Page 12 - 1961-02
P. 12
nag 4 d r u m u l s n n i /\ r. 1 s Mr r u n n^yy^mEsressssrarag^^ tsgoaagmsgpTyKCBsn^ N r, 18^0
-Tiznms gren&gg
Ş edinţa C onsiliului de S ecu ritate -ultim ei© ş tiri •ju ilim e le s lid • xiUimeXe
c u p r i v ir e l a s i t u a ţ i a d in C@mg©
NEW YORK 2 (Agerpres). Pentru aceasta este necesar să poziţia O.N.U. lorţe armate îşi
TASS transmite : La 1 februarie se caute cu răbdare soluţii reci vor retrage trupele din Congo,
Consiliul de Securitate s-a în proc acceptabile care să cores războiul civil va deveni inevi
trunit pentru a discuta situaţia pundă întrutotu! intereselor tabil.
din Congo, La începutul şedin menţinerii păcii în întreaga Hammarskjoeld a relevat că Cetăţenii cubani din S.U.A. „LA G A K U L SO CIALIST
ţei delegaţii au salutat pe A. lume. una din cauzele agravării situa
Stevenson, reprezentantul nou ţiei din Congo o constituie „a- sin! împiedicaţi să se înapoieze în patrie ESTE PRIETENUL N O STR U “
lui guvern al S.U.A., care par Mulţumind delegaţilor, A. Ste mestecul dinafară“. Vorbind
ticipă pentru prima oară la şe venson, a declarat că a luat însă despre aceasta, el nu a HAVANA 2 (Agerpres). — Pe nu au posibilitatea să se reîn Declaraţiile iui Fidel Castro
dinţele Consiliului, şi şi-au ex parte la constituirea O.N.U. şi pomenit puterile coloniale şi, în adresa conducerii organizaţiei toarcă in patria noastră dragă“.
primat speranţa că participarea ar dori ca această organizaţie deosebi de Belgia şi aliaţii ei „Mişcarea 26 iulie“ a sosit o te ROMA 2 (Agerpres). — Fidel Cas apoi a Statelor Unite. Această situa
să fie centrul unde să se cadă din N.A.T.O., care se amestecă legramă din S.U.A. în care se După cum reiese din relatări tro a acordat un interviu coresponden ţie se apropie de sfîrşit. Există ţâri
lui Stevenson la lucrările Con de acord asupra tuturor proble în treburile interne ale poporu informează despre situaţia grea le presei, cubanii care au plecat tului special al ziarului „Unita", Ar- unde spiritul revoluţionar, patriotismul,
siliului de Securitate va crea o melor litigioase pe baza înţele lui congolez, încercînd să-şi a patrioţilor cubani pe care au în S.U.A. încă înainte de revo minio Savioli. ura faţă de imperialism, sînt mult mai
atmosferă favorabilă rezolvării gerii şi încrederii reciproce, pen menţină dominaţia colonială. torităţile de imigraţie ale S.U.A. luţie, iar în prezent işi exprimă puternice, mai vii şi mai profunde de
problemelor internaţionale liti tru ca- Organizaţia Naţiunilor ii împiedică să se reîntoarcă in dorinţa de a se reîntoarce in Reterindu-se la caracterul revoluţiei cît au fost în Cuba acum trei an:-
gioase. Unite să corespundă menirii Reprezentantul R.A.U. Lutîi, Cuba. „Cerem să se acorde aju Cuba, sînt concediaţi de la lu cubane, Caslro a declarat • Revoluţia se va deziănţui concomitent
sale. în alarmanta epocă nucle a declarat că poporul congolez tor, se spune în telegramă, su cru, sînt supuşi percheziţiilor şi în multe ţări latino-americane".
