Page 13 - 1961-02

.ratees O -'**' t
Anuí XIII. Nr. 1901
Oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre au des­
făşurat în prima lună din noul an 0 activitate susţinută In
vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite de plenara C.C. al
p.M.R. din octombrie-noîembrie anul trecut. Roaclele acestei
activităţi sînt îmbucurătoare.
Biianful siderurgişfilor din Hunedoara
Zilele lunii ianuarie au îost
pentru sideriirgiştii din Hune­
doara, zile de eforturi susţinute
în vederea îndeplinirii şi depă­
şirii sarcinilor de plan. învln-
gînd o seamă de greutăţi în ci:
priveşte asigurarea secţiilor cu
materii prime, ei au reuşit să
producă în atara sarcinilor de
pian 7 ll tone cocs, 2.799 tone
işi respeciă angajamentele
Cu ocazia consfătuirii dintre
mineri şi siderurgişti ce a avut loc iacă drum tot mai larg progre­
spre sfîrşitul anului trecut la
Hunedoara, minerii din Ghelar
şi Teliuc s-au angajat ca în
cursul anului 1961 să-i sprijine
pe furnalişti pentru a-şi realiza
ritmic sarcinile de pian. în acest
scop, ei au tradus în viaţă o
serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice privind asigurarea unor
condiţii optime de muncă în a-
bataje şi reaîizarea unor viteze
sporite de înaintare a fronturi­
Piese furnale pesie plan
Şî pentru colectivele turnăto-
riiibr uzinei „Victoria“ din Că­
lări luna ianuarie a fost o lună
bogată în succese. Folosind ra­
ţional suprafeţele şi utilajele de
turnare, dcsfăşurînd fot mal larg
întrecerea socialistă pe profesii,
mm lilM
Colectivul oţelăriei Siemens M artin nr. 2 a 6.S. Hunedoara şi-a de­
păşit planul de producţie pe luna ianuarie cu peste 1.000 tone oţet La
această realizare şi-a adus contribuţia şi tînărul oîelar iiberiu iiiclalvi, din
echipa prim-topitorului Teodor Garamalis.
Avea abia 20 de ani. De sta­
tură potrivită, cu faţa rotun­
dă, lat în spate şi cu obraji ca
de fată. A poposit la poarta
minei din Petrila cu S ani în
urmă.
— la zi puştiule, vrei să te
faci miner? — îl întrebă Hor­
vath Emeric, pe atunci şef de
brigadă la mina Petrila.
Tînărul se imbujoră la faţă,
îşi puse privirea în pămînt Şl
spuse cu o voce abia percep­
tibilă.
— Eu nu-s puşti. Am 20 de
ani. Am învăţat meseria de
timplar. Am lucrat în indus­
tria textilă din Piteşti.
— Atunci ce cauţi la mină ?
De ce nu ţi vezi de meserie ?
— Am nişte chestiuni fami­
liare şi am fugit ăe-acasă...
— Cum aşa ?
Sorescu Constantin oftă de
vreo cîteva ori, se uită cu
coada ochiului la bătrînul mi­
ner. Se ginăea. să-i spună sau
nu? Era doar prima dată că
se intUneau.
r «ç»
ttv '(JO
Sîmbătă 4 februarie 1981
oţel Martin şi electric, 9.378 to­
ne iaminate.
Aceste succese s-au datorat
entuziasmului muncii siderur-
giştilor, traducerii în viaţă a
planurilor de măsuri tehnico-or-
ganizatorice. !n fruntea întrece­
rii s-au situat laminatorii, si mai
ales cei de la laminorul de 050
mm. care au produs peste plan
5.972 tone laminate.
lor de lucru, s-au străduit să
sului tehnic. Drept urmare, au
încheiat luna ianuarie, cu un
pîus de aproape 1.000 tone mi­
nereuri.
Menţionăm că minereuriie ‘li­
vrate siderurgişfilor au fost de
mai buna calitate, Cele mai fru­
moase rezultate le-au înregis­
trat colectivele sectoarelor H şi
IM de la I.M. Teliuc, mina vest
şi orizonturilor li şi Si! de Sa
i./Vî. Ghelar.
muncitorii, tehnicienii şi ingfi*
nerii care lucrează în cadru!
turnătoriei de iingotiere şi la
cea veche, au produs în afara
sarcinilor de plan mai rnult de
500 tone piese turnate.
