Page 15 - 1961-02

Nr. 1901
C a n d id a ţi a l F. » . F,
In mijlocul colectivului
E Irig. Călătorii s-au retras în sala
de aşteptare, bine încălzită, în aştep­
tarea trenurilor. O parte din ei au pre­
ferat să ocupe un loc la casa alegă­
torului, amenajată în incinta gării,
pentru a consulta ziarele, broşurile şi
alte materiale electorale,
aşezate pe o masă din ff|;
sală. Pe peronul gării, un ;
om mărunţel, robust, se
agită dintr-un loc in al- A:
tul Discută cu oamenii, ţ de zile cu tnultă pricepere,
dă îndrumări :
— Fiţi atenţi cu trenul
de marfă. Să plece cît mai
repede.
Comunistul Gheorghe
Filip, căci despre el este
vorba, s-a îndreptat apoi
spre biroul său. Trebuia să vorbească
la telefon cu Timişoara. Şi cînd totul
se credea că a intrat în normal, şeful
de staţie părăsi din nou biroul.
Uzina chimică din Zlatna are nevoie
de anumite materiale. In staţia C.F.R.
din Alba lulia, aceste materiale tre­
buie transbordate. Şeful de gară îm­
preună cu oamenii, au llotărît să ins­
taleze o macara electrică. Iată pentru
ce Gheorghe Filip se îndreptă spre lo-
SUDOKU
Alexandru Kovacs are 34 de ani. Este
fiu de miner din Valea Jiului şi lucrea­
ză la Uzinele de raparat utilaj minier
din Petroşani. Aici « învăţat meseria
de sudor iar pentru pasiunea faţă de
meseria aleasă, pentru hărnicia şi mo­
destia sa, a fost întotdeauna apreciat
şi stimat de întregul
colectiv al uzinei.
încă de la termi­
narea uceniciei, Ale­
xandru Kovacs şi-a
dat seama că pen­
tru a deveni un
muncitor destoinic,
pentru a cunoaşte
cit mai bine tainele
meseriei şi a stăpî-
ni tehnica modernă
trebuie să' înveţe, să
înveţe cu perseve­
renţă. Şi, acest lu­
cru îl face cu priso­
sinţă.
— Cite probleme nu se ivesc in pro­
cesul de producţie — spunea Alexan­
dru Kovacs. Despre multe dintre ele
aud poate pentru prima dată. Gu toate
acestea le pot oare lăsa nerezolvate?
Din contră. In asemenea cazuri încep
căutările prin cărţi. Ele de fapt nil-au
fost întotdeauna tovarăşi buni în gă­
sirea soluţiilor. Apoi, mă sfătuiesc cu
şeful secţiei, cu muncitorii cu experien­ acest tovarăş au fost întotdeauna de
ţă şl pînă la urmă, într-un fel sau al­
tul, trebuie să reuşesc să fac lucru!
propus. Perseverenţa şi ajutorul to­
varăşilor de muncă asigură întotdeau­
na succesul acţiunii.
P E S/WiniSElRittJiL fW lU M U i » » A Ş
Lipsurile trebuie lichidate grabnic
De mâi multe luni, ritmul de
muncă pe şantierul de construc­
ţie al noului oraş muncitoresc
din Câlan nu era în măsură să
satisfacă sarcinile planului de
producţie. Starea de lucruri e-
xistentă a fost analizată In co­
loanele ziarului nostru la sfîr-
şitul lunii septembrie, In arti­
colul : „Pe şantierul din Călan,
lucrările de construcţii trebuie
grăbite 1“.
Răspunzînd criticilor aduse
de ziar, conducerea şantierului
le-a considerat juste şi pentru
remedierea lor — scria în răs­
puns — s-au luat măsuri, me­
nite să ducă la asigurarea u-
rtui ritm de muncă corespun­
zător.
Au trecut de atunci mai bine
de patru luni.
