Page 2 - 1961-02

pag. 2 DRUMUTi m e rttrs M u w i ra r. T ’T I S

P R M i m R!

Cititorule, întoarce-ţi glnăul înapoi, spre Agricultura, In trecut aproape inexistentă, De la 130.000 | C IFR E Şl F A P T E
la 1 4 9 3 .0 0 0 lei
ţara celor 18 castele, in care 18 familii de s-a dezvoltat. Au apărut cele 29 gospodării I .] f

conţi, baroni şi grofi, ţineau intr-o neagră mi­ agricole colective şi 41 întovărăşiri agricole. \ ° In prezent, in sectorul fo restier lucrează 21 ingineri şi > i(x

zerie locuitorii de pe întinderile de pămint Pe suprafaţa de 1.299 ha., ce o deţine gospo­

cuprinse între Valea Streiulul, Fiului Mare şi dăria agricolă de stat din Sîntămăria Orlea, Colectiviştii din Peşteniţa de peste 200.000 lei. Dacă se '!93 tehnicieni, brigadieri şi pădurari, revenind un inginer la ^ )»;
sînt oameni harnici, pri­ mai pun la socoteală şl su­
afluenţii lor. In actastă depresiune subcarpa­ 80 la sută din lucrările agricole au fost m e­ cepuţi şi chibzuiţi în ale a- mele ce se realizează din stP- <;3.0Q0 ha. faţă de 38.000 ha. în trecut. ?M
griculturii. Muncind cu mij­ toru! zootehnie, din transpor­
tică. masa pcpQjrulrţi, desculţă şi flămindă, se canizate. loace mecanizate, ei au scos turi, etc., nu-i de mirare că ( • Cu 04 ia sută s-au vin dut mai multe mărfuri în 1900 ,
aproape in fiecare an cu în anul 1960, de pildă, veni­
zbatea în mizerie şi întuneric, slugărind zi şi Cele 5 milioane lei alocate de stat in ultimii 300-400 kg. grîu, cu 500-600 tul total al gospodăriei a a- Nfată de 1955 prin cele 120 uni tăţi de desfacere cu amănuntul.^ '''*
noapte pe moşiile grofilor nesătui de avere. 5 ani pentru înfrumuseţarea raionului, con­ kg. porumb, şi cu 250-300 kg. junş la 400.000 Jei. z ’ş
Ce tristă am intire! Bar hulpavii au fost mă­ tribuţia cetăţenilor, au schimbat faţa satelor. secară mai mult ia ha. decît s * Faţă de 1955, s-a vinci ut cu 1.587 la sută mai multă''
turaţi şi poporul a devenit azi stăpinul bogă­ ţăranii muncitori cu gospo­ Odată cu creşterea venitu­
ţiilor din Ţara Haţegului. Condus cu înţelep­ Piaţa oraşului Haţeg, dintr-un loc viran în dării individuale. Dar aceas­ rilor gospodăriei, au crescut ţiglă, cu 2.400 la sută mai mul tă cherestea, cu 2.000 la sută c
ciune de către partid, el a transformat şi con­ ta nu e totul. An de an, co­ considerabil şl clştigurile co­
tinuă să transforme locurile Din adineuri, au care localnicii înnotau prin noroi, a devenit lectiviştii din Peşteniţa şi-au lectiviştilor. An de an, în a- mai mult ciment. z
început să fie scoase la lumina zilei mine­ lărgit gospodăria. Au cum­ fara produselor agricole,
in anii puterii populare un modern parc, cu părat vaci, oi etc. Au reuşit membrilor gospodăriei li s-au ° Intre anii 1955—1900 s-nu construit în mediul rural L
să-şi procure şi un camion, repartizat pentru munca
lumină fluorescentă, cu difuzoare, cu pomi şi să construiască două graj­ prostată şi mari sume de urban 1.800 case individu ale. <
duri în care pot fi adăpos­ bani. In felul acesta, ei au
reuri metalifere (Boita), argila refractară de ¦verdeaţă. tite 130 animale mari, un putut să-şi ridice continuu > 0 !n 1944 existau în raion 2 circumscripţii sanitare. As-
saivan pentru 500 oi, o ma­ nivelul de trai, să-şi creeze ;>? tăzi, sînt 13 circumscripţii rur ale şi una urbană, încadrate cu
ps platforma Luncanilor este prelucrată in Zecile de şcoli, aşezăminte culturale şi obiec­ gazie pentru cereale, un pă- o viaţă nouă, fericită. E de
fabrica de la Baru Mare. piatra decorativă de tive medicale, presărate pe tot cuprinsul ra­ tul pentru porumb, două re­ ajuns, bunăoară, să amintim f 43 medici şi 81 cadre medii ca iificate, revenind un medic ia
la Ohaba-Ponor ia drumul şantierelor de con­ ionului. încadrate cu personal calificat, au mize pentru atelaje, un ga­ eă în ultimul timp din cele
strucţii. Funicularele, fierăstralele mecanice, scos din întuneric populaţia Ţării Haţegului, raj pentru autocamion, lo­ 106 familii oiţe fac parte din ; 2.200 locuitori, fată de l medic ia 35.000 locuitori cit revenea
macaralele, troliile şi tractoarele, introduse la care pe zi ce trece îşi făureşte un trai tot mai caluri pentru cele două ate­ gospodărie (tot satul), peste \ în 1938.
exploatarea sectorului forestier, a uşurat liere de fierărie şi pentru 70 şi-au construit case noi.
