Page 17 - 1961-02
P. 17
Pag'o '?Va Un no u succes ai şfiinfei şi fehnicii sovietice
Huneáoaift-L'sva
UniuneaSouietici o
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
MOSCOVA 4 (Agerpres). TASS transmite : In contormitate cu planul de realizare şi
lansare a unor nave cosmice cu greutate sporită, la 4 februarie 1961 în Uniunea Sovietică, cu
ajutorul unei rachete perfecţionate, cu mai multe trepte, a fost lansat un satelit artificial greu
al Pămîntului. Satelitul cîntăreşte, fără ultima treaptă a rachetei purtătoare, 6.483 kg.
Anu! X III. Nr. 1902 D u m i n i c ă 5 f e b r u a r i e 1981 4 pagini 20 bani Pe satelit se atlă instalat un sistem radiotelemetric pentru controlarea parametrilor ele
mentelor constructive şi un apa rataj pentru măsurarea traiectoriei. întregul aparataj de pe
bordul satelitului a funcţionat normal atît pe sectorul plasării pe orbită cît şi în cursul depla
sării ulterioare.
Patriei, metal Datele preliminare obţinute cu ajutorul complexului de măsurători şi calcule aflat pe Pă-
mînt au permis stabilirea următorilor parametri ai orbitei satelitului : perioada de re v o lu ţie
m al m alt şl m al bnn sMi2îSs3«5?3 «fusCfCU-4 o r-arditaa «azara EnSa'Ss3ÎJ3 — 89,80 minute, înălţimea perlgeului — 223,5 km.; înălţimea apogeului — 327,6 km.; încli
naţia orbitei — 64 grade şi 57 minute.
c« o a cnrs’u a -» rem o us is s x n u o a fa n p
Parametrii constataţi ai orbitei satelitului se apropie de cei stabiliţi prin calcul.
Prima lună de muncă din sarcinile de plan — iată rodul Sarcinile tehnico-ştiinţiîice fixate în legătură cu lansarea satelitului au fost realizate.
noul an s-a încheiat. Colectivele muncii colectivului de siderur-
întreprinderilor din regiunea gişti din Hunedoara. La baza a- C andidaţi ai D. P.
noastră, mobilizate de organi cestor realizări de seamă stă
zaţiile de partid, au muncit cu entuziasmul cu care s-a des Exemplu personal
mult elan pentru a traduce în făşurat întrecerea socialistă în
viaţă sarcinile stabilite de ple tre echipe, schimburi şi secţii,
nara C.C. al P.M.R. din 31 oc- traducerea în viaţă a planurilor
tombrie — 1 no- 55 de măsuri te’n-
iembrie 1960, C o n clu zii fa s fs r ş iî da lună nico-organizato- Cine nu a văzut o garnitură de m<?- că de atunci tîmplarul [oan Gahrovea-
bilă executată la întreprinderea de in nu a mai făcut cîteva inovaţii şi ra
privind îndepli- \a C. S. H u n ed o a ra rice’ tntroduce- dustrie locală „Vasile Roaită" din Ha ţionalizări.
ţeg ? Piesele bine croite, modul lor
nirea întocmiai a rea pe o scară de asamblare şi lustrul ireproşabil, te Lucruri bune se pot spune şi despre
tac să ai numai stimă pentru Tâurito- activitatea sa, ca deputat în sfatul
planurilor ae producţie. tot mai largă a tehnicii noi. Or rii ei. Unul din aceştia este şi tîmpla- popular al oraşului Haţeg. Pe strada
rul loan tiabroveanu. Un om calm, Filimon Sîrbu s-a extins reţeaua elec
Si derurgisiţii din Hunedoara ganizaţiile de partid au desfă calculat in toate, dar care nu-şi gă trică, s-au plantat pomi ornamentali,
seşte astîmpăr ori de cîte ori trebuie s-au reparat trotuarele etc. EI a tost
vor trebui să producă în acest şurat o susţinută muncă politi să rezolve o problemă nouă, care să mereu în mijlocul cetăţenilor, i-a mo
uşureze munca, să îmbunătăţească ca bilizat şi i-a însufleţit în munca de
an cu 70.000 tone fontă, 293.000 că de masă în rlndul siderur- litatea produselor. înfrumuseţare a străzii prin exemplul
personal. Acum, cetăţenii circumscrip
tone oţel, 187.000 tone lamina giştilor pentru ridicarea nive Anul trecut, întreprinderea trebuia să ţiei electorale nr, 6 l-au desemnat din
producă un nou tip de mobilă. După nou pe tîmplarul loan Gabroveanu,
te mal mult decît în anul tre lului lor de conştiinţă şi a sim multe căutări, tîmplarul loan Gabro- drept candidat al lor în alegerile pentru
cut. Cccsarii, aglomeratoriştii, ţului de răspundere faţă de în vea.nu împreună cu Vasile Filipaş, au statui popular orăşenesc.