S-ar crede deci că pe şan­
tier situaţia s-a îmbunătăţit. Să
Vedem ciitri stau lucrurile. De
lă bun început insă, trebuie
spus că toate măsurile preconi­
zate de conducerea şantierului
în urmă apariţiei articolului, au
fătnas doar pe hîrtie. In acest
interval de timp s-au mai dat
în folosinţă încă 88 de aparta­
mente. S-a ajuns astfel ca în
întreg attul 1960 să fie predate
298 apartamente. Faţă de sarci­
na de plan, s-a făcut însă prea
puţin. Aici trebuiau predate 514
Apartamente în blocuri. De â-
semenea. sarcina de plan valo­
rică a fost realizată numai în
proporţie de 78 la sută.
Cu patru luni în urmă, se
cul de transbordare. La reîntoarcere,
cineva îl întrebă :
— Cum îi tovarăşe Filip?
— Merge bine. Uşurează mult mun­
ca oamenilor şi scurtează timpul de lu­
cru.
Aşa munceşte şeful do
gară Gheorghe Filip, Sta­
ţia C.F.R. din Alba lulia
g;g§! pe care o conduce de ani
a reuşit să obţină succese
frumoase Două cifre sînt
semnificative. In anul
1960, planul de staţiona­
re la încârcare-descărcare
a fost redus cu 23 la su­
tă, iar sarcina sta­
tică a fost depăşită cu 6 la sută. La
obţinerea acestor succese, un aport deo­
sebit şi-a adus şi şeful de staţie Gheor­
ghe Filip, care se află în fiecare zi în
mijlocul colectivului.
Despre priceperea şi hărnicia lui au
aflat şi oamenii din oraş. Iată pentru
cc cetăţenii din circumscripţia electo­
rală raională nr. 7 Alba lulia, l-au pro­
pus drept candidat pentru alegerile de
la 5 martie.
A. VASILIU
Numai datorită acestei perseverenţe
în muncă, sudorul Alexandru Kovacs
reuşeşte acum să obţină zilnic o de­
păşire a sarcinilor de plan în medie
cu 35 la sută şi să facă mari econo­
mii la curentul electric şi la materia­
lul de sudat.
Dar colectivul u- E. SGHOMBERGER Gurs de analize
zinei îl respectă pe
comunistul Alexan­
dru Kovacs şi pentru
dragostea cu care
se ocupă de creşte­
rea tovarăşilor săi,
pentru sufletul pe
care îl pune ori de
cîte ori este vorba
de interesele uzinei.
Aşa se face că
numai în ultimul
timp ei s-a ocupat
ca un adevărat pă­
rinte de calificarea
în meseria de sudor
a tinerilor Marin
(Sâlin, Simlon Pop şi Dumitru Botescu.
Apoi, nu rare au fost cazurile cînd co­
munistul Alexandru Kovacs a stat ore
întregi peste program, pentru a putea
trimite Ia timp minerilor, tuburile de
aeraj cerute. Trebuie de asemenea su­
bliniat faptul că lucrările executate de
cea mai bună calitate.
De aceea sudorul Alexandru Kovacs,
a fost desemnat să candideze din par­
tea F.D.P. în circumscripţia electorală
regională nr. 70.
I. MANEA
semnalase faptul că la blocu­
rile punct, mai ales, ritmul de
lucru nu se încadrează în gra­
ficul întocmit de conducerea
şantierului. Pentru grăbirea rit­
mului erau necesare măsuri ca­
re de altfel au fost arătate în
răspunsul la criticile ziarului.
Dar măsurile au rămas... pe
hîrtie. Faţă de prevederile pla­
nului anual, aici nu s-au pre­
dat trei blocuri cu 18 aparta­
mente, iar la blocurile punct,
f])e iipme.Lt mateeia lei&p ţuiblie.ate
deşi era prevăzut ca cinci din
ele să fie terminate şi date în
folosinţă, 3 din ele de-abia se
găsesc in stadiu de finisaj, iar
restul mult mai în urmă cu
lucrările. La restul de cinci
blocuri punct, cu 20 de apar­
tamente, stadiul actual al lu­
crărilor este mult rămas în
urmă fată de graficul de lucru.