Şeful delegaţiei sovietice. V. ară, a declarat el, trebuie să nu va putea să-şi dobîndească telor de cubani care se află în- aruncaţi in închisori. Totodată „Noi nu sîntem dogmatici. Şi totuşi
A. Zorin a declarat în cuvînta- fim uniţi. independenţa atît timp cît alte tr-o situaţie dezastruoasă, care sub diferite pretexte li se refuză vrei să scrii că aceasta este o revolu Răspunzînd la întrebarea dacă bur
rea sa de salut, că delegaţia state şi în primul rînd Belgia sint ţinuţi cu forţa in S.U.A. şi dreptul legal de a se reîntoarce ţie socialistă ? Atunci scrie. Noi nu ghezia naţională poate juca un rol po
sovietică, ca şi delegaţiile mul După ce Consiliul de Securi vor interveni în treburile sale in patrie. numai că am lichidat tirania, dar am zitiv în revoluţiile din ţările Americi'
tor altor ţări, speră că noua ad tate a aprobat ordinea de zi, au interne. El a subliniat că aresta şi distrus aparatul de stat burghez, bi
ministraţie, al cărei reprezentant fost invitaţi la şedinţă reprezen
este Stevenson, va face ca Con tanţii statelor Mali, India, Iu rea primului ministru Lumumba rocraţia, poliţia şi armata alcătuită Latine, Gastro a sp u s: „In secolul
siliul de Securitate, căruia Car goslavia Guineea. Indonezia, şi a altor lideri politici din Con S___S__T___U___Â_ Tt__I_Â_____D___I_N______L__Â___O__S__ din mercenari, care îi sprijineau pe nostru cercurile privilegiate nu mat pot
ta O.N.U. i-a încredinţat prin Ghana, Maroc, Polonia, Belgia, go este ilegală şi a cerut elibe proimperialişti. Am lichidat privilegiile, participa ta adevăratele revoluţii şi cn
cipala răspundere pentru men Congo şi Libia. rarea lor imediată. Este nece am lichidat clasa latifundiarilor, am a- atît mai puţin să le conducă. Forţele
ţinerea păcii -şi securităţii inter Apoi a luat cuvîntul secreta sar, a declarat Lutfi, să se reia @ Trupele guvernamentale provoacă noi lungat pentru totdeauna monopolurile cărora le revine sarcina istorică de a
naţionale, să-şi îndeplinească o- rul general al O.N.U., Hamar- imediat activitatea normală a pierderi rebelilor străine, am naţionalizat aproape în conduce revoluţiile în America Lati
bligaţiile incomparabil mai bine skioeld, care a apărat activita parlamentului congolez şi să se treaga industrie, am naţionalizat pă- nă sînt proletariatul industrial şi agri
decît şi Ie-a îndeplinit, din pă tea reprezentanţilor O. N. U. în facă încercări de a se concilia © Apelul adresat poporului laoţian mîntul şi am creat gospodării colec col, ţăranii, mica burghezie, îndeoseM
cate, pînă în prezent. Este în Congo; diferitele grupări politice din ta tive. Luptăm pentru lichidarea defini intelectualitatea. Nu neg că anumite
deobşte cunoscut, a declarat re ră. El a arătat că este necesa XIENG KUANG 2 (Agerpres). omoriţi iar peste 50 au fost ră- tivă a exploatării omului de către om pături ale burgheziei naţionale pot spri
prezentantul sovietic, că cheză După cum a subliniat Ham- ră retragerea personalului mili şi pentru construirea unei societăţi cu jini parţial sau în decursul unui a»
şia activităţii rodnice a Consi marskjoetd, în ultimul timp si tar şi civil belgian din Congo. Trupele guvernamentale ale că niţi. •k totul noi, în care să domine o clasă numit timp unele acţiuni revoluţiona-
liului de Securitate este unita tuaţia din Congo s-a înrăutăţit pitanului Kong Le şi unităţile nouă. Americanii şi clerul spun că re".
tea de vederi a membrilor lui atît de mult încît a apărut pri Cu aceasta şedinţa Consiliu acesta este comunism. Ştim bine că
permanenţi printre care se nu mejdia reală a izbucnirii unui lui de Securitate a luat sfîrşit. de luptă Patet Lao au provocat XIENG KUANG 2 (Agerpres). nu este aşa, dar nici nu ne sperie a- Răspunzînd la întrebarea privitoare
mără atît Uniunea Sovietică cit război civil. Următoarea şedinţă a avut loc cest cuvint". la ajutorul acordat de ţările socialiste
şi Statele Unite ale Americli. la 2 februarie ora 10,30 (ora lo pierderi grele trupelor rebele Preşedintele partidului patriotic Cubei, Gastro a subliniat că acest a-
EI a declarat în continuare cală). Referindu-se la viitorul popoarelor jutor a fost prietenesc şi dezinteresat.
