Page 22 - 1961-02
P. 22

pag. 2                                                                                         dru muë w w m m m u r                                                                                                                                              Nr. 1903

        crtH secretari i organizaţiilor de bază                                                                                                                                                                        (D fu m u l u m il am,

                                      un                                      Io atenţia                                                                                                                                  ...Mina spre muntele Vîleam-            lajului minier din Aninoasa.
                                                                                                                                                                                                                       lui cete cîteva oiţe. La glt îi            Aici a învăţat pentru prima
        im portant                                                            organizaţiei de                                                                                                                          atîrna traista în care avea bo­            dată noţiunile despre mecani­
                                                                                                                                                                                                                       ţul de brînză şi o bucată de mă­           că. In vocabularul lui şi-au fă­
  Pentru organizaţia de partid        re generau rebutul şi oare con­         partid — planul de                                                                                                                       lai, iar la şerparul îngust şi în­         cut loc cuvinte noi c a : şuru­
din sectorul turnătorii al U. M.      stau d in : formare incorectă,                                                                                                                                                   crustat cu flori avea infipt flu­          belniţă, patent, cheie franceză,
Cugir, calitatea producţiei con­      folosire de fontă necorespunză-          m asuri fehnico-                            Pe noi m ne priveşte...                                                                     ierul din lemn de vişin. Se oprea          craţer, pikamer, motor electric
stituie un obiectiv important.        toare etc. In acest scop, s-a              organizaiorice                                                                                                                        din cînd în cînd să-şi odihneas­           etc. Alături de alţi meseriaşi,
In acest scop, noi ne-am îngri­       schimbat utilajul de turnare,                                                              Intr-una din dimineţile tre­           răspundeau şoferii. Noi res­                   că picioarele, îşi scotea fluie­           lucra la reparatul şi întreţine­
jit ca turnătorii şi maiştrii cei     s-a îmbunătăţit procesul teh­              Organizaţia noastră de bază                  cute, cetăţenii din cartierul Li-         pectăm programul.                              rul şi cu degetele mici şi plă-            rea utilajului: Dar şi aici gîn-
mai buni, membri de partid, să        nologic de formare, montare şi          militează în mod consecvent                     vezeni-Petroşani aşteptau cu                                                             pînde îi astupa găurile şi du-             durile îi frămîntau mintea-lă-
fie repartizaţi şi să lucreze la      turnare, iar calitatea fontei s-a       pentru înfăptuirea planului de                 nerăbdare autobuzele să-i tran­               Aşa se face că salariaţii                   cîndu-1 la gură, scotea melodii            cătuşeria nu era o meserie pe
reperele unde se producea cel         îmbunătăţit prin dozare corec­          măsuri tehnico - organizatorice,                sporte la diţerite întreprinderi          care au aşteptat maşina au in-                 numai de el cunoscute. Ii plă­             placul lui... ¦
mai mare procent de rebut. Aşa        tă la cubilou. Analizând apoi           deoarece de înfăptuirea acestu­                 şi instituţii din oraş unde-şi            tirziat o jumătate de ord de la                cea să admire pădurea deasă
de exemplu, analizând situaţia'       măsurile luate, s-a constatat           ia depinde în mare măsură în­                  desfăşoară activitatea. Aşteptau           serviciu.                                      de brazi, să aspire mirosul îm­               ...Ianuarie 1961. In faţa biro­
de ta reperul 29 (volanul mic         că lucrurile merg spre bine. In         deplinirea sarcinilor de pro­                i in special cursa de la era 6,45.                                                          bietor al florilor de cîmp, să             urilor de la mina Vulcan mai
de la maşina de cusut Ilea­           prezent, procentul d'e rebut a          ducţie ce revin sectorului. Pe­                 La ora 6,50 au sosii intr-ade­               Intrucit asemenea intim-                    ia un mied în braţe şi să se joace         mulţi tineri cu securile în spa­
