Page 19 - 1961-02

Nr. 1902
Corespondenţii voluntari de Ia
'ÎJ® M e C u g i r n e c o m u n ic ă i
în pas cu fehnica nouă
Sectorul maşini unelte a fost
şi este dotat cu noi maşini şi u-
tilaje de mare randament. A-
eesta permite colectivului nos­
tru să fie in pas cu tehnica nouă, dus. Muncitorii care făceau a-
realizind maşini unelte la nive­
lul tehnicii celei mai înaintate.
Introducerea noilor maşini şi
utilaje ne permite să reducem în
mod simţitor timpul de lucru şi
preţul de cost pe unitatea de
produs. Aşa de exemplu, opera-
ţia de răzuit (şăbărit), de la ba-
tiul maşinei de frezat orizontală,
s-a înlocuit cu operaţia de recti­
ficat. Executînd aceste operaţii
Brigada cu cele mai frumoase realizări
Brigada de turnători din secto­ tehnologic, foloseşte cu multă
rul turnătorii condusă de comu­
nistul Remus Olteanu, cuprinde
24 muncitori. Această brigadă
lucrează la formarea, montarea
şi turnarea capului maşinii de
cusut „Ileana“. In sector este cu­
noscută ca brigada cu cele mai
frumoase realizări. I se spune
aşa deoarece această brigadă
îşi organizează în mod exemplar
locul de muncă, execută opera­
ţiile de formare, montare şi tur­
nare aşa cum prevede procesul
IN LIBRĂRII
DE LA POTOP IA COACE“
V. Em. 'Galan s-a impus
în literatura contemporană
ca un scriitor care abordea­
ză cu pasiune teme şi pro­
bleme de stringentă actuali­
tate, pline de dramatism, de
tensiune şi care solicită răs­
punsuri pe care autorul le dă
cv. mult curaj, ca un mili­
tant activ al frontului nos­
tru literar.
In această carte, 7. Em.
Galan atacă din nou proble­
me ale vieţii satului, In po­
vestiri c a : „la răzeşi“, „A.
ctncea roată la căruţă“,
„Marin“ etc.
Povestirile zugrăvesc as­
pecte din viaţa de mizerie şi
„AGENDA PIONIERULUI *
Agenda pionierului pe a-
nul 1961. apărută în Editura
Tineretului, conţine nume­
roase şi diverse materiale
privind activitatea pionieri­
lor în şcoală şi în timpul li­
ber. De asemenea, sînt cu­
prinse în agendă sfaturi şi
îndrumări pentru o bună or­
ganizare a învăţăturii, a ac­
tivităţii din cadrul organi­
zaţiei de pionieri, pentru fo­
losirea, raţională şi plăcută a
timpului liber.
Agenda oferă pionierilor şi
şcolarilor numeroase infor­
(Urmare din nag. i-a)
luate o seamă de măsuri teh­
nice : a fost modificată tehno­
logia de laminare a blumuri­
lor, în sensul măririi greutăţii
lor de la 1,5 tone la 2,3—2,4
tone; a fost terminată platfor­
ma de laminare, mcntîndu-se
suplimentar două transportoa­
re cu lanţ în faţa cajei finisoa-
r e ; la laminarea oţelului rotund
se aplică ghidajul cu ro le; s-a
îmbunătăţit pregătirea şi schim­
barea cajelor; un accent deo­
sebit a fost pus pe ridicarea ca­
lificării muncitorilor secţiei, în tăţii lor între două reparaţii
care scop s-au creat 7 cursuri
de calificare.
Ca urmare a acestor măsuri
a sporit considerabil indicele de
utilizare ai laminorului şi im­
plicit producţia. Cantitatea de
laminate produsă peste plan în
luna ianuarie se ridică la a-
proape 6.000 tone, realizare ca­
re situează colectivul secţiei
respective în fruntea întrecerii
pe combinat.
Rezultate frumoase au obţinut
şi laminatorii de la îamincarele
bluming şi 800 mm. Merită a fi
evidenţiate eforturile depuse dc
colectivul laminorului de 800
mm. care printr-o mai bună
organizare a muncii, a reuşit
să.şi depăşească ritmic sarci­
nile de plan.
O realizare frumoasă a obţi­
nut in cursul lunii trecute şi
colectivul oţelăriei Martin nr.