Şi atunci ca şi acum, cauza
ritmului nesatisfăcător de mun­
că este aceeaşi: proasta orga­
nizare a muncii. Forţele de
muncă de pe şantier continuă
să fie dispersate la mai multe
puncte de lucru. Din lipsa unor
condiţii optime de muncă pen­
tru timpul friguros, unele for­
maţii lucrează cu un randament
scăzut. Lipsuri serioase se ma­
nifestă pe şantier şi în aprovi-
IN HALA GATERELOR
Hala gaterelor. Un colectiv
restrins ăe muncitori, organi­
zaţi in brigăzi şi schimburi,
luptă pentru îndeplinirea şl
depăşirea planului de produc­
ţie. Cele cinci gatere aflate
in hală slnt mînuîte cu pri­
cepere de oameni de diferite
vîrste, flecare străduinău-se
să trim ită şantierelor de con­
strucţii din întreaga ţară cit
mai multă cherestea. însem­
nările de mai jos redau o pdr-
te din realizările muncitori­
lor din schimbul de zi, condus
de comunista Georgeta Mano-
lache.
Primul pas
Secţia gatere a întreprin­
derii forestiere din Sebeş a
cunoscut, In anii regimului
democrat-popular, o frumoa­
să dezvoltare, a fost înzestra­
tă cu noi gatere, iar proeesul
tehnologic s-a îmbunătăţit. O-
dată cu aceasta a crescut ca­
pacitatea de producţie a ma­
şinilor, iar planul de produc­
ţie s-a stabilit po baza post-
-SB-
Cărţi apărute
D. RUSO Evidenţa cheltuielilor de pro­
ducţie şi calculul preţului de cost
în metoda Jurnal-Order. Lucrări
practice, 176 pag. -)- 16 tabele în
afara textului — 3,55 lei.
fizico-chimice. 212 pag. — 9,40 lei transmisibilă, cu care omenirea
(cart.).
x x x Culegere de probleme de electro-
dinamică. 370 pag. — 11,90 lei
(cart.).
M SADOVEANU Povestiri din război.
116 pag. - 2,75 lei; 6.75 lei
(cart.).
M. BENIUG Cîntecele inimii, ilustraţii
Aurel Stoicescu. 180 pag. — 8,35
lei; 10,90 lei (cart.); 13,50 lei
t a <» f& J •. t •v.-ti»
(perg).
VL. BIRNA Romanul Caterinel Varga.
Gopertă şi ilustraţii de Abodi Nagy gur de prevenire a paraliziei in­
Bela. 356 pag. - 7,00 lei : 13,10
lei (cart.).
G. CAUNESCU Enigma Otlllei — ro­
man, 2 volume. 356 pag., voi I Gap. tăţii oamenilor muncii. Ca ur­
I—XII; 360 pag., voi. II Cap.
XIII—XX — 10 lei. Ediţia a V-a
Prelată Ov. S. Crohmâlnlceanu.
Colecţia „Biblioteca pentru toţi"
nr. 53—54.
P. CONSTANT Tudor Vladimirescu —
roman. 384 pag. — 8,60 le i: 14,45
lei (cart.).
zionarea cu oxigen mai ales.
Echipele de sudori, care au un
mare front de lucru, ţinînd sea­
ma de instalaţiile de termofi-
care ale oraşului nou, lucrează
pe apucate, cînd au cîte un tub
de oxigen. Legat de termoîica-
rea oraşului mai trebuie amin­
tit şi un alt lucru. Conform pla­
nului de producţie, în anul tre­
cut trebuia să intre în funcţiu­
ne centrala termică a oraşului.
Dar nici acum, după o lună de
la expirarea termenului, ritmul
de lucru nu s-a impulsionat.
Deşi condiţii de lucru sint —
deoarece există aproape toate
instalaţiile necesare — pentru
montarea cazanelor centralei
termice, lucrau zilele trecute
doar trei oameni. Şi astfel, lu­
crările de aici în loc să fie gră­
bite prin mobilizarea tuturor
forţelor şantierului, sînt lăsate
să meargă la voia întîmplării.
Printre deficienţele din ca­
drul şantierului semnalate acum
patru luni, era şi aceea privind
slaba muncă a maiştrilor. Nici
în această privinţă nu s-a fă­
cut mare lucru. Numai aşa se
explică de ce la blocul bară nr.
