Page 20 - 1961-02
P. 20
nag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1902
mesa vsm iia w sszDmtjLi^ E ^ u 'saimiaimm ausm xm es^mymmtmmmasayg^m m xxiauB^asm ^”''^ " ^ gam er
xUtimeJLs şîM , • xttüm ele alini • ixltlm eie ş iirl •jultânete ştiri PRIN TARILE AFRICII
• < 3 > -»«Sí»
t ' ->1 - %-
!ment Voroşilov a fost se m n ă rii Transatlanticul „Santa
decorat cu Lenin fra ta fu ln i d s p rie te n ie Mor ia ” va f i p re d a t
A10SC0VA 4 (Agerpres). — cietăţii sovietice", — se spune I n t r e R . P* R o m in á ş i U. R . S , S . guvern,ti-ui portughez
Ta\SS transmite: Comitetul Cen în mesaj.
tral al Partidului Comunist al Comentariile presei sovietice PARIS 4 (Agerpres). —- Co
Uniunii Sovietice şi Consiliu! de Printr-un decret al Prezidiului respondentul din Brazilia al a-
Miniştri al U.R.S.S. au adresat Sovietului Suprem al U.R.S.S., MOSCOVA 4. — Corespon legăturile economice şi colabo genţiei France Presse transmite UN CLOŢ AL ORAŞULUI LAUOS, CAPITALA NIGERIEI
lui Kliment Voroşilov un me în legătură cu împlinirea a 80 dentul Agerpres transm ite: O rarea culturală. Prietenia fră că Quadros, preşedintele Brazi
saj de salut cu prilejul împli de ani de la naştere, Kliment serie de ziare centrale sovietice ţească între U.R.S.S. şi Romi - liei a botărit să predea guver
nirii a 80 de ani. Voroşilov a fost decorat cu or au publicat ieri articole consa nla are manifestări tot mai nului portughez transatlanticul
dinul Lenin. In decret se sub crate celei de-a 13-a aniversări profunde. Fie ca şi în viitor să „Santa María", ancorat în pre
„Vă dorim din toată inima, liniază „marile merite faţă de a semnării Tratatului de prie se întărească prietenia cordia zent în portul Recite din Bra
scumpul nostru tovarăş K lim ent partidul comunist şi faţă de sta tenie, colaborare şi asistenţă lă între popoarele sovietic şi zilia.
Eîremovici, sănătate şi viaţă tul sovietic" ale lui Kliment Vo- mutuală între R. P. Română şl român“.
îndelungată pentru binele so rosilov. Uniunea Sovietică. In articolul •771
publicat în „Pravda“ de cores In articolul său consacrat a-
Peste 50 000 persoane repatriate pondentul ziarului la Bucureşti cestui eveniment, ziarul „Sel-
se arată că anii oare au trecut skaia Jizn“, trecînd în revistă
în R. P. D. Coreeană de la semnarea Tratatului „au rezultatele obţinute de poporul
întărit unitatea popoarelor su romîn în dezvoltarea economiei
PHENIAN 4 (Agerpres). — Intr-un sînt oameni de ştiinţă, cultură şi artă. rori în lupta comună pentru scrie: „In Republica Populară
an şi ceva s-au înapoiat în Republica Statul a asigurat repatriaţilor locuin Idealurile luminoase ale socia Romînă s-a creat o puternică
Populară Democrată Coreeană venind lismului şi comunismului, au bază economică a socialismului,
din Japonia 54 de Ioturi de cetăţeni ţe şi locuri de lucru în conformitate demonstrat marea forţă vitală şi nu este departe timpul cînd
coreeni, în total 54.281 persoane. cu dorinţele şi aptitudinile lor. Mulţi a Tratatului sovieto-romîn, au poporul român, sub conducerea
din ei lucrează la mari uzine şi Ia ilustrat însemnătatea lui ca gloriosului Partid Muncitoresc
După cuin anunţă buletinul „Noutăţi întreprinderi ale industriei grele şi u- factor al întăririi păcii In Bal Romîn, va desăvârşi construirea
din Coreea“, editat de Agenţia Centra- cani şi în întreaga lume“. societăţii socialiste. Garanţia
lă Telegrafică Coreeană, din cele peste şoare, în instituţii şi institute precum acestui fapt este entuziasmul
şi în organe ale puterii populare. Bă- Un amplu articol publică zia mereu crescând al poporului, în
50.000 de persoane care s-au înapoiat trînii, invalizii şi cei inapţi de muncă rul „Izvestia“. „In anii aceştia tărirea continuă a prieteniei
primesc pensii din partea statului. — scrie ziarul — între ţările României cu Uniunea Sovietică
anul trecut în R.P.D. Coreeană, peste noastre a crescut şi s-a întă şi ţările socialiste, unitatea de
rit o prietenie cordială, s-au
dezvoltat spre folosul reciproc, nezdruncinat a puternicului la
găr socialist“.
