MUL I : Emisiunea pentru Studioul de concerte a concertului or­
naţionale ruse au fost seches­ îndrăzneţ, pe atît de ingenios, vingătoare au fost răspunsurile sate: Carnet ştiinţific — Din activita­ chestrelor de muzică populară şi de es­
trate şi expediate de albi la le-au asigurat izbînda. El au inginerului agronom Lefter A- tea Staţiunii experimentale Ţigăneşti; tradă a Radioteleviziunii; 20,40 ALu-
Omsk. Uind comandamentul al­ smuls din mina albilor trenul drian care, îmbinind explicaţiile 7,30 Sfatul medicului: Sfaturi pentru zică dc dans; 21,50 Concert de muzică
bilor şi-a d'at seama că nu poa­ cu aur şi, treoînd zeci de ob­ ştiinţifice cu staturile practice, a cei ce pleacă în staţiunile balneo-cli- populară romînească; 22,30 Muzică
te stăvili ofensiva tinerei Ar­ stacole, l-au dus pînă la linia dat ţăranilor muncitori îndru­ materice; 7,45 Muzică uşoară ; 8,00 de dans ; 23,15 Muzică de cameră.
mate Roşii, a hotărît trimiterea frontului, au trecut frontul pur- mări pentru întărirea economico- Din presa de astăzi; 11,03 Muzică din
acestor valori, cu un tren spe­ tînd lăzile grele de aur şi au organizatorică a gospodăriei co­ opere; 12,00 Muzică populară rotnî- PROGRAMUL II: 14,30 Muzică
cial, spre răsărit, cu intenţia predat captura lor valoroasă în lective şi pentru pregătirea re­ nească; 12,20 Album sportiv; 14,00 populară romînească; 15,45 Muzică
de a le scoate din ţară şi a le mîinile Armatei Roşii. Exem­ coltei din acest an. Important Din comoara folclorului nostru; 15,10 instrumentală; 16,15 Solişti de muzică
folosi în scopuri contrarevolu­ plul glorios al eroilor care au este faptul că el s-a referit, la as- Muzică uşoară; 15,45 Actualitatea lite­ populară romînească care au concertat
ţionare. înfăptuit această minunată fap­ rară în revistele noastre; 16,15 Vor­ peste hotare; 17,30 Cronica electorala;
beşte Moscova !; 18,00 Transmisie din 19.30 Pe teme internaţionale; 21,10
L,a iniţiativa lui Lenin, comu­ tă de arme rămîne un exem­ Gîntece de alegeri şi jocuri populare;
niştii ilegalişti din Omsk au in­
trat în acţiune. Curajul . lor, plu însufleţitor pentru genera­ — OCX)— ____ 21.30 Moment poetic: Din poezia co­
prezenţa de spirit cu care şi- reeană; 21,35 Muzică de dans; 22,28
ţiile de azi. Concertul în Re major pentru vioară
şi orchestră de Ceaikovski; 23,15 Mu­
Filmul rulează la cinemato­ zică de dans.
graful „Fiiîmon Sirbu“ din Deva. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
4 FEBRUARIE 1961 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
DEVA: Eşalonul de aur; HU­ 22.00, 23,52 (programul I) ; 14,00,
NEDOARA: Frumosul ne însoţeş­ 16.00, 18,00, 20,00, 21,00, 23,00 (pro­
te paşii; PETROŞANI: Pe cărări­ gramul II).
le junglei; Discipolul diavolului;
SEBEŞ : Pămint desţelenit ; m ziE fk: 'm m m ,m ia
ALBA IULIA : Ultima zi, prima
'Jn. elişen : z i; Pori Des Liias ; SIMERIA: PENTRU ‘?4 ORE
Răzbunarea ; ORĂŞTIE : Dar­
O scenă dée ; Povestea tinerilor căsăto­ Vreme schimbătoare cu cerul m3i
d in film riţi ; HAŢEG: Cîntec de lea­ mult noros. Vor cădea precipitaţii lo­
găn; BRAD: Pescarii din Ar­ cale sub torniă de iapoviţă şi ninsoare.
hipelag ; LONEA : Cerneala ro­ Temperatura în uşoară scădere, ziua va
şie ; TEIUŞ: Bădăranii; ZLAT- oscila între 0 şi 4 grade iar noaptea
NA: Cartea Junglei; ILIA: Seri- intre 2 şi minus 3 grade. Vînt potri­
soarea Elvirei ; APOLDUL DE vit din sectorul vest şi nord-vest.
SUS : Ultima noapte pe Tita­
P EN I RU URMATOAR ELF.