5, toată tencuiala interioară
este de slabă calitate (a puş-
cat), iar la blocul nr. 11, par­
chetul din toate camerele s-a
DRUMUL SOCIALISMULUI
bllităţilor existente. Dar mun- lună a anului, n-au putut să
citorii, in frunte cu comuniş- S8 p nă ăe brigada l-a.
Ui, au dat bătălia pentru a-Şi
depăşi sarcinile stabilite. >1- M ais tr u! a r e de ilicru
ceasta s-a putut realiza şi da- GeQrgeţa ManolacUe a fost
torită întrecerii socialiste care numită maistru In hala gate- < j
se desfăşoară Intre brigăzi şi relarcu 0 lună şi ceva în urmă.
schimburi, dorinţei oameni or ^j.aavu ţ încă timp să se de.
ăe a se situa pe un loc frun- prindă bine cu noua ei func-
taş In întrecere. ţie. Are încă multe de făcut.
Muncitorii din schimbul con- Planul ăe producţie al lunii
dus ăe maistrul Georgeta Ma- februarie este mai mare faţă
nolache, a numit rezultatele de ianuarie cu 300 m.c. buş-
obţinute în luna Ianuarie a.c. temi gater. Pentru realizarea
primul pas în realizarea sar- lui este nevoie să se lucreze
cirdlor ăe plan anuale. In a- mult mai bine. Atenţia maîs-
ceastă perioadă, planul ăe trului este îndreptată spre or-
producţie a fost depăşit cu 84 gantzarea mat judicioasă a tu­
rn.c. buşteni gater. Cel mai trecerii socialiste şi stimula-
mare aport în obţinerea aces- rea morală a oamenilor. Chiar
iui succes l-a adus brigada I-a dacă lemnul se taie mai greu
condusă de Nicolae Petrea. din cauza îngheţului, trebuie
Gateristul Groza Zachtu, mun- neapărat ca munca 'să se des- In munţii Zittau, Ia Johnsdorf, R. D. Germană, şi-au petrecut vacanţa
de iarnă elevi ai şcolii medii din Görlitz.
cttorul Ana 'Marin, alimentato- făşoare in mai bune condiţii,
IN FOTO: Şcolarii, în faţa casei de odihnă „Hilde Goppi".
rui cu buşteni Francisc Socaci, Este in joc onoarea tntregu-
EUSSE
toţi din brigada l-a s-au do- lui colectiv. Şi ca primă mă-
m PROGRAMUL. DL
veâit a fi cei mai harnici. sură, s-a hotărit să fie afişa-
Dar nu se poate spune că te zilnic, la loc vizibil, rezul-
in brigada a ll-a ccmdusă de ţaţele întrecerii astfel ca oa-
tinărul Plenar Ioan l, mi ar menii să ştie ce au ăe făcut, 5 FEBRUARIE 1961
exista oameni harnici. Ajuto- _ Sperăm — spunea tov. PROGRAMUL I : 6,30 Muzică uşoară formaţii romîneşfi; 18,00 Muzică sim­
romînească; 8,00 Glubul voioşiei; 8,20 fonică ; 19,05 Suită din opera „Cava-i
rul de clrcularist Maria Aldea, Manolache, ca rezultatele noas- Melodii populare sovietice-; 9,30 Teatru Ierul rozelor" de Richard Strduss j
la microfon pentru copii: „O colecţie 19,30 Teatru la microfon: premiera
circulariştii Simlon Gavrîlă şi tre să fie din ce in ce mai bu- preţioasă««; 11,00 Formaţii artistice de „Patriotica romînă« ; 20,55 Muzică m
amatori în studiourile noastre; 13,10 şoară ; 21,30 Album de romanţe; 23,10
Aurel Ordean şi ajutorul ăe ne. ştim că este nevoie de De toate pentru toţi; 14,30 „Cunoaşteţi Muzică de cameră.