sediu etc. Toate acestea au arătoase, au introdus lumina
munca lucrătorilor din păduri. fericit şi mai îmbelşugat. făcut ca valoarea fondului \ * Construindu-se cele 6 dispensare veterinare. încadrate !>
de bază al gospodăriei să fie electrică, şi-au cumpărat a-
acum de aproape 1 milion şi parate de radio, mobilă, îm­ !!cu medici şi tehnicieni bine pregătiţi, a scăzut mortalitatea şi )
jumătate, faţă de numai brăcăminte etc.
130.000 lei cit a fost la în­ ^morbiditatea cauzate de bolile epizootice de la 18 la sută cît L
ceput. Cine a cunoscut în trecut
In focul maiuiui, p re s ă Luneu satul Peşteniţa, poate. să.şi ?era în trecut, la 0,02 la sută. z
de 1.000 tone Dar la sporirea fondului dea mai bine seama cîte lu­
H e rn ii* m i de bază al gospodăriei a. con­ cruri minunate s-au înfăp­ < * fu cele 107 şcoli eleme ntare din raion, încadrate cu un \
tribuit şi contribuie în , bună tuit aici de cînd locuitorii sa­
măsură şi sumele mari de tului, unitj în marea fami­ <număr de 221 învăţători şi profesori, învaţă azi peste 4.670 i
bani pe care colectiva le rea­ lie a colectiviştilor, muncesc
Cînd la 11 iunie 1948 au lizează din vînzarea fructe­ laolaltă. Şj hotărîrea lor este / elevi. S
fost naţionalizate principale, lor. In afara terenului arabil, dc a nu se opri aici, ci de
le mijloace de producţie, şi pin pe' munca şi viaţa sa, Lunca Cernii este o coniună a merge .mereu înainte, spre i 9 S-au construit 15 cămi ne culturale, fiind în construc­
„Industria ceramică“ din Ba­ are aceeaşi strălucire. Şi de munte cu casele împrăştiate gospodăria dispune de peste noi succese ,care să contri­ ţ i e încă 18.
ra Mare a trecut în mîindle cum să nu se mîndrească ? pe kilometri întregi. Comuna cu buie !a consolidarea gospo­
poporului. Fabrica, deşi avea cele 4 sate aparţinătoare: Ne­ 50 ha. livadă cu meri şi dăriei lor colective, Ia con­ ? ° Nici un cinematograf să fese nu exista pe raza raionului
o capacitate de producţie „Industria ceramică“ din goi, Lunca de los, Lunca de tinua ei înflorire. j în 1938. Astăzi, numărul lor se ridică Ia 11.
mică, constituia un exemplu Baru Mare produce astăzi to­ Sus şi /Vierea, oteră vizitatorului pruni. Aceasta aduce anual
tipic a ceea ce însemna ex­ tul mecanizat. Hala centra­ privelişti îneîntătoare. Ce a fost colectiviştilor venituri băneşti V. PETRESCU Bogată activitate culturală!!
ploatare capitalistă. Cei a- lă a fost modernizată şi se însă in trecut această aşezare
proape o sută de muncitori lucrează acum la introduce­ omenească ? O sărăcie lucie în­ -iS3 Aria şi cultura în raionul Ha­ un. curs pentru educaţia sanita- w
lucrau în condiţii cu totul rea iluminatului fluorescent. tinsă din casă în casă pînă ia ţeg a cunokcut, ih ultimii ani ră, un cerc de învăţămînt agro- d l
rudimentare. Toate operaţii­ In această hală produc acum, marginile cele mai îndepărtate Cooperativa ,, o dezvoltare deosebita. S-au zootehnic, 8 cercuri de citit I a )))
le de fabricare a cărămizii minuite cu pricepere, 3 pre­ ale satului. construit aici noi aşezăminte de care iau parte aproximativ 19:1 “)
refractare erau manuale. Bă- se cu fricţiune de 60 tone, 1 în plină dezvoltare cultură : cămine culturale, bi­ femei etc. Există apoi o biblio-ţ/j
tătorirea se făcea cu maiul, presă cu fricţiune de 120 to­ Cînd primul aparat de radio a blioteci, colţuri roşii, cinemato­ tecă dotată cu 5.963 volume. Cei SC
epuizînd fiziceşte pe cei ce ne, 1 presă hidraulică de început să cînte în comună, cei In urmă cu 8 ani, un cooperativa „Retezatul“ ca in 1960 aceştia să grafe e tc .; oamenii muncii îşi 850 cititori pe care ii are biblio- <W
executau această operaţie. 1.000 tone, 1 granulator. Cele din jur au fugit speriaţi, făcîn- grup restrîns de mici numără 25 unităţi, în fie depăşiţi cu 6,S6 la petrec in mod plăcut şi educa­ teca au citit, în anul 1960, peste %
două cuptoare cu cîte 10 ca­ du-şi cruci. meseriaşi, avînd în cadrul cărora lucrează suîă la valoarea pro­ tiv timpul liber, iau parte acti­ 6.600 volume. In afară de aces-
Intrarea fabricii In patri­ mere nu mai sînt încălzite frunte pe LcQ.ntin 131a- pe-,te 120 cooperatori. ducţiei globale, cu 9,18 vă la manifestările cultural-ar- tea, la căminul cultural au fost %
moniul poporului, a consti­ cu lemne. S-a instalat un — Tulai doamne, a intrat ne­ jan, a Ilolărît să pună la sută ia producţia tistice care se organizează. organizate 55 conferinţe pe di- C