:: p
iii li I p i
v Ai '¦
** 4
— Dacă vreţi să mă primiţi
e bine, dacă nu o să găsesc
eu de lucru în altă brigadă —
spuse tînărul oarecum supă­
rat.
— No, nu fi aşa de ţifnos.
Dacă nu vrei să spui, nu te
forţez.
Bătrînul miner îl luă pe
după umeri şi se duse cu el
în biroul sectorului. Angajarea
tânărului s-a făcut repede.
A trecut o săptămînă, două.
Bătrînul miner, a căutat în
repetate rînduri să afle ce-i
frămîntă pe tinăr. De ce a
plecat de acasă ? Ce-o fi a-
vut în familie ?
Intr-una din zile, clnd ie­
şeau de la şut, aduse din nou
vorba despre casă, despre
fraţi.
— Am plecat de-acasă pen­
tru că m-am certat cu fratele
cel mai mare. De la bun în­
ceput meseria de timplar nu
m-a atras. 1-am spus-o ver­
de. „Eu mă fac miner şi gata.
Plec în Valea Jiului“. A vrut
Q?l.C„»I'i s v a \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAf
iEEEEm
st cănim
Zilele trecute, in satul Fizeş,
din comuna Buruiene, a avut loc
festivitatea inaugurării unui nou
local de şcoală şi cămin cultu­
ral.
Acesta a fost ridicat prin con­
tribuţia voluntară bănească a ţă­
ranilor muncitori din sat. Parti-
cipînd cu entuziasm la muncă
voluntară cu braţele şi cu ate­
lajele, ţăranii muncitori de aici
au realizat o economie de 30.000
lei.
La îndemnul comuniştilor din
comună, în fruntea acţiunii de
construire a acestui cămin-şcoa-
Pregătesc răsadnifele pentru semănat
Una din ramurile de produc­ de legume, colectiviştii de aici au
ţie care aduce venituri însemna­ transportat deja peste 50 care cu
te colectiviştilor este şi cultura gunoi.
legumelor. De acest lucru s-au O condiţie principală a obţi­ ta, pentru că aici se desfăşoară despre lupta popoarelor colonia­
convins şi membrii gospodăriei
agricole colective din Alba Iu-
lia care, valorificând în anul tre­ sănătos care plantat în cimp să
cut legumele şi zarzavaturile
cultivate, au obţinut venituri de
peste 70.000 lei. In acest an, ei
s-au hotă rit să se ocupe şi mai
mult de grădina de legume în
scopul obţinerii unor producţii
şi mai mari.
Pe terenul rezervat grădinii
=L53=
Sini tinăr. In viaţa mea totu!
este nou. In 1956 am terminat
şcoala profesională. In şcoală
am avut totul gratuit. Profeso­
rii şi maiştrii, muncitorii din a-
teliere unde făceam practică,
s-au ocupat cu grijă părintească
pentru a ne da cunoştinţe te­
meinice, ne-au ajutat să cunoaş­
tem'cit mai bine tainele mese­
riei.
După terminarea şcolii, cfnd
am trecut să lucrăm in produc­
ţie, comuniştii, muncitorii vîrst-
nlfii, ne-au primit cu bucurie şi
ne-au ajutat să ne ridicăm con­
tinuu calificarea profesională, să
cunoaştem cit mai temeinic me­
seria. Eu sini adine recunoscă­
tor, tov. Ioan Sauer, cazangiu,
locţiitorul secretarului organiza-
să mă şi bată, însă eu am
plecat şi iată-m ă aici.
— Asta-i tot necazul ? —
spuse bătrînul mirat.
— Dai
Au trecut doi ani. Sorescu
Constantin a urmat şcoala de
calificare şi a devenit un mi­
ner priceput. In scurt timp a
D in c a r n e t u l
d e re p o rte r
ajuns şef de schimb.
In 1954, Sorescu îşi ceru
transferul la mina uricani.