na), unde rebutul era de peste        scăzut sub 10 la sută şi conti­         riodic, în adunările de partid,                 văr două maşini, însă şoferii             plâri sînt dese la Petroşani,                  cu el în iarba mare şi crudă.              te se pregăteau să intre în
10 la sută, iar în unele cazuri       nuă să scadă mereu. Această             noi analizăm cum se înfăptu­                    n-au vrut să plece din staţie             tovarăşii din conducerea                       Gîndurile însă îi zburau în al­            mină. Mai la oparte, trei mi­
depăşea chiar 15 la sută faţă         metodă am folosit-o şi la alte          ieşte acest plan.                               nici in ruptul capului pînă la            I.®.0. trebuie să ia măsuri de                 tă parte. Născut in Dealul Ba-             neri, doi mai tineri şi unul mai
de 7 la sută admis, organizaţia       repere, şi ca urmare s-a ajuns                                                          ora 7 şi 10.                                                                             bii, n-a umblat prea mult prin             în vîrstă, discutau aprins :
de bază, împreună cu conduce­         să se lucreze cu rebutul sub               Urmărind îndeaproape înde­                                                             reglementare a circulaţiei au­                 lume. Duminica sau în zile de
                                      procentul admis.                        plinirea planului de măsuri teh-                   — Intirziem de la lucru —                                                             tîrg, cobora cu tatăl său la                  — Nu ştiu. cum o să fie cu
rea sectorului, a repartizat aici                                             nico-organizatorlce s-a ajuns                   spuneau oamenii.                          tobuzelor. Şi aceasta cit mai                  oraş, privea cu nesaţ mulţimea             locul nost’. Tare mie frică că
pe turnătorii Viorel Adarn, Con­         Măsurile luate de organizaţia        ca măsurile prevăzute să fie                                                                                                             şi prăvăliile, apoi, cu paşi do­           apa asta oare a dat buzna în
stantin Caşolea, Liviu Moş, Ni-       de partid şi conducerea secto­          realizate în timpul stabilit.                      — Pe noi nu ne priveşte. —             curînd.                                        moli urca drumul spre Dealul               abataj o să ne mănînce planul
colae Fi reseu şi pe maistrul A-      rului nu numai că a permis              Dintre măsurile mai importante                                                                                                           Babii. Alte zile — alte luni de            de pînă acum — spunea cel
lexandru Silagy, toţi membri          colectivului nostru să îmbună­          înfăptuite în sectorul nostru                                                                      FELICIA NECŞA                         frămîntări sufleteşti.                     măi în vîrstă.
de partid. De asemenea, ing.          tăţească în mod simţitor dali-          sînt 7 executare'a a 5 truse de
Constantin Bărbulescu, membru         tatea producţiei, dar ne-a 'dat         cale pentru controlul producţiei                                                                       corespondentă                       Intr-una din zile tatăl său îi              — Nu se poate — se înflăcă-
de partid, a primit sarcina să        posibilitatea să îndeplinim pla­                                                                                                                                                 spuse 7                                    ră un tînăr. Acum cînd mer­
se/ ocupe în mod deosebit de          nul de producţie pe luna ia­            de către muncitori, executarea               Staţionar sau centrală telefonică ?                                                                                                    gem bine s-o scrîntim ?
acest reper, să studieze tehno­       nuarie şi să producem în plus                                                                                                                                                      — Fiule, trebuie să mergi să
logia de fabricaţie şi să facă                                                truselor du alezoare speciale                   Staţionarul din oraşul Că­                   Nici administratorul staţio- ,              lucrezi undeva. Cu traiul n-o                — Ce vrei frate, apa-i apă
propuneri corespunzătoare pen­        500 bucăţi de diferite piese.                                                        lan este dotat cu tot ce este                narului, Maria Munteanu, so- l                 ducem prea bine după oiţe vezi...          n-o poţi opri — interveni al
tru îmbunătăţirea muncii.                                                     pentru ‘maşinile de găurit prin              necesar pentru a face un tra­                ţia directorului, nu depune                                                               treilea.