Jurnaliştii, oţelarii, laminatorii deplinirea planului, au condus găsit soluţia, contecţionînd pe plan lo
cu competenţă desfăşurarea cal o maşină de tipluit. Acum, această I. MANEA
şi toţi ceilalţi muncitori din maşină înlocuieşte munca a trei oa
combinat, sînt convinşi că nu procesului de producţie. meni iar calitatea pieselor tipluite cu Tehniciană agricolă
mai îndeplinind ritmic, zi de zi La secţia laminorului de 650 ea este tot mai bună.
şi lună de lună sarcinile de plan,
vor putea realiza aceste sporuri mm., conducerea secţiei, sub
de producţie. Bilanţul primei îndrumarea biroului organiza
luni de activitate arată că ho ţiei de bază P.M.R., a pus un
tă rh-ea lor începe să devină accent deosebit pe reducerea
realitate. timpului de laminare a fiecărui
blum — cea mai sigură^păle
spre obţinerea unei producţii
La înălţimea sarcinilor sporite. Pentru aceasta, au fost Acesta a fost doar începutul, pentru2
A. JUR CA
711 tone cocs metalurgic, E cunoscută pe toată raza co pentru înfrumuseţarea satelor. A
2.799 tone oţel Martin şi elec GH. COMSUTA
munei Oarda de Jos. In cismu* fost in primele rînduri la acţiu
tric, 9.378 tone laminate peste (Gontinuare în pag. 3-a) marna aieqeill&i liţele roşii, cu părul adunat în- nile de electrificare şi îndiguire.
5^ ; tr-un coc sub băsmăluţă, tehni.- Pe strada in care se află cir
ciana agricolă cumscripţia elec
Pentru continua dezvoltare a Dorina Susan, torală unde-i de
străbate zilnic putată Dorina
creşterii anim alelor în G.A.C. Succese în produefie V ie activitate pe jos ori pe Susan, au fost
La mina „Uh. Doja“, în sectorul Ha- bicicletă, ogoa plantaţi din ini
neş, lucrează şi brigada condusă de
Din iniţiativa Biroului Comitetului artificiale şi ingineri zootehnişti. Traían Keinard Brigada lucrează la Aproape că nu există zi in ca 2 salariaţii oficiului P.T.T.R. O- rele satelor Oar ţiativa ei o mul
regional de partid şi a Comitetului Referatul prezentat la consfătuire de înaintări. La începutul lunii, membrii re să nu se organizeze cite ceva răşt'ie. Ei au audiat cu acest pri
executiv al Sfatului popular regional, ei au hotărît să întîmpine ziua de 5 Ia Casa alegătorului nr. 2 clin lej conferinţa : „Alegerile, eve da de Sus, Oar ţime de pomi
în sala festivă a Sfatului popular re- tovarăşul A. Nistor, vicepreşedinte al martie, ziua alegerilor, cu depăşiri de Orăştie. Aici vin numeroşi cetă niment de mare însemnătate po
-gional a avut loc ieri o consfătuire în Sfatului popular regional, cit şi discu plan cît mai mari. Oameni harnici, cei ţeni dornici să audieze o confe litică“, prezentată de tov. Be- da de Jos sau fructiferi.
cadrul căreia s-au analizat rezultatele ţiile purtate de participanţi, au scos din brigadă s-au ţinut de cuvîiit. In rinţă, să cunoască centrele de cherescu, director al I.G.O. Orăş
obţinute in anul 1969 de câlre gospo în evidenţă succesele de seamă ob luna ianuarie, pianul de înaintări a fost tie. Pîclişa. p r a o\ Este iubită şi
dăriile agricole colective din regiunea ţinute de cele mai_xuulle.^gospodării depăşit cu 30 m.l. Comunistul Petru vot, sau. să asiste ia un pro Din 1955 lu r \ ByO oj stimată de toţi
noastră în întrecerea lansată de co agricole colective în dezvoltarea creş Al.bu, miner şef de brigadă Ia aceeaşi gram artistic. IOAN SUCII! cetăţenii. Pentru
lectiviştii din Gîinic pentru dezvolta terii animalelor şi sporirea productivi exploatare, a închinat primul succes din crează ca teh \ aceasta, cetăţe
rea sectorului zootehnic. tăţii acestora, precum şi lipsurile care noul an alegerilor de deputaţi. In luna Intr-una din zilele trecute, au corespondent niciană la sfatul w nii i au
au existat în această privinţă în unele ianuarie, brigada de mineri şi-a de popular comu- din nou încre
La consfătuire au participat tova gospodării colective. păşit planul la extracţie cu 15 la sută- venit la Casa alegătorului nr.