— vreau să muncesc la cea
mai tînărâ mină. Acolo o să
mă şi stabilesc — spuse el şe­
fului. de sector.
A prim it transferul. La uri-
caru i s-a încredinţat o bri­
gadă pentru pregătiri. In scurt
timp, minerii din brigada lui
Sorescu au început să fie cu­
noscuţi. de toţi minerii urica-
niuhii. Deşi ortacii lui Sores
cu, sînt toţi cam de aceeaşi
4 pagini 20 bani
ş c o a la
lă, s-au situat tovarăşii Avram
Iuga, Adam Rozalia, Vasile Iu-
ga, Traian Astaluş, Viorel Iuga,
Viorica Nicula, Sabin Iuga şi
alţii.
Cu prilejul festivităţii inaugu­
rării căminului cultural şi şcolii,
formaţiile artistice de amatori
din raza comunei Buruiene au
prezentat un bogat şi interesant
program artistic închinat vieţii
noastre noi, care a fost ascultai
cu mult interes, bucurîndu-se de
un cald şi binemeritat succes.
OCTAVIAN SARAU
tehnician
nerii legumelor cit mai timpu­
rii este producerea unui răsad
se prindă şi să se dezvolte re­
pede. In acest scop, colectiviştii
au amenajat pina in prezent
peste 40 m.p. răsadniţă pe care
vor insămînţa cit de curînd, le­
gume timpurii.
ÎRI/VME JOLDEA
corespondent
u na din casele alegătorului
es
{iei de partid, Gheorghe Sîrbu,
şef de echipă, Ioan Lăzărescu,
maistru, şi celorlalţi muncitori
care m-au ajutat şi mă ajută să
devin un muncitor cu o înaltă
calificare profesională.
In anul 1959 am fost primit in
rîndul membrilor de partid. A-
ceasta a constituit pentru mine
cel fnai de searnă eveniment din
viaţă. La îndemnul comu­
niştilor, m-am înscris la şcoala
medie serală pe care am absol­
vit-o în anul trecut. Aici unde
lucrez mă străduiesc să-mi a-
duc din plin partea mea de con­
tribuţie la înfăptuirea sarcinilor
de producţie.
CAZACU ŞT. C-TIN
montator — Depoul de loco
motive G. F, K. Simeria
virstă, (media 27 ani), le-a
fost dat să cunoască şi să în­
frunte multe greutăţi şi să le
învingă.
Mai lunile trecute cină să ­
pau o transversală la orizon­
tul 640, se treziră deodată că
apa le năvăleşte în galerie.
Din cauza unei lucrări vechi
de mină s-a adunat o pungă Record La mina Uricani. Acea
de apă de care topografii n-au
ştiut. La faţa locului s-au de­
plasat conducerea sectorului
şi delegaţi ele la combinat.
— Ei tovarăşe Sorescu, a-
cum e acum. Ce ne facem : O
dai gata în trei săptămîm ? —
spuse şeful exploatării.
— Să. încercăm tovarăşe in ­
giner. Cred că o să o dăm
gata şi mai repede.
Ortacii lui Sorescu au ter­
minat lucrările în numai o
săptămînă. Nu rare ori se au­
zea prin curtea minei uricani
printre mineri. „Ăştia ai lui toţi. Ce mai, nu degeaba li se
Sorescu fac minuni“.
Asemenea lucrări a mai e- bunele".
xecutat brigada lui Sorescu şi
V/--V-'N/v'V—
\
o Să-ţi fii singur controlor
(pag. 2-a)
o Pe şantierul noului oraş Că-
•lan — Lipsurile trebuie lichidate
grabnic (pag. 3-a)
© Să fie eliberat Patrice Lutnuni-
ba, să fie restabilită pacea şi ordi­ de paturi. In acest spital lu­
nea in Congo — Şedinţele Consiliu­
lui de Securitate din 2 februarie
(pag. 4-a).
ţ Locuinţe muncito­
reşti construite în
$ anii puterii populare
< la Petroşani.
Ret rila
ilnic, casa alegătorului din Tov. Iosif Kalrnan, directorul
oraşul Petrila este vizitată clubului, a vorbit despre „Des­
de tot mai mulţi cetăţeni. Aceas­ trămarea sistemului colonial,
o activitate vie şi bogată in cins­
tea alegerilor de la 5 martie.