                                           NICOLAE RUTCOVSKÎ                                                               tament bun. Singurul lucru                   prea mult interes pentru a a-                    La auzul celor spuse de ta ­
  Ca urmare, s-au luat măsuri                                                 coordonate, s-au executat 15                 care^lipseşte aici este preocu­              sigura o masă consistentă şi                   tăl său, îl încercă un sentiment             De ei, 'se apropie un om mic
pentru înlăturarea cauzelor ca­       secretarul organizaţiei de bază P.M.R.                                               parea directorului Ioan Mun-                 variată. Se mulţumeşte să vi­                  de bucurie. In Minte îi apărea             de statură, lat în spate cu fata
                                                                              ceasuri de control tip „Pupi-                teanu pentru bunul mers al                   nă la staţionar doar de două                   mulţimea ’de oameni de la oraş,            rotundă şi cu Mersul domol. Cai
                                                    sectorul turnătorii                                                    activităţii în staţionar. Este               ori pe şăptămină, in fugă.                     îşi imagina fabrici, uzine... Va           de fată îşi întoarseră privirile.
                                                                              tas“, S-au executat truse de ca­             vorba in primul rind de felul                                                               învăţa o meserie şi... o să aibă
Flecare cursant — participant                                                                                              cum îşi face datoria sora Nea­                  Este bine să se pună capăt                  de toate.                                    — Hai fraţilor — interveni
activ Ia învăfăm întul de partid                                              libre pentru control etc.                    ga Maria, care in loc să tra­                acestor practici, iar pacienţii                                                           Cel ce se apropie de ei — nu
                                                                                                                           teze pacienţii, poartă discuţii              să fie trataţi în cele mai bu­                   Aceste gîhduri i-au fdst spul­           mai staţi daţl-i drumul către
                                                                                Datorită înfăptuirii măsurilor             interminabile la telefon tulbu-              ne condiţiuni.                                 berate însă curînd. Alionescu              mină.
                                                                                                                           riad liniştea oamenilor.                                                                    Ioan, căci despre el este vorba,
                                                                              tehni cb-orga nizatori de, sectorul                                                                MARCEL’ SEMC1UC                       în loc să ajungă la1 bras a ur­              — Disputăm despre apa care
                                                                                                                                                                                                                       cat crestele munţilor pleşuvi la           a pătruns la noi la ort, inter­
                                                                              nostru şi-a îndeplinit şi depăşit                                                                               corespondent             exploatarea forestieră adminis’-           veni unul din ei.
                                                                                                                                                                                                                       trată dd un anume Conca din
  Pe lingă organizaţia noastră        şi Candidaţii de partid să facă         planul ’de producţie pe luna ia­             Formaţiile artistice se                                                                     Vulcan. Gândurile spre un drum               — N-av'eţi nici o .grijă, o
de bază au fost organizate şi         numai act de prezenţă la în­            nuarie’. Puteam obţine realizări                    pregătesc                                                                            în viaţă nu l-au părăsit' însă.            scoatem noi la capăt, Acum
funcţionează un cerc de studie­       văţămînt, ci doreşte să facă din        şi mai frumoase dacă se înfăp-                                                                                                                                                      mergeţi că eu o să vă pontez.