1. El a elaborat peste sarcinile
de pian 1.060 tone oţel. Calea
urmată de oţelarii din această
secţie a fost traducerea în via­
.vmiaitfigaaiflKwr
pe maşina de rectificat batiuri
noi, am reuşit să reducem tim­
pul de lucru cu 145 ore, iar pre­
ţul de cost cu 697,60 lei pe pro­
ceste operaţii manual au fost
trecuţi la executarea altor lu-
crări. Ca urmare, productivitatea
muncii in sector a sporit în mod
simţitor, calitatea muncii s-a îm-
bunătăţii, iar planul de produc-
ţie pe luna trecută a fost îndepli-
nit în întregime,
TEODOR JOSAN
inginer noastre, în prima lună a anu­
pricepere timpul de muncă şi
nici unul din membrii brigăzii
nu lipseşte nemotivat de la lu­
cru.
In luna ianuarie, această bri­
gadă a trebuit să execute 8.000
de bucăţi capuri pentru maşina
de cusut şi a executat 10.000 bu­
căţi. Calitatea a fost mult îm­
bunătăţită. Procentul de rebut
a fost redus cu 2 la sută faţă de
admis.
de V. EM. GALAN
împilare pe care a dus-o ţă­
rănimea muncitoare în tre ­
cut, sub jugul exploatării
burghezo-moşiereşti, demas­
că misticismul şi obscuran-
tismul în care erau ţinute
masele de ţărani săraci şi
prezintă, în contrast, viaţa
luminoasă de azi. înnoirile
şi prefacerile care au loc în
satul romînesc, pornit pe
drumul transformării socia­
liste a agriculturii.
„De la potop încoace“ este
o preţioasă carte o zilelor
noastre, mărturie a măreţiei
şi frumuseţii vremurilor pe
care ie trăieşte poporul nos­
tru muncitor.
maţii. politice, ştiinţifice, date
din domeniul sportului, sfa­
turi. turistice, glume, curio­
zităţi, precum şi îndrumări
pentru cei care activează în
cercurile de radioamatori, na-
turalişti etc.
Majoritatea materialelor
cv.prinse în agendă sînt în­
soţite de fotografii, desene şi
scheme, iar coperta este din
vinilin-
Agenda pionierului pe 1961
nu trebuie să lipsească ni-
ciunui pionier sau şcolar.
ţă a celor mai eficace măsuri
tehnico-organizatorice. Aşa de
pildă, s-a efectuat un studiu
asupra parametrilor optimi ai
regimului termic la cuptorul nr.
2, studiu din care corpul tehnic
a tras concluzii preţioase.
In vederea îmbunătăţirii indi­
celui de staţionare la cald, prin
reducerea timpului de reparaţii
a vetrelor şi mărirea durabili­
la cald, în prima zi a fiecărei
săptămîni, personalul de la în­
treţinere a analizat situaţia din
săptămîna trecută, stabilind
totodată măsuri pentru cea în
curs. Pentru a spori greutatea
şarjelor, în urma unui studiu,
s-a reuşit să se asigure profilul
optim al vetrelor cuptoarelor.
O contribuţie preţioasă la
sporirea producţiei de oţel au
adus-o şi colectivele de inova­
tori. Astfel, în primele zile ale
acestui an, maistrul Ştefan
Tripşa, Erou al Muncii Socia­
liste şi ing. Kraft Nathan, au
aplicat metoda de reducere a
timpului de reparaţie la cald a
vetrei cuptorului, prin arderea
superficială a stratului de mag-
nezită. Aplicarea acestei ino­
vaţii a condus la reducerea du­
ratei de reparaţie ia cald la a-
proape jumătate, ceea ce în­
seamnă, conform calculelor a-
proximative, un spor anual de
producţie de 20.000 tone de oţel.
Rezultate frumoase au obti-
DRUMUL SOCIALISMULUI
g<as»S3BSS5aan3TOff-*v^?7gL;aa^;^í«fflgs^r^:rsza5sg^?^vg.^^
i
Dintre membrii brigăzii se e-
videnţiază prin contribuţia adu­
să la îndeplinirea şi depăşirea
planului lunar de producţie, tur­
nătorii Remus Drăgoţel, Traian
Turlea, Remus Codea, Ilie Brea-
zu, Andrei Voina şi alţii. De
menţionat că această brigadă
este cîştigătoarea întrecerii pe
profesii din sectorul nostru.
GHEORGHE STAN
maistru ' interfazic, urmărirea în med
jn prima lună a anului
La cabinetul tehnic al uzinei
lui, au fost prezentate 36 de ino­
vaţii. Aceasta înseamnă că in a-
ceasta lună, s-a realizat în fie­
care zi mai mult de o inovaţie.