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu temperatura
nic. in scădere uşoară.
r ’r ’r ’n n r ’f-'r’n n n r YiRUU^inuii A i u r a m \m \ m m \ w
S ira d a Moţilor nr. 15, ieSefon 2
mergem cu turboreactorul, ci Frumuseţile Bucuveştiului pentru noi toţi. Tot timpul
cu trenul... sînt neasemuite... m-am gindit cu recunoştinţă V lude
la partidul nostru iubit care întreprinderilor de sfat
Am văzut apoi Copşa Mică, M-a impresionat in mod ne-a îndrumat paşii spre gos­ şi cooperatiste, fără repartiţie i
Mediaşul, Sighişoara, Braşo­ deosebit noul cartier al Gării podăria agricolă colectivă Şi
vul. M-au uimit numeroasele de Nord. Blocurile cu 8—10 ne-a creat condiţii prielnice • Rulmenţi diferiţi
şantiere de construcţie, fabn- etaje şi sute de apartamente pentru a ne putea bucura şi f i Conductori fsobinaj diferite dimensiuni
cile, uzinele... de ps Calea Griviţei şi pină noi muncitorii din agricultu­ • Fiîsngun diferite
la Palatul Radioteleviziunii, ră, de o viaţă omenească, de • Cabluri de fracţiune diferite
Bucureştiul ne-a întimpinat formează un ansamblu arhitec­ bucurii ce altă dată erau. doar • Curele de transmisie şi frapezoidaSe diferite
cu o cascadă de lumină, cu tonic măreţ, armonios. Car­ la îndemîna claselor, exploata­ f i Freze, t a r a , burghie şi alte scule tăietoare
zgomote specifice traficului fe­ tierele Bucureştii Noi, Floreas- toare. Lui îi mulţumim şi pen­ J • Diferite alte materiale
roviar. Imensa Gară de Nord ca. Vatra Luminoasă etc., sînt tru tot ce ne-a fost dat să 1
ne-a cam dezorientat. Ghidul de asemenea nou construite. vedem şi să cunoaştem în a- J Lisiefe de sfocsiri se pof consu'tfa la sediu! frustului.
ne-a redat siguranţa. Lumina Zeci de mii de oameni trăiesc ceste trei zile minunate de
fluorescentă, ce poleia totul cu aici In condiţii de confort per­ excursie, în Capitala patriei. 3 iu j
fecte, mutaţi din cocioabele 3
Bucureştiului de altă dată. * 3
j
Sînt mînără de Capitala pa­ Mă opresc aici cu transcrie ­
triei mele. de tot ce am vă­ rea jurnalului de excursie al 3
zut a ic i! N-o voi uita nicio­ tinerei colectiviste Ana Koble, D
dată ! membră a gospodăriei agricole i
colective „30 Decembrie“ din 3
SîMBATĂ: Zi de vizite la Teiuş. răsplătită împreună cu
/^ Z M Â W M W tâ in muzeele „Lenin—Stalin“ şi încă 9 colectivişti, în afara :i
„Republicii“. Seara la concert produselor şi banilor ce i-a
şi apoi citeva ore de dans. primit pentru zilele muncă e- 3
aur şi argint, vitrinele scin- fectuate în anul 1960 şi cu o 3
teietoare, ne-au făcut să ne Tablourile văzute la Galeriile excursie de 3 zile în Bucureşti. 3
oprim incintaţi în mijlocul bu­ Naţionale m-au emoţionat 3
levardului 8 Martie. profund şi m-au făcut să mă Consider faptul vrednic de
simt mindră de munca ce-o a fi cunoscut de cit mai mulţi J
Rîndurile de faţă le-am scris îndeplinesc în colectiva-mi colectivişti, care. asemenea lor,
aşezată comod la măsuţa din dragă, ştiind că tot ce.mi văd se bucură azi de cea mai de­ 3
camera ce mi-a fost rezervată ochii, aici e făcut de oameni plină înţelegere şi sprijin pen­ 3
— ca şi celorlalţi tovarăşi de tru a se ridica la un nivel su­ 3
excursie — în confortabilul cu mîini harnice, pentru care perior de viaţă, nu numai m a- 3
hotel „Bucureşti“. terial ci şi spiritual, avînă la 3
munca şi creaţia au constituit, îndemînă tot ce le este nece­ 3
Mă simt obosită... sar. 3
VINERI: Azi am vizitat cit ca şi pentru noi, însăşi ra­ 3
autocarul oraşul. Mi-ar mai AURELII) DOMŞA 3
trebui un carnet pentru a pu­ ţiunea existenţei lor. 3
tea nota tot ce am văzut. Voi colectivist 3
nota deci totul, cit mai pe Concertul, masa tovărăşeas­ 3
scurt. 3
Casa Scînteii, Ateneul, Pa­ că. seara de dans. au fost sur­ 3
latul Republicii, Palatul Mi­ •3
nisterului Transporturilor şi prize şi bucurii de neuitat 3
Palatul Radioteleviziunii. Toa­ 3
te, clădiri cum n.am mai vă­ 3
zut niciodată. i
¦3•i