gaterist Florian Nergheş, dau multă cherestea pe şantierele
producţie ăe calitate şi in can- de construcţii,
tităţi sporite. Totuşi, in prima V. ALBU j melodia şi interpretul. “ program de PROGRAMUL II: 8,00 Valsuri de
muzică uşoară; 16,40 Concert de mu­ L char; 8,30 Şcoala şi viaţa; 9,30 Din
zică din opere interpretat de solişti şi folclorul popoarelor; 10,30 Revista pre­
sei străine; 10,50 Transmisie din sala
Vaccinarea împotriva — OCO— _____ Ateneului a concertului orchestrei sim­
fonice a Filarmonicii de Stat „George
poliomielitei e— _____ Enescu"; 13,15 Muzică uşoară sovie­
tică interpretată de Vera Krasoviţkaia
Poliomielita este o boală mult de jumătate din populaţia 5 FEBRUARIE 1961 şi Askold Beşedln; 14,30 Gine ştie cîş-
ţării. Numai în regiunea noas­ DEVA: Eşalonul de aur: HU­ tigă ; 16,00 Vorbeşte Moscova ! ; 17,00
a avut mult de luptat de-a lun­ tră se vor vaccina peste 300.000 NEDOARA : Discipolul diavolu­ Mici piese pentru vioară, interpretate
gul veacurilor. Deoarece princi­ persoane. Vaccinul se p re z in tă lui: PETROŞANI: Pe cărări­ de David O istrah; 18,00 Scene din o-'
pala manifestare a bolii este pa­ sub formă de drageu-bomboană, le junglei; Discipolul diavolului; perete; 18,30 Emisiunea pentru mari­
ralizia braţelor, picioarelor sau de culoare roz şi se adminis­ SEBEŞ : Pămînt desţelenit ; nari ; 19,28 Muzică uşoară; 21,15 Re­
altor părţi ale corpului şi pentru trează pe cate bucală. Vaccina­ ALBA IULlA: Ultima zl, prima cital de poezii sud-americane; 23,10
că de această boală se îmbol­ rea se face deci prin simpla în­ zi ; Port des Lilas ; SIMERIA : Muzică de dans.
năvesc mai ales copiii, poliomie­ ghiţire a unui drageu. Cu acest Răzbunarea: ORĂŞTIE: Dar­
lita a fost încă denumită de vaccin, administrat pe cale bu­ dée ; Povestea tinerilor căsăto­ S.
mult „Paralizia infantilă“, adică cală, au fost vaccinate în riţi ; HAŢEG: Cîntec ăe lea­
paralizia copiilor. în ultimii ani U.R.S.S. între 1959 şi I960, pes­ găn; BRAD : Pescarii din ar­ PENTRU 24 ORE
au apărut însă îmbolnăviri şi 1» te 70.000.000 de persoane. hipelag : LONEA : Cerneala ro­
adolescenţi şi (a adulţi tjneri. şie ; TEIU.Ş: Bădăranii: ZLAT­ Vreme nestabilă cu cerul mai mult
Rezultatele obţinute prin a- NA: Cartea Junglei ; IIAA: Scrî noros. Precipitaţii sub formă de nin.
Multe secole, omenirea n-a ceastă metodă sînt excepţionale, soarea Elvirel ; APOLDUt DE soare în regiunea de munte. Tempe­
reuşit să prevină această boală. îmbolnăvirile de poliomielită au SUS: Ultima noapte pe Tita­ ratura în scădere; ziua între —1 şi 3
In zilele noastre însă. au fost scăzut ta minimum. nic. grade iar noaptea între — 2 şi — 6
dezlegate şi tainele poliomieli­ grade. Vînt potrivit din sectorul nord-
tei. Astăzi se ştie precis cum Vaccinarea pe cale bucală nu vest. Ceată locală.
putem preîntîmpina paralizia in­ produce celui vaccinat nici un
fantilă. Vaccinarea antipoliomie- fel de neplăcere. In schimb, la
litică este mijlocul cel mai si­ 3—4 săptămîni după vaccinare,
organismul devine imun, adică
fantile. rezistent faţă de poliomielită.
Statul nostru acordă o aten­ Pentru ca vaccinarea popu­
ţie tot mai mare îngrijirii sănă­ laţiei să se facă în cît mai bune
condiţii, în întreaga ţară se vor
mare, şi pentru prevenirea po­ organiza pe îîngă unităţile me-
liomielitei, s-au luat măsuri. dico-sanitare, în întreprinderi,
instituţii, şcoli, grădiniţe, cămi­
Astfel, Ia 5 februarie a.c., va în­ ne de copii etc., centre de vac­
cinare deservite de personal me-
cepe pe întreg cuprinsul ţării, dico-sanitar anume instruit.