Recent, tov. Vasile Niculescu,
directorul şcolii elementare de
7 ani, a ţinut în faţa alegătorilor
conferinţa : „Alegerile, eveniment
de o deosebită însemnătate poli­
tică in viaţa poporului nostru“.
O r â ştie
din Orăştie işi are sediul
in sala Casei raionale de cultură
„Ioan Budai-Deleanu”. F.a este
frumos pavoazată, dotată cu co­
lecţii de ziare şi reviste, mese
şi scaune pentru cei care vin să
participe la diferite manifestări.
Aici vin zilnic in medie 100 de
cetăţeni, dornici să cunoască din
realizările regimului democrat-
popular, unele aspecte legate de
activitatea sfaturilor populare,
sau despre legea electorală. Alţii
vor să participe la conferinţele
sau simpozioanele ce se organi­
zează aici. Pînă acum au fost
e Va
a casele alegătorului din o-
raşul Deva, la activităţile
ce se organizează, participă nu­
meroşi cetăţeni.
la planul lui lovan, unde in
loc de 20 zile a prins o sur­
pare în numai 3 zile.
Luna decembrie a anului tre­
cut i-a adus brigăzii lui So­
rescu un nou succes. La cele
două locuri de muncă la care
a lucrat, a realizat o înainta­
re de 155 metri liniari lunar
sta le-a adus minerilor şi cîf•
tiguri frumoase.
Zilele trecute, conducerea
sectorului a făcut un calcul
Cîştigul mediu realizat in a
nul trecut pe post de miner
de brigada lui SGiescu, a fost
de 140 lei.
Nu rare ori se Intimplă ca
in faţa graficului de produc­
ţie unde sînt înscrise rezul­
tatele brigăzilor, să. se încin­
gă adevărate discuţii.
„Aşa-i frate. Ortacii lui So
rescu merg bine. Is buni cu
spune că-s mai tari de cit. căr­
FL. !STRATE
V" v/vi. ^ V NAVV
Numărul unităţilor medicale
menite să asigure o cât mai
bună îngrijire a sănătăţii oa­
menilor muncii a sporit an de
an. In cursuil anului trecut a
început să funcţioneze spitalul
clinic „Fundeni“, unitate de in­
teres republican, înzestrată cu
cele mai moderne utilaje, care
are o capacitate de peste 600
crează peste 800 de cadre me­
dicale, sanitare şi administrati­
ve. De asemenea, Ia Bucureşti
a fost dat în folosinţă un sta­
ţionar cu o capacitate de 200 de
paturi care deserveşte salariaţii
Uzinelor „23 August“ şi „Re­
publica“.
i modale de confecţii şi tricotaje
Numeroase întreprinderi din
industria uşoară execută acum
modele de confecţii şi tricotaje
pentru colecţia ou care se va
prezenta ţara noastră la cel
de-al XH-lea Congres interna­
ţional al modei, oare va avea
loc în primăvara acestui an la
Berlin.
întreprinderile din industria
linei, mătăsii, bumbacului, în­
călţămintei şi marochinăriei
sprijină fabricile de confecţii şi
tricotaje în realizarea modele­
lor, furnizînd'u-le noi sortimen­
te de produse şi diverse acce­
sorii.
Colecţia ţării noastre ta cu­
le şi dependente pentru libertate
şi progres“.
Cu mult interes a fost audiata
de cei peste 170 participanţi şi
expunerea tov. Gh. Popa, de la
sfatul popular orăşenesc, privind
realizările înfăptuite în anii de
democraţie populară in oraşul
Petrila.
prezentate conferinţele: „Alege­
rile un eveniment de mare în­
semnătate“ la care au participat
120 de cetăţeni, „Apelul către
popoarele lumii“ unde au fost
prezenţi aproape 90 cetăţeni,
„Ce a dat regimul democrat-
popular clasei muncitoare“ şi
„Drepturile femeii in regimul ac­
tual“, ţinute in faţa a peste 240
cetăţeni tineri şi vîrstnici.