Printre inovatorii cei mai ac­
tivi se numără tov. Avram Ol­
teanu, din sectorul maşini unel­
te, Viorel Seni, Gheorghe Mir-
cea şi alţii. Inovatorul Avram
Olteanu, a realizat o inovaţie
prin care a modificat tehnologia
la reperul 13 1 de la maşina de
cusut „Ileana“. Această inovaţie
aduce o economie antecalculată
de 8.700 lei. Inovatorul Viorel
Seni a conceput o inovaţie prin
care înlocuieşte operaţia de ni-
chelare a reperelor 122-123 de
la maşina de cusut „Ileana“ cu
operaţia de brunare. Această i-
novaţie aduce o economie ante­
calculată de 15.000 lei. Inova­
torul Gheorghe Mircea, din sec­
torul maşini unelte, a propus 6
inovaţii care aduc o economie
antecalculată de peste 40.000
10AN RUSU
muncitor
Căldura gazelor
arse care ies din
cuptoarele Martin
ale C. S. Hunedoa­
ra, nu se mai pier­
de. Ea este recu­
perată de noile ca­
zane ale C.T.E. 2.
IN CLIŞEU: Tî-
nârul Viorel Alâce-
şan, veriiicînd sta­
rea sticlelor de ni­
vel.
nut în cursul lunii ianuarie şi
colectivele oţelăriei electriee, u-
zinei eocsochimice, direcţiei
transporturi, turnătoriilor şi al­
tele.
Datoria furnalişfciSor
Cu un bilanţ nesatisfăcător
au încheiat luna ianuarie co­
lectivele celor două secţii de
furnale şi al fabricii de aglo­
merare a minereurilor. Cauzele
rămînerii sub plan a secţiilor
de furnale cu .3001 tone fontă
şi a fabricii de aglomerare cu
9.500 tone aglomerat sînt mul­
te, unele de natură obiectivă,
altele subiective. O cauză obiec­
tivă a fost sosirea zilelor fri­
guroase, care au provocat greu­
tăţi la transport, respectiv la
aprovizionarea ritmică a furna­
lelor. Dar consecinţele frigului
nu ar fi fost aşa de mari, dacă
sectorul transporturi şi furna­
le s-ar fi pregătit din timp în
aşteptarea iernii.
Această cauză însă. nu ex­
plică de cit în parte rămînerea
sub plan. La secţia I-a furnale,
principala cauză care a dus ia
un minus de producţie de 1.548
tone a fost funcţionarea defec­
tuoasă a staţiei de ciuruire a
cocsului. Aceasta, datorită lip­
sei de preocupare din partea
conducerii secţiei, pentru pre­
gătirea din timp a cadrelor ne­
cesare deservirii ei. Necunos-
cind instalaţia, oamenii care
C alitatea produselor în atenţia
întregului colectiv
Cu ocazia consfătuirilor de
producţie organizate în trimes­
trul I al anului 1960, la fabrica
„Sebeşul“ din Sebeş, numeroşi
muncitori fruntaşi au făcut pro­
puneri preţioase, oare, odată
traduse în viaţă, au dus Ia îm­
bunătăţirea calităţii ciorapilor
şi la reducerea consumurilor
specifice.
S-au făcut propuneri privind
întărirea controlului de calitate
mai judicios a calităţii produ­
selor la secţiile de bază pe fie­
care muncitor etc. In urma a-
cestor propuneri, conducerea
fabricii a luat o seamă de mă­
suri printre care introducerea
buletinelor de verificare la sec­
ţia de finisat, instruirea perio­
dică a organelor controlului
tehnic calitativ. Comitetul sin­
dicatului, pe de altă parte, a
trecut la extinderea întrecerii
socialiste pe profesii la toate
secţiile. In anul 1960, toţi mun­
citorii secţiilor de bază au fost
antrenaţi în întrecerea pentru
cîştigarea titlului de cel mai
bun la maşina de încheiat, ter­
minat. vopsit, croit, depănat
etc. Obiectivele care au stat la
baza întrecerii au determinat
obţinerea a înseninate economii
de materiale. îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor. Astfel, cali­
tatea ciorapilor de bumbac s-a
îmbunătăţit 'în anul trecut cu
2,54 la sută, iar la ciorapi de
velón cu. 11,4 la sută faţă de
cifra planificată.