CAIRO 2 (Agerpres). — TASS că dacă statele care pun la dis Fumi Nosavan-Boun Oum in al Laosului — Neo Lao Haksat din celelalte ţări laiino-americane, Specialiştii în domeniul tehnic din ţă
transm ite: Reprezentanţa de la legal al Republicii Congo la Gastro a declarat: „Sperăm că şl rile socialiste care se află în prezent
Cairo a guvernului legal con sînt cei cărora trebuie să le a- O.N.U. este membrul guvernului timpul atacului întreprins de a- — prinţul Sufanuvong, a adresat alţii vor urma exemplul nostru. In
golez a difuzat o declaraţie a parţină toate bunurile şi bogă legal al Congoului care a fost ultimă analiză noi alcătuim un sin în Guba, a declarat Gastro, sînt oa*
guvernului Republicii Congo, a- ţiile naturale ale ţării. Congo investit cu aceste împuterniciri cestea împotriva importantului un apel poporului laoţian. In gur popor, de la Rio Grande pînă în
este o parte a marii familii a- prin hotărîrea din 2 septem nod rutier Sala-Fuhun. După prezent, se spune in apel, agre Patagonia, vorbim cu toţii aceeaşi meni cît se poate de harnici, corecţi şi
fricane şi nu trebuie în nici un cum a anunţat la 1 februarie sorii tailandezi şi sudvietnamezi limbă, avem o istorie comună care
postul de radio „Vocea Patet împreună cu rebelii se pregă pe scurt poate fi expusă în cîteva amabili, adevăraţi fraţi ai noştri. „Le
Lao“, trupele guvernamentale şi tesc să întreprindă o ofensivă în cuvinte: Am suferit o exploatare co
unităţile de luptă Patet Lao con direcţia Văii Ulcioarelor. crezi că aş trebui să gîndesc despre
lonială la început din partea Spaniei.
Ţara noastră este in pericol. lagărul socialist ?“ — a întrebat Cas-
tinuă să exercite controlul asu Trebuie ca toţi patrioţii să se u- tro pe corespondent şi a răspuns tot
pra punctului Sala-Fuhun. nească şi mai strins in jurul gu e l : „Este prietenul nostru“.
vernului legal Suvanna Fumma
Postul de radio a anunţat de şi să se ridice ca un singur om
asemenea că în acest atac prin- l[aa l]uptă împotriva rebelilor.
doptată la şedinţa care a avut caz să fie transformat Intr-un brie 1960 a Consiliului de Mi cipala forţă a trupelor rebele au *5sS*‘
Iojo la 31 ianuarie la Stanley- cîmp de luptă între vest şi est... niştri al Congoului. De aceea constifuit-o unităţile tailandeze
ville, sub preşedinţia vicepreşe Guvernul Republicii Congo do guvernul Republicii Ccngc în comandate de ofiţeri americani. Criza agriculturii am ericane
dintelui Consiliului de Miniştri reşte să ducă tratative cu toţi sărcinează pe reprezentantul
al Republicii Congo A. Gizenga. cei care ar putea să-i acorde său legal să plece la New York, Trupele guvernamentale şi u- Raportul grupului de consilieri ai preşedintelui Kennedy
ajutor în exploatarea bogăţiilor să-şi ocupe locul la O.N.U. şi să nităţile Patet Lao au tăiat ca
Declaraţia cuprinde cinci pămîntului şi ale subsolului său stabilească contacte oficiale cu lea rebelilor care înaintau spre NEW YORK 2 (Agerpres). — In raport — care Începe cu a- de de situaţia economiei in în
părţi. In prima parte, intitula pe calea acordării de împrumu reprezentanţii noului guvern al Sala-Fuhun venind din Vang- TASS transmite; Preşedintele naliza perspectivelor producţiei tregul ei şi de nivelul şomajului
tă „Problema militară“ se spu turi şi ajutor tehnic. Aceste S.U.A. In curind, se spune in Vieng. Numeroşi rebeli au fost Kennedy a primit de la grupul agricole — se exprimă neliniş- in industrie. Dacă numărul şo
ne : „Apelul adresat belgienilor declaraţie, guvernul congolez său de consilieri pentru proble- tea in legătură cu faptul că „in merilor din industrie va conti
de Kasavubu, Chem1)3, Kalonji, tratative trebuie să aibă loc în legal îşi va trimite reprezen Noi lucrări lit e r a r e mele agriculturii un raport spe- conformitate cu actualele progra- nua să depăşească 6 la sută, a-
crearea aşa-numitei legiuni conformitate cu uzuanţele in tanţi în diferite ţări pentru a consacrate cial cu privire la situaţia agri- me agricole şi in condiţii clima- tunci, după părerea autorilor ra
străine europene, aducerea de ternaţionale, în scopul semnă duce tratative preliminare cu culturii in S.U.A. portului, părăsirea in masă a
mercenari europeni pe pămân rii unor acorduri economice şl privire la încheierea umor acor contemporaneităţii terice medii, producţia agricolă pămînturilor de către fermieri
tii] congcslez In văzul şi ou şti comerciale, necondiţionate din duri economice şi de altă na Raportul ilustrează cit se poa va continua să se dezvolte in va fi frinată intr-o oarecare mă
rea conducătorilor militari şi punct de vedere politic. Mem tură între aceste ţări şi Repu MOSCOVA 2 (Agerpres). - Editu te de concret strîmbătatea sis tr-un ritm mai rapid decît se sură de lipsa de lucru la oraşe.