Populaţia care urmează să tie
vaccinarea antipoliomielitică a vaccinată, va ti anunţată din
timp de organele sanitare asu­
populaţiei între 1—30 ani. Va H pra datei şi locului de vaccinare.
vaccinată cu acest prilej mal
Este de datoria fiecăruia din­
tre noi ca să urmărim progra­
marea vaccinării şi la data fi­
xată să ne prezentăm la centru!
de vaccinare respectiv şi să în­
deplinim întocmai indicaţiile per­
umflat şl este prost montat Din sonalului medico-sanitar. Măsu­
lipsa de control a maişiiilor,
calitatea unor lucrări de zidă­ ra hiniă este în interesul sănă­
rie, betoane, zugrăveli şi vop­
sire lasă încă de dorit. tăţii noastre a tuturor, a copii­
Lipsurile şi deficienţele ară­ lor noştri.
tate cu patru luni în urmă, per­
sistă şi acum. Aşa stînd lucru­ Schimb
rile, se pune întrebarea: ce au <lt>. experienţa
făcut organizaţia de partid şi
comitetul sindicatului ? Biroul Cu citeva zile in urmă, la gos­
organizaţiei de bază a muncit podăria agricolă colectivă din
ea şi înainte sectar. Cit. des­ Pricaz a avut loc un schimb de
pre întrecere, ea nu a fost or­ experienţă intre colectiviştii din
ganizată, comitetul sindicatului raionul Orăştie în domeniul creş­
neglijînd-o complet. terii animalelor. La acest schimb EXPLOATAREA MINIESAMUNCELUL Í3 >
de experienţă au participat pre­
Lipsurile sînt cunoscute de şedinţii celor 18 gospodării a- ----->
conducerea şantierului, înti*ucît gricole colective din raion, bri­
recent, munca i-a fost analiza­ gadierii zootehnici şi îngrijitorii- ANUNŢ* A
tă de către biroul Comitetului mulgători. Au participat de ase­
orăşenesc de partid Călan. Dar menea inginerii şi tehnicienii a- 0*1 ii CfiNCOilS pentru ocuparea pos- \
dacă lipsurile sînt cunoscute, de gronomi din G.A.C. precum şi
ce nu se iau măsuri ? medicii veterinari din circum­ turilor de maiştri mineri şi maiştri mecanici. \
scripţii.
Pe şantierul din Călan lucrea ­ Concursul se va ţine la data de 8 muik 1061,
ză multe echipe de muncitori Din referatele prezentate de Sa sediu! Exploatării miniere Ptacelui Mk, ra­
harnici. Sînt bine cunoscute e- către inginerii Ana Hondala şi
cliipele conduse de tov. Alexan­ Nicolae Simţea, au reieşit me­ ionul fiia, telefon Brănlşca 13.
dru Szabo, Vasile Cîrripeanu. todele bune de creştere a anima­
Nicolae Cîmpeanu, Francisc lelor, cît şi importanţa folosirii Cererile de înscriere ia concurs se vor de-
Szabo, Măriri Zmeu, oare au în hrana acestora a furajelor în-
dat dovadă de hărnicie. Dacă silozale. După prezentarea refe­ pune pînă ia data de 24 februarie 196!, ia f i - J
aceste echipe ca şi celelalte ratelor, tov. Ion Popa, preşedin­
din cadrul şantierului, ar fi bi­ tele G.A.C. din Pricaz şi ing. uliul Exploatării miniere Muncelu! Mic.
ne organizate, controlate, îndru­ Antonie Teodorescu, au prezen­
mate şi aprovizionate cu cele tat participanţilor la consfătuire Lămuriri suplimentare se vor
necesare, rezultatele ar fi mult ferma de animale a gospodăriei
mai bune. Pentru aceasta, tre­ şi le-au expus moiodele folosite da la sediu! exploatării.
buie să existe din partea con­ de ei în creşterea şi întreţinerea
ducerii şantierului interes, să animalelor.. .\ N / V i ¦ '» A A f'\ A / V W ( A V v >A*V C
se depună toate eforturile.
II. ANA
V. FURIR
N. BADIU corespondentă