Cu interes sini aşteptate şi
programele artistice ale casei
raionale de cultură, închinate a-
legerilor, precum şî acţiunile ca­
re vor ti iniţiate de cercul lite­
rar „Liviu Rebreanu“ din loca­
litate.
Zilnic, aici au Ioc consultaţii,
audiţii colective la radio, diferite
expuneri etc.
La casa alegătorului nr. 5 din
cartierul „Ceangăi“, colectivista
Magdalena Lazăr, s-a întîlnit cu
numeroase femei, în faţa cărora
a prezentat expunerea : „Drep­
turile femeilor din patria noas­ Ş 400.000 cetăţeni, faţă de 385.222 i
tră“.
PETRU JURCON!
corespondent
!§!3=
Intreţinînd în bune condifiuni presa hidraulică de i.000 tone, mun­
citorul Adalbert Kiss de Ia fabrică „Ceramica" din Baru Atare, reuşeşte
să o folosească cu maximum de randament.
IN FOTO: Tov. Adalbert Kiss lucrînd la presă.
La Mangalia a intrat în func­
ţiune un sanatoriu modern de
tuberculoză osoasă pentru co­
pii. Noua unitate sanitară are
o capacitate de 500 de paturi.
Lucrări importante de rea-
menajare au fost executate la
sanatoriile TBC din Moroeni, A-
gigea şi Borşa.
In acelaşi timp au mai fost
înfiinţate policlinici la Băbeni,
Darabani, Săveni şi în alte lo­
calităţi.
Totodată au fost construite şi
urmează să fie deschise în pri­
mul trimestru al acestui an po­
liclinicile raionale din Bujoru,
Chişinău-Criş, Anina, Moldova
Nouă, Vedea şi Pleniţa.
prinde 72 modele, din care 60
de îmbrăcăminte din ţestăuri şi
12 de îmbrăcăminte tricotată.
La executarea modelelor sînt
folosite noi ţesături intr-o sin­
gură culoare şi imprimate, in
desene şi culori cit mai variate,
din bumbac, lină mătase şi re-
lon eleotropluşat.
Industria uşoară pregăteşte
de asemenea, pentru expoziţia
internaţională, care va fi des­
chisă în timpul congresului,
100 de mostre de noi ţesături
din lină, mătase, bumbac şi fire
sintetice, precum şi 20 mostre
de tricot.
» -a u
de !alegători
\/\/s s / \ ay \j
Un grup de cetăţeni de dife­
rite vîrste, citea cu' atenţie pu­
blicaţia aşezată la loc vizibil-
Publicaţia înştiinţa cetăţenii cu
drept de vot că în ziua de 3 fe­
bruarie, au fost afişate listele
de alegători la sfatul popular
orăşenesc, şi erau invitaţi să ve­
rifice dacă sînt trecuţi pe a-
ceste liste. Asemenea publicaţii
au fost afişate pe majoritatea
străzilor din oraşul Deva.
lată de ce sala festivă a sfa­
tului popular orăşenesc Deva
a cunoscut ieri o mare afluen­
ţă de cetăţeni. Au venit peste
200, din diferite circumscripţii
electorale pentru a verifica daca
sînt trecuţi pe listele de alegă­
tori. Listele sînt aranjate pe
secţii de votare, pe străzi şi în
ordinea alfabetică.
Pentru a veni în sprijinul ce­
tăţenilor, Ia acest centru face
în permanenţa cineva de ser­
viciu, care dă lămuririle nece­
sare.
Tot la Deva au mai fost or­
ganizate centre Ia care se gă­
sesc liste ale alegătorilor, la
şcoala din „Ceangăi« şi fa Sîn-
tuhaim. Şi aceste centre au fost
} vizitate în cursul zilei de iert
de numeroşi cetăţeni.
Listele cu alegătorii au fost
afişate în toate oraşele şi sa­
tele din regiunea noastră. Ele
L sînt afişate în incinta sfaturi-
]> -'or populare. Pînă în prezent
5 sînt înscrişi în îistele de alegâ-
> fori în întreaga regiune, peste
S cîţi au fost înscrişi la ultimele >
i aiegeri. S
e /w v ir <^