civili ai O.N.U., folosirea conti brii guvernului Republicii Con blica Congo. ra „Sovetsbii pisatei" (Scriitorul so temului capitalist în condiţiile dezvoltă pieţele de desfacere ale
nuă a avioanelor echipajelor şi go continuă să rămână singu vietic). din Moscova va publica anul căruia o recoltă mare, care nu acestei producţii. Aceasta în Autorii raportului declară că
armelor belgiene pentru săvîr- rele persoane, competente pen In ultima parte a declaraţiei acesta 43(1 de titluri. Dintre acestea 300 găseşte piaţă de desfacere, tul seamnă că dacă nu vor fi intro „cea mai practică cale de li
şirea ele agresiuni în Congo au tru a duce tratative cu guver se arată că guvernul congolez sînt lucrări literare inedite, cele mai bură viaţa economică normală a duse nici un fel de modificări chidare a surplusurilor de cerea
stirn.it indignare generală atît nele, societăţile şi organizaţiile va face tot posibilul pentru a multe dintre ele fiind consacrate con ţării şi, în acelaşi timp, nu uşu in programe, Statele Unite vor le“ constă in extinderea conside
in cercurile congoleze cit şi în din alte ţări“. temporaneităţii. rează situaţia acelora care f’lă- continua să acumuleze surplu rabilă a programelor guverna
toate cercurile africane şi in obţine în cel mal scurt timp eli mînzesc. Consilierii preşedintelui suri agricole“. mentale care prevăd scoaterea
ternaţionale. Crearea sub oblă- In partea a treia a declaraţiei, berarea primului ministru Pa- Editura va publica noi opere ale u- recunosc pericolul unei crize de totală din producţie a unei părţi
duirea lui Kasavubu, Kalonji şi intitulată ,,Poziţia faţă de Bel nor scriitori cunoscuţi: Hja Ehreinburg. „supraproducţie“ agricolă şi pre- Autorii raportului declară că din pămînturile agricole.
Chombe a aşa-numitului stat gia“, se spune că Belgia poar trice Lumumba şi a tuturor mi nu există mari posibilităţi pen-
major general congolez — care tă principala răspundere pen niştrilor şi membrilor parla
este de fapt un stat miajor bel- tru . situaţia creată în Congo.
giano-franco-german — în sco Ţările care sprijină politica de mentului congolez şi a restabili Konstantin Paustovski, Margareta Ali- zic reducerea continuă a venita tru extinderea pieţei interne in „Pe aceste pămînturi, se spu
pul săvîrşirii unei agresiuni mi diversiuni şi distrugeri dusă de
litare împotriva provinciilor guvernul Belgiei, au devenit activitatea normală a organelor gher, Ilya Selvinski, Alexei Arbuzov. rilor fermierilor, precum şi pă vederea' desfacerii produselor a- ne în raport, nu vor ti cultivate
Kivu, Katanga ds n-ord şi Ori nişte jandarmi care apără inte Alexandr Tvardovski, precum şi cărţi gricole şi consideră sumbre per nici un fel de produse agricole
entală este o mărturie clară a resele monopolurilor internaţio legale ale ţării în scopul' lichi ale unor tineri debulanti. răsirea în masă a păminlurilor spectivele extinderii pieţelor din destinate pieţei sau hrănirii a-
subminării autorităţii O.N.U. în dării actualei crize. de către aceştia străinătate. „Dacă actualele pro nimalelor şi ele nu vor fi folo
Congo şi a încălcării Cartei nale şi creează o primejdie de
O.N.U.“ moarte pentru independenţa şi grame nu vor fi modificate, se site ca păşuni“. Autorii scriu că
libertatea întregii Africi.