94 Ia sută sînt originare din Coreea
de sud, dar nu au vrut să se întoarcă M esajul economic
acolo.
Majoritatea repatriaţilor, relatează al preşedintelui K ennedy PIAŢA CENTRALA DIN CONACRY, CAPITALA GUINEEI
buletinul, nu aveau permanent de lu
cru în Japonia şi trăiau din cîştiguri
periodice. Dintre cei repatriaţi, apro WASHINGTON 4 (Agerpres). creează nefolosirea posibilităţi dolari, au făcut ca de atunci bu
Preşedintele Statelor Unite,
ximativ 700 sînt specialişti calificaţi, Kennedy, a adresat Consiliu lor, risipa şi mizeria provocată getul S.U.A. să fie in permanen &am irm ete eôweerjji*
lui mesajul economic pe care
4 doctori în ştiinţe, aproximativ 300 îl numeşte „program de în de şomaj şi totodată sprijinirea ţă dezechilibrat. „Iată de ce, con
sănătoşire economică şi de dez
— O.— voltare". In mesaj se reflectă o stabilizării necesare a nivelului tinuă el, perspectivele unui ex
profundă nelinişte în legătură preţurilor“. Kennedy a spus că cedent al veniturilor asupra chel
Doi agenţi de spionaj cu actuala stare a economiei NEW YORK 4 (Agerpres). - Săp decît taberele muncitorilor agricoli se Pe o stradă din localitatea Trinidad,
s-au predai organelor S.U.A. şi in legătură cu perspec programele pe anii 1962-1963 tuielilor în bugetele pe exerciţiile tămânalul „The Worker" publică un zonieri care, cel puţin, sînt situate în Colorado, sînt vreo şase hoteluri în
tivele acesteia in anii 1961-1962. trebuie să prevadă sporirea in financiare 196i şi 1962 devin’tot reportaj al redactorului său Mike New- apropiere de oraşe unde pot fi vizi ruină. Iarna, cînd viscolul ridică nă
de securitate poloneze Apreciind situaţia în mod rea tr-un ritm mai rapid a capaci mai slabe“. berry care s-a deplasat în singurati tate, în timp ce aici rareori calcă pi meţi cît casa, cowboyii rămaşi fără
list, nu pesimist, declară preşe cele regiuni muntoase din sud-vestul cior de om. lucru se cuibăresc în aceste „hoteluri“
VARŞOVIA 4 (Agerpres). — dintele, nu putem exclude posibi tăţii de producţie în America. In capitolul despre situaţia a- S.U.A. pentru a vedea cum trăiesc unde aşteaptă sosirea primăverii pen
Recent la organele de securita litatea înrăutăţirii ei pe viitor, Proiectatul spor anual al produc griculturii S.U.A., preşedintele cowboyii, care păzesc cirezile de vite De-a lungul şoselelor ce duc spre tru a porni din nou în căutare de lu
te poloneze s-au prezentat doi dacă nu vom şti să acţionăm. ţiei de 3,5 la sută, menţionat pi- subliniază că de la începutul de şi care în filmele Hollyvvoodului sînt sud se văd adesea ţarcuri curate, unde cru. Ei trăiesc, sau mai bine zis în