tuit începutul unor schimbări gazogen în care se ard ligniţi curatul în c a să ! bazele unei cooperative Dintre preocupările marfă, cu 7,72 la lu­ ferite terne care au fost audiate W
radicale. Condiţiile de muncă inferiori, iar cuptoarele se meşteşugăreşti de pro­ de bază ale conducerii crări cu caracter indus­ La căminul cultural din Pui, de către 5.150 muncitori, ţărani
şi de trai s-au îmbunătăţit încălzesc cu gazul produs de Dar vremurile s-au schimbat. ducţie. Iu primii ani de cooperativei, cele mai trial pentru populaţie, in anul care a trecut, s-au or­ muncitori, inlolecluăli etc.
treptat, fabrica şi-a mărit an acesta. Atelierul de întreţine­ Comuniştii au început să intro­ la înfiinţare, membrii importante au fost, bu­ şi cu 3,52 la sută la ganizat aproape 100 manifestări
de an capacitatea de produc­ re este dotat cu maşini noi. ducă treptat civilizaţia. Au a- cooperativei au întîm- na deservire a popu­ prestări servicii nein­ cultural-artistice la care au par­ De subliniat este şi faptul că ('(C}
ţie, mecanizarea a pus stă- Producţia de cărămidă re­ părut învăţătorii. S-au construit pinat numeroase greu­ laţiei şi înfiinţarea de dustriale. ticipat circa 25.000 spectatori, formaţiile, artistice ale caminu , Su
pînire încetul cu încetul pe fractară, care se livrează la 3 şcoli de 7 ani, iar copiii au tăţi, inerente oricărui noi unităţi, mai ales în în afara celor peste 14.000 care lui cultural'din Pui au prezen-,vv
întregul complex de operaţii. Hunedoara, Oţelul Roşu şi acum 23 de învăţători şi profe­ început. Astfel, asigu­ centrele din raion unde Astăzi, cetăţenii din au vizionat filmele prezentate tat multe programe şi în locali- )\)
Astăzi, muncitorul oropsit o- Cîmipia Turzii, a crescut la sori. Căminele culturale din fie­ rarea spaţiului necesar lipsa acestora se făcea Haţeg şi localităţile din la cinematograful sătesc. tăţi vecine ca : Piu Bărbat, Po- <vj
. dinioară, priveşte cu rmîndrie peste 7.200 tone. de 3,5 ori care sat, constituie azi o mân­ pentru ateliere, aprovi­ simţită. raion, păşesc cu tot nor, Băeşti, Baru A'îare, Haţeg id
în jurul său. Socialismul a mai mult ca in 1948. Calita­ drie pentru toţi locuitorii comu­ zionarea în cantităţi su­ mai mare încredere Iată şi alte date din viaţa etc.
înnoit totul, a făcut munca tea cărămizii refractare s-a nei. Prin echipele, de teatru, cor ficiente cu materiale ne­ Creşterea şi consoli­ pragul cooperativei culturală a comunei P u i;
şi viaţa cu adevărat ome­ îmbunătăţit, mereu. De trei ori dansuri, oamenii scot la i- cesare, slaba calificare darea acestei cooperati­ „Retezatul“, pentru că aici funcţionează o brigadă Rezultă deci ca activilalea %
neşti. Fio că aceşti muncitori ori, colectivul de aici a veală bogăţiile folclorului din profesională a unor me­ ve reiese şi din simpla produsele acesteia sînt artistică de agitaţie com­ culturală de la Pui este destul ())
sînt Vasile Neaoşu, prepara­ fost distins cu drapelul do Lunca Cernii. comparare a valorii bune şi aspectuoase, pusă din 12 tovarăşi, o forma­ de bogată. Şi ea se va dezvolta
tor de pastă. Fineta Baboni, fruntaş pe ramură şi tot de producţiei globale. Ast-
atîţea ori a fost evidenţiat. Un modern dispensar medical, ţie de teatru compusă din peste mai„ mult după ^ darea în fo lo -J
presatoare, Estera Bordoş, deservit de un medic şi 3 cadre
Muncitorii au acum locuin­ tehnico-medlcale, înzestrat cu a- 20 persoane, o echipă de dan- s^ a a nou'u* cămin cultural <
încărcătoare ia cuptoare, fie ţe confortabile, mulţi au a- paratură modernă, au înlocuit
parate de radio, o bibliote­ definitiv vrăjitoriile. Casele vechi,
că sînt Trandafir Vancea, de că bogată le stă la dispozi­ au început să fie înlocuite cu al­
ţie. Cum să nu te mândreşti, tele, durate trainic, din cărămi­
la transporturi, Aurel Deatc, cum să nu munceşti cu şi dă. in care cele pesle 15 aparate
mai multă rîvnă, cînd vezi
de Ia gazogen sau Ilie Gro­ de radio existente, nu mai spe­ suri populare romîneşti; un cerc cărui construcţie este acum a
în jurul tău atâtea fapte noi ?
zav de Ia atelierul de între­ rie nici măcar pe cei mici. La de îndrumare politică a femei- vansată.
I. SOLCOI lor la care participă 30 tovarăşe,
ţinere, mîndria omului stă- Merea a fost construit un ma­ 1. CROI FOR U