In anul acesta, colectivul fa­
bricii ..Sebeşul“ din Sebeş şi-a
fixat drept principal obiectiv al
muncii sale îmbunătăţirea pe
mai departe a calităţii produc­
ţiei. In acest scop, cu ocazia
dezbaterii cifrelor de plan. mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii
fabricii au făcut peste 60 de
propuneri din care mare parte
o deservesc n-au putut desco­
peri cauza avariilor şi deci, n-au
putut lua măsuri pentru a o
repune în funcţiune. Din aceas­
tă cauză, aprovizionarea cu cocs
a furnalelor s-a făcut greoi, fapt a fost numit cîte un maistru
care a perturbat în dese rîn-
duri procesul tehnologic.
Pe de altă parte, reparaţiile
executate pentru întreţinerea
furnalelor au fost de slabă ca­
litate, fapt care a dus la opri­
rea neplanificată a furnalelor.
Pentru aceasta, se face vinova­
tă secţia montaje şi reparaţii
siderurgice a combinatului.
k cupereze cit mai grabnic rămî­
Din cele spuse pină acum re­
zultă că acolo unde a existat o
preocupare susţinută pentru
luarea din timp a celor mai e-
ficace măsuri, planul a fost în­
deplinit şi depăşit. Bilanţul lu­
nii ianuarie arată că colective­
le secţiilor din combinat dis­
pun de posibilităţi mari în ce
priveşte realizarea sarcinilor ce
le stau în faţă. Activitatea des­
făşurată în această lună a con­
stituit pentru siderurgişti un
prilej de îmbogăţire a experien­
ţei în lupta cu greutăţile.
In prezent, întrecerea socia­
listă continuă cu acelaşi entu­
ziasm. Pentru a recupera ră­
mînerea în urmă, furnaliştii au
luat o seamă de măsuri. La sec­
ţia II-a furnale bunăoară, s-a
discutat pe larg posibilitatea
evitării pe viitor a opririlor, a
fost pusă ia punct întreţinerea
s-au referit la acest aspect al
activităţii lor.
Aşa de pildă, s-a propus în­
fiinţarea unui laborator chimic
pentru încercări şi întocmirea
reţetelor do calitate, asigurarea
fiecărui schimb la secţia depa­
nare cu cîte o brigadieră oare
să controleze calitatea produc­
ţiei, defalcarea indicilor de con­
sum planificaţi pe faze şi arti­
cole. S-a prepus de asemenea
continuarea acţiunii de redu­
cere a rondurilor suplimentare
la ciorapii de bumbac. Condu­
cerea administrativă a fabricii,
sub îndrumarea permanentă a
biroului organizaţiei de partid,
a tradus în viaţă pînă in pre­
zent 20 de propuneri cuprinse
în planul de măsuri tehnico-or­
ganizatorice pe anul 1961.
Printre măsurile înfăptuite
putem aminti amenajarea şi
montarea primelor mlaşini la
noua secţie de lenjerie din tri­
cot de bumbac, stabilirea nor­
mei de deservire şi găsirea ce­
lei mai bune soluţii de ampla­
sare a maşinilor noi ce vor sosi
pe adresfi fabricii.
Se studiază posibilitatea scoa­
terii din producţie pe o perioa­
dă de timp a muncitorilor bine
pregătiţi în meseriile de trico-
ter pe maşinile interloc şi con-
fecţioneri tricotaje, care se vor
ocupa de calificarea celor nou
angajaţi.
Se află de asemenea în curs
de execuţie parcheţarea sălilor
de producţie. Odată cu termi­
narea acestei lucrări, muncitorii
vor avea posibilitatea să lu­
creze mai uşor.
Aplicind încă din primele zi­
le ale anului, noi forme de mun­
că, ncl procedee tehnice şi îm­
bunătăţind şi mai mult procesul
de producţie, muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii fabricii, au
reuşit să realizeze sarcinile de
plan în mod ritmic şi să dea
producţie de bună calitate.
Pe viitor, oolertivi.il fabricii de
ciorapi „Sebeşul“ din Sebeş
este hotărît să perfecţioneze
continuu procesul t'e producţie,
care să ducă ia îmbunătăţirea
pe mai departe a calităţii pro­
duselor.