agenţi ai unor servicii de spio nă in prezent de statistica ofi ceniului al 6-lea fenomenele de prezentaţi într-o lumină foarte înde vite bine îngrijite sînt ţinute pînă la cearcă să trăiască, din ocupaţii oca
naj străine — J. Gajnialc şi P. Ţara noastră însă, se arată in cială americană, recunoaşte Ken criză din această ramură a eco părtată de realitate. îmbarcarea lor pentru abatoare. Uria zionale sau din ajutorul de şomaj, daca
Lewicki. mesaj, rămîne tot mai mult în nedy, este extrem de mic, iar in nomiei sînt cronice. In mesaj se şele societăţi care se ocupă de creş reuşesc să-l obţină. Dar de cele mai
urma posibilităţilor sale econo ultimii ani economia americană arată că scăderea veniturilor fer „Cocioabe şi iar cocioabe atîrnau terea vitelor arată o deosebită solici multe ori ei nu fac altceva decît stau
Ei au predat organelor de se mice. In ultimii şapte ani, rit „nu a realizat nici măcar aceas mierilor şi ruinarea micilor fer parcă de panta muntelui. Erau făcute tudine pentru aceste vite. Un bivol şi aşteaptă. Ce ar putea face cînd nic'
curitate posturi de radio porta mul dezvoltării noastre economi tă creştere posibilă a producţiei“ mieri au avut o foarte serioasă din seînduri simple, pe care erau lipite şchiop sau rănit pierde mult din va locuitorii oraşului nu găsesc de lucru?
tive, arme, cifruri şi instrucţi ce s-a încetinit, şi acest lucru şi de la mijlocul anului 1953 pînă influenţă negativă asupra situa ziare vechi, de altfel ca şi în ferestrele loarea Iui şi societăţile nu vor să-şi
uni cu care au fost aprovizio stîrneşte nelinişte. In ultimii trei în prezent sporul produsului na ţiei din industrie. cu geamurile sparte prin care pătrun primejduiască profiturile. Cowboyii în Trinidad este un oraş cunoscut de
naţi pentru desfăşurarea în Po ani şi jumătate decalajul dintre ţional global a reprezentat nu dea vîntul rece de munte unde noap să costă puţin. mult pentru vitele şi minele sale te
lonia a unei activităţi cu ca ceea ce putem produce şi ceea mai 2,5 la sută pe an. In ceea Spre sfârşitul lunii ianuarie cărbune. Dar astăzi cărbunele nu ma1
racter de spionaj. ce producem de fapt a amenin ce priveşte dezvoltarea economiei 1961 numărul şomerilor din tea, chiar şi în timpul verii, tempera In marea lor majoritate, aceşti găseşte căutare şi viaţa oraşului s-a
ţat să devină un fenomen cro S.U.A. în anul 1960, potrivit a- S.U.A. a fost de 5.400.000 de oa cowboy sînt de origină mexicană şii stins, parcă, la fel ca în multe alte
Agenţii au mărturisit că au nic. Iar anul trecut problema e- precierii preşedintelui, ea a fost meni. In afară de aceasta, se tura scade sub zero grade. Podelele ca atare, sînt supuşi discriminării ra oraşe asemănătoare.