răşii AUREL ItULGAREA, secretar al nai. derea. propunîn-
Comitetului regional de partid, DU Gu acest prilej s-au acordat premii Filme documentare M ateriale electo rale
MITRU DE.IEU, preşedintele Comitetu gospodăriilor agricole colective şi lu Activitatea ei d - o candidată
lui executiv al Sfatului popular re crătorilor din sectorul zootehnic care O parte din timpul liber, oamenii
gional, secretarii comitetelor raionale au obţinut cele mai bune rezultate în muncii din regiunea noastră şi-l pe însă nu se re pentru circum
şi orăşeneşti de partid care răspund întrecere. trec la casele alegătorului, cluburi, col
de problemele agrare, vicepreşedinţii ţuri roşii, unde în aceste zile se des zumă mimai ia
sfaturilor populare raionale, şefii sec In încheierea lucrărilor consfătuirii făşoară, în cinstea alegerilor, o mun
ţiilor agricole orăşeneşti. preşedinţii s-a dat citire unei noi chemări la în că politică de masă bogată şi atractivă. sfaturile agro scripţia electora
gospodăriilor agricole colective, briga trecere, lansată de colectiviştii din
dieri zootehnici, responsabili de fer Cistei raionul Alba, către toate gospo La Petroşani. 800 de cetăţeni, după In scopul desfăşurării unei munci po curînd o broşură privind realizările în tehnice pe care le dă colectiviş lă comunală nr. fi Oarda de
me, îngrijifori-mulgători fruntaşi din dăriile agricole colective din regiune, ce au audiat conferinţa „Realizările litice susţinute în campania electorală, făptuite în anii puterii democrat-popu-
G.A.C., ingineri şi medici veterinari, regimului democrat-popular în regiu biroul Consiliului regional F.D.P. a lare în regiunea noastră. Totodată vor tilor şi întovărăşiţilor de pe ra Jos, în alegerile ce vor avea Iod
ingineri de Ia centrele de însămînţări chemare care are ca obiectiv continua nea noastră“, ' au vizionat cîteva filme luat măsura de a tipări o serie de mai fi tipărite două pliante cu realizări
documentare cum sînt „Getâţi ale in materiale pe plan local. Pînă acum din industrie şi agricultură. za comunei. Mobilizează cetăţe la 5 martie a.c.
dezvoltare a creşterii animalelor în dustriei socialiste“, „Bucureştiul de s-au tipărit 15-800 lozinci în 8 titluri.
ieri şi azi“ şi altele De asemenea, în aceste zile vor fi ti In această perioadă au mai fost di nii la diferite acţiuni obşteşti, A. DAVID
G.A-C. şi sporirea producţiei animale. fuzate în regiune 78.900 afişe cu 18
Ciirifi în p a g . a ii-a : părite şi difuzate un fotomontaj cu titluri, material editat pe plan central- IL/% D A T O R IE
In sprijinul formaţiilor artistice de a-
La mina TeVnsc In sprijinul forma aspecte din industria regiunii noastre, matori s-a difuzat la toate formaţiile La exploatarea minieră clin exploatării, ca de obicei, se a- ţ
ţiilor artistice de a- din regiune suplimentul Ia „îndrumă Vulcan munca îşi urmează flau la posturi, făctnd revizia j
matori: un fotomontaj din agricultură . şi cîte torul cultural“. cursul normal. In abataje, mi utilajelor şi maşinilor ce de- \
nerii se străduiesc să dea căr servesc producţia de cărbune. ^
Alegeri Ist trecut un fotomontaj cu aspecte din viaţa cul bune cocsijicabil şi energetic
de cit mai bună calitate, cu Comunistul loan Iuta, fă- >
turală şi socială. Pentru a veni în randamente sporite. Brigăzile cină revizia maşinii, de ex- s
conduse de Biro Emeric, Ni- fracţie de la puful orb nr. I, \
sprijinul agitatorilor se va tipări în colae Moraru şi Angliei Muti- observă că uzura unei roţi >
teanu, de la sectorul IU, dau dinţate ameninţa întreruperea
Sectorul ÎS clin nou fru n te D e v o rb ă cu tinerii zilnic zeci de tone de cărbune ritmului normal al transportu
peste plan. Succesele obţinute rilor. Durata funcţionării mai
Respectînd criteriile din an în luna ianuarie, peste sarcinile Zilele trecute, la Casa alegă ta de 18 ani li s-a vorbit despre de mineri sini determinate in putea fi de două, maximum
gajamentele cuprinse în între de plan, 2.851 tone minereu de torului din comuna Apoldul de însemnătatea alegerilor de la 5 mare măsură şi de felul in trei zile. Ce era de făcut ?