I. DUMITRU
. . —9 -
6 ŞI 7 FEBRUARIE 1931
DEVA: Rosemarie; ALBA iU~
LIA: Oameni şi s tîn c i; H. 8;
ORAŞTIE : Asasinul din um­
bră ; Azi pentru ultima oară ;
BRAD: Scrisoarea Elvirei ; HU­
NEDOARA : Discipolul diavolu­
lui : Soldaţi fără uniformă : HA­
ŢEG : Doamna m inistru; ILIA:
Prinţesa cu steaua de aur ; PE­
TROŞANI : Pe cărările junglei;
Un cintec străbate lum ea; Dis­
cipolul diavolului ; Scrisoarea
neexpediată ; SUMERIA : Poz­
naşa ; T.ONEA : In întâmpinarea
zorilor ; SEBEŞ : Torero : TE-
IUŞ : Jucătorul ; ZLATNA :
Doamna cu căţelul; APOLDUL
DE SUS: Mai taxe ca moartea.
agregatelor. De altfel, faptul că
in cinci zile au fost recupera­
te circa 500 tone fontă din pier­
derea suferită, arată că acest
colectiv este pe drumul cel bun.
La secţia I-a furnale, pentru
a se asigura buna funcţionare
a staţiei de ciuruire a cocsului
pe fiecare schimb, care răspun­
de de acest lucru. Cu sprijinul
serviciilor mecanic şi energe­
tic şef, s-au luat măsuri pentru
simplificarea instalaţiilor meca­
nice şi electrice ale instalaţiei.
In plus, în fiecare zi, la ora
10,30 se ţin şedinţe operative
cu cei ce concură la bunul
mers al producţiei.
Furnaliştii sînt hotărîţi să re­
nerea în urmă. Ei au convinge­
rea că vor încheia primul tri­
mestru cu o însemnată cantita­
te de fontă peste plan. Pentru
aceasta însă, e necesar ca con­
ducerea combinatului să-i spri­
jine mai mult. Amintim în acest
sens lipsa de aglomerat auto-
fondant la secţia II-a, a încăr­
căturii metalice şi lipsa grăta­
relor şi cărămizii refractare
pentru cauperul nr. 12 al fur­
nalului nr. 4 care a intrat în
reparaţie la începutul lunii ia­
nuarie. Din această cauză, lu­
crările de reparaţie decurg
greoi punerea lui în funcţiune
Ia termenul stabilit fiind peri­
clitată.
Există posibilităţi reale ca
furnaliştii să se alăture în cu-
rînd celorlalte colective din
combinat, contribuind la spori­
rea producţiei de metal.
N
pag. 3
!!IMPROGRAMUL BE
m
6 FEBRUARIE 19G1 binatul de la Preajba; 20,10 Cîntece
de alegeri şi jocuri populare; 21,15 Ar­
PROGRAMUL I: 5,40 Muzică u- tişti de frunte ai muzicii populare ro-
şo ară; 6,45 Salut voios de pionier; m îneşti; naistul panică Luea.
7,30 Sfatul medicului: Scoaterea la aer
a copilului în anotimpul rece ; 8,00 Din 7 FEBRUARIE 1901
presa de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e
d ra g ă : „Popas prin taberele de odihnă PROGRAMUL 1 : 5,40 .locuri popu­
studenţeşti de pe Valea Prahovei“ ; lare rom îneşti; 6,30 Emisiunea pentru
12,00 Ciclul „Din lumea capitalului" s a te : învăţăminte culese la cursul a-
— fragmente din volumul „Anchetă la grozootehnic ; 7,30 Statul medicului:
Palermo“ de Danilo Doici. Prezentare Scarlatina; 8,00 Din presa de astăzi ;
în lectură dramatizată ; 13,05 Concert 9.30 Trei dansuri simtonicc de Grieg ;
de muzică populară rotnînească; 14,30 11,03 Concert popular; 11,45 Radio
Solişti sovietici de muzică u şo ară; prichindel: „Omul de zăpadă“ de M.
15,50 Note de lector; 17,15 Jurnal e- Stoian; 12,30 In faţa hărţii: Ţailanda;
lectoral; 18,30 Almanah ştiinţific; 20,20 13,05 Noi înregistrări de cîntece;, 14,30
Noapte bună, copii; 20,45 Tribuna Ra­ Muzică din opere; 15,25 Din folclorul
dio ; 21,25 Din melodiile compozitorilor popoarelor; 16,15 Vorbeşte M oscova!;
noştri de muzică uşoară; 23,12 Con­ 17,15 Ciută Yves Montând; 18,00 So­
cert de muzică uşoară. lişti şi formaţii artistice de amatori ;
18.30 Limba noastră. Vorbeşte acad.
PROGRAMUL II: 14,08 Muzică u- prof. Al. Graur; 20,20 Noapte bună, co­
şoiţră indoneziana; 15,00 Muzică de
estradă; 16,30 Vorbeşte M oscova!; pii.