fost recrutaţi de către servicii conomiei noastre s-a agravat nu numai sub posibilităţile e- spune in mesaj, in prezent în siale. Ei sînt trataţi, sau mai curîncl
de spionaj străine pe teritoriul din cauza declinului economic şi xistente dar chiar mult sub „rit cocioabelor erau pilne cu bălegar. maltrataţi, la fel ca şi muncitorii a- Vara trecută, locuitorii din Trinidad
Belgiei şi Angliei acum cîţiva al pierderii aurblui. S.U.A. se numără de asemenea gricoli sezonieri. au avut un subiect nou de conversa
ani pentru a desfăşura o acti Cînd cowboyii sînt plecaţi, vacile in ţie. Cowboyii au început să-şi sirin
vitate de spionaj împotriva Re Ţeluri realiste pentru anul mul modest de dezvoltare“ la 1.700.000 de şomeri parţiali. De obicei, cowboyii nu au de lu gă rîndurile, să se organizeze. Mul
publicii Populare Polone şi Uni 1961 silit: curmarea tendinţei tră nestingherite şi se culcă pe cul cru permanent. Ei sînt angajaţi pen tora nu le venea să creadă. „Cowboy
unii Sovietice. Spionii au fost spre declin din economia noas care se aştepta guvernul Eisen- In încheierea mesajului, pre tru sezon şi apoi concediaţi. Averea în sindicate?... N-am auzit încă niciodată
instruiţi în Italia şi R. F. Ger tră, îngustarea breşei pe care o cuşurile de paie. Podelele sînt atit de lor nu se compune de cele mai multe aşa ceva“, a declarat un ziarist. Dar
mană, iar în 1959 au fost stre hower. şedintele arată că dacă măsurile ori decît dintr-un geamantan uzat con- locuitorii din Trinidad au încetat să
curaţi ilegal în Polonia. Toate aceste fenomene pericu propuse de el vor fi insuficiente, putrede îneît la un pas greşit piciorul ţinînd efectele lor personale. Nici mă se mai mire după ce cowboyii au semnat
in următoarele două luni, va tri car caii pe care îi călăresc nu sînt o petiţie expunînd doleanţele lor gu-
loase de criză din economie, de mite Congresului propuneri su intră în găuri pline cu şerpi şi păian ai lor. verantorului statului Colorado. In pe
clară în continuare Kennedy, în- tiţie se protesta împotriva încercărilor
cepînd in specia] din 1959 cind jeni care deobicei sălăşluiesc sub a-
deficitul bugetar a reprezentat plimentare pentru lupta împotri cesie colibe.
uriaşa sumă de 12.400 milioane va depresiunii. Taberele compuse din asemenea co
cioabe sînt uneori chiar mai deprimante
marilor societăţi ¦de a le înrăutăţi con
MSI ilflPllîlli] din Consiliul de Securitate în Congo se încearcă încălcarea diţiile lor de muncă. Cowboyii au ce
legătură cu situaţia din Con independenţei unor state africa rut şi ajutorul centralei sindicale
go, au demonstrat unitatea fără ne cu ajutorul africanilor. Nu
precedent a politicii statelor a- este de asemenea un fapt în- AFL-CIO. Un vînt nou începuse să
bată prin aceste regiuni.
Săptămâna aceasta a abundat de slăbire continuă a economiei. dacă propune programe atit de deosebită atenţie modul in care fro-asiaiice împotriva imperia tîmplător că Hammarskjoeld s-a „Ar fi interesant de ştiut dacă Hol-
în documente date publicităţii evoluează relaţiile dintre S.U.A. lismului şi a uneltirilor sale în adresat cu rugămintea de a tri lywoodul sau televiziunea ar prezenta
cu diferite prilejuri de noul gu Mesajul „Cu privire la starea U- mari de cheltuieli ca acelea r.o- şi U.R.S.S. In mesajul său a Congo. Toţi care au luat cuvîn- mite trupe în Congo tocmai un film avînd ca erou principal un
vern al Statelor Unite. Atit me dresat lui Kennedy N. S. Hruş- iul în primele şedinţe ale Con unor state ca Japonia şi Iranul, cowboy — organizator sindical (" —
sajul „Cu privire la starea Uniu niunii“ ca şi mesajul economic, ' municate de Kennedy“. ciov şi-a exprimat speranţa că siliului de Securitate au cerut state legate prin acorduri mili scrie Newberry în încheiere.