Guvernul Republicii Congo, spune in continuarea raportului, fermierii, pentru a primi vreun
care este reprezentantul oficial In partea „Poziţia faţă de
al poporului congolez, cere tu O.N.U.“ se spune : „O.N.U. care Marea grevă a oamenilor muncii din Belgia — cea ne putem aştepta la perpetuarea ajutor in baza diferitelor pro
turor popoarelor iubitoare de este o organizaţie creată pentru reducerii venitului net al fermie grame guvernamentale, vor tre
pace din lume, cărora le sînt asigurarea păcii şi securităţii
scumpe pacea şi dreptatea, să internaţionale, a fost folosită în !mporfanfă din istoria mişcării muncitoreşti belgiene rilor in următorii 5 ani“. bui să participe, la programul de
condamne agresiunea belgiană Congo pentru aţîţarea războiu In raport se exprimă părerea reducere a suprafeţei păminturi-
în Congo. Declaraţia cere în lui şi primejduirea securităţii BERLIN 2 (Agerpres). — spus el, au participat' la mişca mai să respingă ofensiva guver lor agricole.
deosebi cu insistenţă ţărilor a- naţionale şi internaţionale. Nu Lupta grevistă a oamenilor rea grevistă pentru a respinge nului şi monopoliştilor, dar şi că înrăutăţirea condiţiilor în a-
fricane să acorde ajutor direct constituie pentru nimeni un se muncii belgieni care a continuat ofensiva guvernului Eyskens şi să înfăptuiască în 1961 un pro gricultură va lace ca fermierii Pentru realizarea acestui scop
şi multilateral guvernului le cret faptul că reprezentanţii a monopolişfilor împotriva drep gram de progres social şi pace. să-şi părăsească în masă pămîn- in program se recomandă de a-
gal, care se află la Stanleyviile, O.N.U. în Congo îndeplinesc di timp de o lună a fost cea mai turilor oamenilor muncii. turile. Intensitatea acestui pro semenea guvernului să-şi reducă
pentru ca acesta să poată res rectivele altora, nu directivele importantă din istoria mişcării Vorbind despre rolul partidu ces, se spune in raport va depin programele de îmbunătăţiri fun
tabili pacea, ordinea, unitatea, formulate în hotărîrile Consili muncitoreşti belgiene atît din E. Burnelle a relevat că gre lui comunist în timpul grevei, ciare.
legalitatea şi integritatea Re ului de Securitate şi Adunării
publicii Congo. Generale a O.N.U. Salutăm cu punct de vedere al numărului va a avut rezultate politice im E. Burnelle a relevat că ideile Scurte ?Si:
oarecare optimism schimbarea muncitorilor care au participat portante. Guvernul şi reacţiu- şi acţiunile Partidului Comunist
In cea de-a doua parte a de conducerii in S.U.A. Sperăm din la ea, cit şi în ce priveşte ţetu- nea se află într-o grea criză po au devenit foarte repede ideile Scurte ştiri
claraţiei, intitulată „Politica ex toată inima că noul preşedinte lile luptei, a declarat Ernest litică şi de aceea partidele de şi acţiunile întregii clase mun
al S.U.A., John Kennedy. va în
ternă, relaţiile economice şi ţelege că prestigiu] Occidentu Burnelle, membru al Biroului Ia putere au fost nevoite să se citoare belgiene. !n afară de a- MINSK 2 (Agerpres). — TASS CONACRV 2 (Agerpres). — Guver.
lui poate fi salvat numai dacă Politic al C.C. al P.C. din Bel pronunţe pentru dizolvarea îna ceasfa, s-a dat o lovitură seri transmite • La 1 februarie şi-a încheiat nul Guineei a naţionalizat Ia 31 ia
comerciale“, guvernul Republi Africa va fi complet eliberată gia, unui corespondent al zia inte de termen a parlamentului. oasă oportunismului care a dez lucrările la Minsk, Adunarea activului nuarie societăţile „Companie Africaine
rului „Neues Deufschland“. Pes binat timp îndelungat organiza Partidului Comunist din Bielorusia la d’Eaux“ şi „Societe d’Energie Electri-
Prin lupta sa curajoasă, cla
sa muncitoare din Belgia a cre
te un milion de muncitori a at condiţii care îi permit nu nu ţiile muncitoreşti belgiene. care au fost discutate rezultatele Ple que de Guinee".