gazin pentrfl cooperativă. seriaşi, constituiau tot “fel, în anul 1960 acest lucrate de meseriaşi i

In viaţa oamenilor şi a sate­ a fitea probleme pentru indice important al pla­ harnici şi pricepuţi ca L

lor din Lunca Cernii, în anii re­ rezolvarea cărora se ce­ nului de producţie, a Alexandru Crainic, Kai-k — ......

gimului democrat popular, au rea multă perseverenţă. fost cu 357 la sută mai num Sz.nkacs, Ilie Co- Lf • •L%*:?T:::::•:¦/. \
Dar, cu sprijinul orga­ mare decît în anul 1955
survenit multe transformări în jocaru, Teodor Rn ţa, f

nelor de partid şi de Importante succese Lucreţia Ştefoni, Fran- \

bine. Toate au adus bucurie şi stat, greutăţile au fost s-au obţinut şi în ceea risc Schenka, Emil Lu- (.

fericire. ^ învinse. Astăzi, faţă do cc priveşte îndeplinirea chiui, Alexandru Mir- ţ.

S. RUS AN cele ,cîteva secţii care şi depăşirea indicatori­ sch şi mulţi alţii.

existau în anul 1952, lor de plan, reuşindu-se N. SBUCHEA

mA in ' i—¦/—' i—11—' i—' i—1/—»/-

In anH puterii populare, satele raionului din satul Petros. Foto nr. 2 — casa în care

Haţeg au căpătat o nouă înfăţişare, demnă de locuieşte acum harnicul colectivist Gheoî'g'tie

viata noastră, plină de belşug, pe care o tră­ Ursii din satul Peşteniţa. Foto nr. 3 — mag'a-

iesc acum ţăranii muncitori. Au fost construite zinul universal din satul Berthelot, daţ in
numeroase şcoli, cămine culturale, dispensare, folosinţă in luna decembrie 1930. Foto nr. 4
peste 1.500 case de locuit etc. Imaginile de — noul dispensar din satul Boşorod, construit
faţă sînt o mărturie a măreţelor înfăptuiri ce

s-au petrecut în ultimul timp în acest raion. prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Foto

Foto nr. 1 — clădirea şcolii şi internatului nr. 5 — căminul cultural din satul Livăd'.a.