nii“ cit şi mesajul economic, prin eforturile comune ale ce retragerea de urgenţă din Con tare de puterile colonialiste in
ambele adresate Congresului, la nu a putut de asemenea să nu se Nu pot fi trecute cu vederea a- lor două ţări se va putea obţine go a tuturor trupelor belgiene, teresate direct în asigurarea -O -
care adăugăm Conferinţa de pre o îmbunătăţire radicală a rela a personalului militar, parami unei dominaţii depline în Con-
să a lui Kennedy din această refere ia probleme cum sînt defi cele părţi din mesajul preşedin ţiilor dintre ele. Este cit se poate litar şi civil, dezarmarea bande ilsi Robinson Orusoe
săptămînă, au fost de natură să de important dacă tendinţele noi lor lui Mobutu, eliberarea lui
înfăţişeze unele aspecte ale poli citul balanţei de plăţi a State telui care demonstrează că cercu în determinarea politicii externe Patrice Ltimumba, şeful guver
ticii noului guvern. Mesajul „Cu a S.U.A. vor obţine supremaţia, nul legal congolez şi convo
privire la starea 1Jniunii“ se deo: lor Unite, deficitul bugetar, pro rile conducătoare din Statele U vor învinge inerţia veche şi dacă carea Parlamentului. Vorbitorii
sebeşte în mod evident de ulti în Statele Unite cîrma va fi în au criticat vehement pe secre
mul mesaj similar adresat Con cum şi chestiunile legate de dis nite nu renunţă la politica fali toarsă intr-o direcţie cu totul o- tarul general, Hammarskjoeld,
gresului de Eisenhower în spe pusă politicii agresive a guver care nu a făcut decît să ducă la
cial prin doza sa de realism in criminarea rasială practicată pr mentară „de pe poziţii de forţă“ nului trecut. îndeplinire în acţiunile sale,
legătură cu dificultăţile economi planurile ce i-au fost încredin
scară largă în Statele Unite. deşi preferă să o prezinte intr-o ¦& ţate de către colonialişti'. Opinia publică rnondaiă a ur aS anului 1961
ce prin care trec Statele Unite
ale Americii. „Situaţia actuală a Preşedintele Kennedy a promis formă oarecum mai reţinută. Situaţia din Congo s-a aflat Dezbaterile în Consiliul de mărit cu emoţie odiseea vasu
economiei noastre, a declarai în ultima săptămînă cu aceeaşi Securitate dovedesc că lupta po lui „Santa Maria“. Fiece kilo
Kennedy, stîrneşte îngrijorare. adoptarea unor măsuri care să Tocmai la aceasta se referea cu intensitate în atenţia opiniei pu porului congolez nu poate fi metru parcurs de vas, toate te NEW YORK 4 (Agerpres) —
blice internaţionale. Pe de o izolată şi că în ciuda tuturor legramele provenite de pe el. Recent, marinarii de pe un
Preluăm conducerea după o pe îmbunătăţească situaţia economi' noscutul comentator Walter Lip- parte aceasta a fost motivată cornplolurilor colonialiste el dis au fost de natură să atragă a- spărgător de gheaţă american
rioadă de declin economic care de continua ascuţire a situaţiei pune de forţele necesare pen tenţia întregii omeniri asupra
a durat şapte luni, după o perioa că a ţării şi a populaţiei. Apar pman care a lăsat să se înţelea din această ţară datorită lăr tru a da o ripostă cuvenită. au descoperit pe una din insu
dă de slăbire a activităţii eco girii intervenţiei belgiene, in
nomice care a durat trei ani şi insă îndoieli serioase în legătură gă că capitolul de politică ex tervenţie susţinută de aliaţii săi Un element nou în situaţia lele nelocuite din Oceanul Pa
jumătate, după o perioadă de din N.Â.T.O. şi de eforturile se din Congo îl constituie hotărî-
eu faptul, va reuşi oare noul pre ternă al mesajului lui Kennedy cretarului general al O.N.U. — rea statelor africane şi asiatice
scădere a ritmului de dezvolta agentul imperialist Hammarsk- de a-.şi retrage trupele lor din
re economică care a durat şapte şedinte să îmbunătăţească situ este încă influenţat de vechiul joeld. Puterile colonialiste îşi componenta forţelor armate ale acestui ape! curajos al unor oa cific un om care trăia după
ani şi după o perioadă de redu unesc eforturile în încercarea O.N.U. din Congo. Pînă acum meni credincioşi idealurilor li modelul lui Robinson Crusoe.
cere a veniturilor fermierilor care aţia S.U.A., dacă in continuare aparat de consilieri şi de inte lor de a lichida independenţa guvernele Ghanei, Guineei, In bertăţii şi democraţiei. Acest S-a stabilit că numele acestuia
a durat nouă ani“. Republicii Congo. Lucrul aces doneziei, Marocului şi R.A.U., apel este adresat întregii opinii este Tom Nil şi că este origi
fonduri uriaşe vor fi alocate ir. rese care au orientat pînă in ta a reieşit din plin din diver au anunţat hotărîrea lor în acest publice mondiale pentru a con nar din Noua Zeelandă.