cerea socialistă pe profesii, în bună calitate. Jos, raionul Sebeş au fost invi martie, despre largul democra care sînt asigurate mijloacele Stagnarea transportului căr-
taţi toţi tinerii din sat. Ei s-au tism al sistemului nostru elec de transport. bunelul din blocurile 0 şi 1
tărind disciplina în muncă, o- Printre brigăzile fruntaşe din intîlnit cu tov. Petru Albu, un toral. spre orizontul principal ar fi
cupîndu-se îndeaproape de asi sectorul ii se numără cele con lovarăş mai in vîrstă, carp le-a In ziua de 19 ianuarie ciad prilejuit mari. pierderi. De a-
gurarea din timp a transportu duse de loan M. Popa, care a vorbii despre minunatele înfăp La sfîrşitu! întilnirii s-a des munca in abataje era in toi, cest. fapt a luat imediat cu
lui minereului din abataje şi fo dat peste plan 425 tone mine tuiri realizate in ţara noastră făşurat un bogat program artis lăcătuşii mecanici de la ser- noştinţă Tiberiu Tornazi, mai-
losind perîorajul umed, brigăzile reu, Cozma Culcea cu 395 tone, sub conducerea partidului tic. viciul întreţinere generată a stru şef la serviciul de între
loan Enăşcău cu 236 tone, Ni- ţinere generală. Pe loc, s-a fă
de mineri din sectorul li au colae Rusu cu 167 tone şi Emilian Tinerilor care au împlinit vlrs- IOAN MUREŞAN
reuşit să fie din nou fruntaşe pe Bălan cu 149 tone peste plan.
întreprindere. corespondent
NICOLAE IONAS (’oresP-
Brigăzile sectorului 1! au dat
aKaxsaeasav^m^naauamasri^Bsaa^inaKwmiumacarcs ţi cut comandă la U.R.U.M. Pe
troşani pentru confecţionarea
unei roţi dinţate de dimensiu
nile celei, uzate. Tiberiu To-
mazi s-a deplasai la U.R.U.M.
Petroşani unde sub ochii săi,
in timp record, cu ajutorul
muncitorilor de aici, piesa co
mandată s-a turnat, strunjit
şi frezat. Apoi, duminică 22
ianuarie, dimineaţa, o echipă
organizată din 8 lăcătuşi me
canici in frunte cu maistrul
) şef, a început lucrările de re-
> paraţie a maşinii de extracţie.
< demontînd roata uzată şi mon-
< tind-o pe cea nouă. Operaţiu-
) nea n-a fost tocmai uşoară.
> S-a demontat întregul angre-
\ naj al maşinii de extracţie, <
> apoi, a fost remontat. Cei 8 '(
< lăcătuşi printre care Nicolae ţ>
< Mira, Costică lacob, Foznknş ş
/ Dionisie, Dobner Emeric, au
muncit cu încordare timp de
24 ore. Luni dimineaţă la o-
rele 5, maşina a fost dată in
funcţiune.
...Minerii sosiţi in abataje,
au început o nouă săptămînâ
de muncă. Maşina de extracţie
LAMINORUL BLUM!NC. Ş! LAMINORUL DE 659 MM. DIN CADRUL COMBINATULUI SIDERURGIC HUNEDOARA. ACESTEA SI NT NUMAI DOUA DINTRE AGREGATELE SIDERURGICE CONSTRUITE de la puţul orb nr. 1, funcţio
Şl DATE ÎN EXPLOATARE LA HU NNEDOARA, IN ANII PUTERII POPULARE. ELE SÎNT DOTATE GU APARATURA TEHNICA MODERNA CARE ASIGURA O PRODUCŢIE SPORITA DE LAMINATE.
na normal.
\ Pc DIACONU .
a ^w w w v w v v v v / v w v v w v ^