narei din ianuarie a C.G. al P.C.U.S. LONDRA 2 (Agerpres). — La 1 fe
KiriU Mazurov, prim-secretar al G.C. bruarie, deputatul laburist Em-
al Partidului Comunist din Bielorusia, rys Hughes a prezentat în Camera Co
a prezentat la adunare un raport. munelor o petiţie cerînd guvernului
cii Congo reafirmă că politica şi va rămîne departe de răz TOKIO 2 (Agerpres). — La 1 fe englez să renunţe Ia arma nucleară,
sa externă se bazează pe prin boiul rece şi de concurenţa din bruarie s-au împlinit 33 de ani de Ia Potrivit spuselor lui Hughes, pe peti
cipiile neutralităţii pozitive. tre cele două blocuri mondiale“. apariţia primului număr al ziarului ţie au fost depuse 49.000 de semnături,
Congo aparţine congolezilor, se In continuare declaraţia sub „AVihata“, organul central al P. G. din strînse de organizaţiile de tineret din
spune în declaraţie. Congolezii lapova. In februarie 1928, intr-o at ţară.
liniază că singurul reprezentant mosferă de crunte represiuni poliţie
NEW YORK 2 (Agerpres). — Agen
=K3S- neşti a apărut în condiţii de ilegali ţia Associated Press anunţă că la 1
Scumpirea medicamentelor tate sub denumirea de „Sekki“ („Stea lebruarie au declarat grevă t.700 de şo
gul Roşu") primul număr al acestui feri de camioane care se ocupă cu di
şi asistentei medicale în Anglia ziar. Din octombrie 1945 ziarul a în fuzarea ziarelor Ia Neiv York.
ceput să apară pentru prima oară în SEUL 2 (Agerpres). — TASS tran
LONDRA 2' (Agerpres). — nului, Powell, ministrul sănătă tpod legal mai întîi sub denumirea de smite : După cum se anunţă din Core
La 1 februarie guvernul a infor ţii a pretins că sporirea costu- „Sekki", iar apoi de „Akahata“. ea de sud, aproximativ 400 de munci
mat Camera Comunelor despre iui asistenţei medicale ar li ne LONDRA 2 (Agerpres). — Corespon tori care deservesc unităţile armatei a
scumpirea substanţială a medi cesară pentru îmbunătăţirea sis dentul din Washington al ziarului 8-a americane au organizat o demon
camentelor şi a asistenţei me temului ocrotirii sănătăţii. Po „Daily Express" anunţă că premierul straţie în faţa statului major al arma
dicale. trivit calculelor sale, această ma MacMillan va pleca în luna martie la tei, situat în cartierul Rensan din Seul.
Washington pentru a avea un prim Ei au formulat o serie de revendicări
Cu începere d e ' la 1 martie jorare va aduce în exerciţiul fi contact cu preşedintele Kennedy. printre care majorarea salariilor şi în
medicamentele prescrise de me nanciar 1961-1962 aproximativ
dicii care lucrează în reţeaua na 50 milioane lire sterline. OSLO 2 (Agerpres). — In Norvegia cheierea unui contract colectiv.
ţională a ocrotirii sănătăţii vor Deputaţii laburişti au primit a început campania pentru strîngerea SYDNEY 2 (Agerpres). — La 1 fe-
costa de două ori mai scump. In- informarea făcută de Powell cu de semnături pe Apelul adresat Stor- fruarie in portul Sydney au rămas imo
cepînd din luna iulie a.c. coti exclamaţiile de „ruşine“. Depu tingului şi guvernului, în care se cere bilizate 34 de nave comerciale ca ur
zaţiile muncitorilor şi funcţio tatul laburist Strauss a cerut de ca pe teritoriul Norvegiei să nu se mare a grevei celor 2.700 de docheri
narilor pentru ocrotirea sănătă misia lui Powell. Deputata la construiască baze de arme atomice. din acest important centru industrial
ţii se vor majora cu un shilling burista Margaret ITerbison a Campania pentru strîngerea de semnă al Australiei. După cum relatează a-
pe săptămînă. Se majorează de spus că noua majorare va lovi BRUXELES : O DEMONSTRAŢIE DIN TIMPUL RECENTEI M IŞC Ă R I GREVISTE turi a fost iniţiată de un grup de cu genţia Reuter, greva a tost declarată
asemenea costul protezelor den- noscuţi fruntaşi ai vieţii politice şi pu în semn de protest împotriva concedie
tare, ochelarilor etc. Momlind cel mat mult păturile populaţiei blice din Norvegia. rii unor docheri.
cu venituri mici.
despre această hotărire a guver-
Redacţia şi administraţia .!ziaruluil şţr. & Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. laxa plătită iu numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.LR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligraiicâ „1 Mai“ — Deva.