17,35 Muzică populară din ţări socia­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
liste ; 18,15 Muzică simfonică de com­
pozitori romîni; 19,30 Reportaj: Com­ 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 20,00,
22.00, 23,52 (programul I) ; 1400,
16.00, 18,00, 23,00 (programul II).
Gospodării agricole coiecfive !
întovărăşiri agricole!
Producători cu gospodării ind viduaîe!
In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
contractarea linei.
Contractaţi cu unităţile D.C.A. şi delegaţii
lor cit mai multe cantităţi de lină.
In acest fel contribuiţi la aprovizionarea
industriei cu lină şi totodată vă asiguraţi im­
portante venituri pentru gospodăriile dvs.
Reamintim pe această cale că, în perioada
preluării linurilor din cote şi contracte, nu se
vor mai încheia contracte pentru lină.
AV'vy'V/'
\ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
ŞI MONTAJE (
Cluj, strada Aurel Vlaicii nr. 182
VINDE:
1 BUCATA POMPA CENTRIFUGALA V.R.6“ O = IS'O
im.c./h-î H = 17 m. ; electromotor 28 kW. 1480 f;Of/minut, 500
IVolţi.
2 BUCĂŢI POMPE CENT RIFUGALE I.M.B, Q max. 250 (
Im.c./h. ; H = 40 m. 81 C .P .; 1450 rotaţii/minut şi Q miri. i
170 m.c./h, ; H = 7,5 m. ; 9,5 C.P.; 1450’rotaţii/minut, cuplate/
leu electromotoare de 55 kVV., 2900 rotaţii/minut. 500 Volţi, j
ANUNŢ
’Direcţiaregionalădestatistică-Hunadoara';
cu sediul in Deva, strada „Dr. P etru Grozau nr. 24,ţ
S Aduce la cunoştinţă celor interesaţi că în ZIUA>
<DE20 FEBRUARIE 1961, ORELE 10, va fine lase di ul >
d i r e c ţ i e i , un G0Î3GIIRS p e n t r u o c u p a r e a p o s t u r i l o r d e : )
- economisii statisticieni principali
- economişti statisticieni
- statisticieni principáis,
ia d ire c ţia re gion ală şi,
- sfatisiieian principal la raionul liia
- sfatfsfiGsan la raionul Petroşani
In fo rm a ţii asupra c o n d iţiilo r de înscriere l a ;
concurs se p o t o b ţin e de la d i r e c ţ i e şi de la in -:
specf aratele statistice.
i—•/—‘i—¦t—*** ¦/—»/—1/—*i—»/—11—'i—•/—u—>/—>/—¦r~ir '/—»/—» r ¦>r ,
ti
t P rim ii IO c â ştig ă to ri i
l)
cis 5 .O 0 D ie; ia „Loz în plic" în
teL. regiunea HUNEDOARA )
3
3
In ultimele două luni, (decembrie 1960 şi ianuarie 1961),)
(participanţii din regiunea Hunedoara s-au convins de şansele!
[marile pe care le oferă I.S. LOŢO-PRONOSPORT, jucînd la ^
[„LOZ IN PLIC“. ]
Şi acum, vă facem cunoştinţă cu cîştigătorii a cîte 5.000)
[ lei la „Loz în plic“.Aceştia sînt: )
Colectivista Neag Maria. din comuna Doştat, raionul Sebeş; ^
[Nistor Nicolae din Deva; Gheorghe Grasu clin Petroşani; lus-^
r tin Stelian Tîvga cîin Petroşani; ileana Alexandrescu din )
^Hunedoara; Dragoş lacob din Petroşani; Dat Pompiliu din c o -)
ţmuna Inuri, raionul Alba; Ciugudeanu Sabin din comuna T
[Meleş, satul Poiana, raionul Alba; Topîrceanu Gheorghe din ^
comuna Miceşti, raionul A lba; Comsescu Dominic din Si--!
( meria. ^
C Cine joacă cu regularitate, poate cîştiga un premiu impor- j
Uf ant la „Loz în plic". ¦¦¦'¦¦¦¦•a». )
v—1 1— t \— I u—/ \ ! fu