In mesajul său Kennedy nu sele acţiuni avînd drept scop sens. Nu este exclus că şi alte damna regimurile dictatoriale
poate ocoli probleme atit de spi scopuri militare, iar eforturile şi prezent şi politica externă a gu „să unifice“ toate trupele ma state africane vor urma acest sîngeroase instaurate nu numai Stind de vorbă cu cel pe care
noase pentru S.U.A. ca de pildă rionetelor imperialiste din Con exemplu. Hotărîrea arată în
uriaşul număr al şomerilor, si energia a milioane de oamem vernelor trecute. „Aparatul inte go în lupta împotriva guvernu mod clar că statele africane in
tuaţia grea a absolvenţilor insti dependente sînt conştiente că
tuţiilor de învăţământ care nu pot vor fi cheltuite şi pe viitor pen lectual al politicii noastre exter lui legal. prin politica promovată în mo
găsi o aplicare pentru capacită mentul de fată de O.N.U. în
ţile lor, precum şi perspectivele tru producţia unor tipuri de ar ne rărnîne în continuare apara Pe de altă parte dezbaterile
me distrugătoare din ce în ce tul lui Acheson şi Dulles... In in Portugalia. „Santa Maria“ a vroiau să-l salveze de pe insu
reamintit tuturor fenomenul lă, marinarii au descoperit că
mai noi ? Pe bună dreptate de politica externă guvernul Ken monstruos pe care-1 reprezintă Tom Nil era ,.decepţionat de
claraţiile preşedintelui Kennedy nedy prezintă lumii o teorie în existenta regimurilor fasciste în viaţă" şi a devenit de bună
peninsula Iberică. voie un Robinson Crusoe. Tom
stîrnesc tocmai o asemenea ne vechită şi el trebuie să studieze Nil s-a instalat pe insula ne
Fără îndoială că între mişca
dumerire în legătură cu inten din nou, să modifice pînă cind rea de eliberare din Congo, lup
ţia noului guvern de a continua se va termina cu rămăşiţele şi
în proporţii sporite cursa înar •u urmele timpurilor trecute...“
mărilor. De asemenea, unele ziare a- tele împotriva intervenţiei stră locuită cu trei ani in urmă. El
In comentariile sale presa a- mericane ca de pildă „New York ine în Laos şi acţiunea de pe a luat cu sine gaz lampant,
mericană este de asemenea d< Times“ critică făţiş faptul că „Santa Maria“ nu apare la pri chibrituri, schimburi, săpun etc.
părere că încercările de a echili preşedintele i<ennedy a tratat u- ma vedere o legătură. Cu toate El se hrăneşte cu peşte, cu cas
bra economia naţională şi cursa nele probleme din capitolul ex acestea, evenimenlele menţio
înarmărilor nu pot merge mină tern al mesajului său într-o for nate se încadrează în larga miş traveţi şi ăovleci sălbatici şi cu
in mină. Comentatorul ziarului mă care aminteşte întrutotul de care a popoarelor împotriva im -1 ouă de broască ţestoasă.
„New York Herald Tribune“, limbajul politicii de forţă al perialismului, pentru indepen Robinson Crusoe al anului
David Lawrence scrie: „Este- predecesorilor săi. Se ştie toarte denţă şi suveranitate naţională. 1961 nu a vrut să se întoarcă
greu să-ţi imaginezi că guvernu bine că opinia publică america S. V. în Noua Zeelandă.
îşi va putea echilibra bugetul, nă si mondială examinează cu
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon. 188; 1S9; 75. Taxa plătită în numerar con. form aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R. ui. 263.320 din C noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea J’oli gialică ,J Alai“ - Deva.