re a Istoriei P.M.R., un cerc de      fiecare cursant un participant          tuiau şi unele măsuri cave cad                                                                                                             Lui Alionescu ioan i-au ră­
studiere a Statutului P. M. R ,       activ la învăţămînt. Fiecare            în comipetinţa' conducerii uzi­                                                                                                          mas pentru totdeauna în min­                 Cei trei mineri şi-au îndrep­
un cere de economie concretă          cursant trebuie să ridice pro­          nei. idumi ar fi V înzestrarea sec­                                                                                                      te cuvintele instructorului de             tat paşii spre galeria de coastă
şi unul de economie politică. In      bleme şi să discute în mod ac­                                                                                                                                                   partid care a poposit în Dealul            Bealomaş. La numai cîteva mi­
aceste cercuri au fost cuprinşi       tiv. In acest scop noi am sta­          torului cu o macara de ridicat                    La T eliuc                                L a A lba Iulia                              Babii în 1947 7 „Partidul comu­            nute în urma lor, omul mic de
toţi membrii şi dandid'aţii de        bilit ca în ziua următoare după         de o tonă, cu 30 universale de                                                                                                           nist este partidul muncitorilor            statură, cu lampa de miner a-
partid cit şi tovarăşii din acti­     învăţămînt, propagandiştii să           strung şi aprovizionarea în mOd                 Clubul minier din Teliuc cunoaşte în        Brigada artistică de agitaţie a Ca­          şi ţăranilor săraci. EI luptă              găţată de butonieră, urca dea­
vul fără. de partid din sectorul      prezinte biroului situaţia frec­        ritmic a sectorului cu diferite              prezent o vie activitate. Paralel se         sei raionale de cultură din Alba Iulia         pentru binele întregului popor“.           lul ce duce spre galeria, de
mlaşini unelte al U. M, Cugir.        venţei şi a participării cursan­        sortimente de oţeluri speciale               face aici, pregătirea unor programe ar­      a prezentat pînă acum un program                                                          coastă a minei din Vulcan. De
                                      ţilor la discuţii. Pe cei care mia-     pientru scule şi pietre pentru               tistice dedicate alegerilor de la 5 mar­     de brigadă în cinci comune din raion-            Aşa se face că Alionescu a               data aceasta însă cu conştiinţa
  C'onstatînd că Ia unele cercuri                                             rectificat.                                  tie, cît şi pentru participarea la cel                                                      fost printre primii Care a in­             împăcată că şi-a atins scopul
sînt unii cursanţi care nu par­       nifestă pasivitate, îi chemăm în                                                     de-al Vl-lea concurs al formaţiilor ar­        Programul de brigadă intitulat: „In          trat în P.C.R. Treptat, a făcut            urmărit în viaţă. Alionescu Ioan
ticipă în Mod regulat la învă­        faţa biroului organizaţiei de             In înfăptuirea planului de                 tistice de amatori.                          prag de martie“, s-a bucurat de mult           cunoştinţă cu presa de partid,             este acum şef de schimb în
ţământ, nu iau cuvîntul la dis­                                               măsuri tehnico - organizatorice                                                           succes pe toate scenele căminelor cul­         cu broşuri, cu cărţi, de unde a            briagada lui Munteanu Anghel,
cuţii, organizaţia' de bază a a-      bază şi stăm de vorbă cu ei. De         şi-au adus1şi îşi aduc o contri­               Brigada artistică de agitaţie, de pil­     turale.                                        învăţat multe.                             o brigadă bună In luna trecu­
nalizat în adunarea generală                                                  buţie importantă comuniştii Ho.              dă, a pus în repetiţie sceneta „A doua                                                                                                 tă, brigada din oare face parte
din luna trecută această pro­         asemenea, propagandiştii stau           ria Barbu, frezor, 'Gheorghe                 întîinire“, sclieciul „Azi e zi de sărbă­      Formaţia corală a casei raionale de            ...Anul 1948 l-a găsit pe Alio­          Ălionesou a trimis la ziuă a-
blemă. Cel 8 tovarăşi care lip­       de vorbă individual sau cu mlai         Beţi, rectifidator, Ioan Dăian şi            toare“ şi cupletul „Fostul agent elec­       cultură din Alba Iulia, soliştii vocali,       nescu alături de muncitorii a-             proape 200 tone de cărbune coo-
seau uneori de la învăţămînt şi                                               Emil Mărgineantt, lăcătuşi,                  toral : Ghioagă“;                            recitatorii şi orchestra de lăutari au         telierului de întreţinere a uti-           sificabil peste plan.
nu luau parte activă la discu­        mulţi cursanţi care nu înţeleg          Cornel Berian şl Romulus Cri-                                                             prezentat, de asemenea, programe a-
ţii, printre dare se numără :                                                 şan, strungari, Avram Prodan                   Echipa de teatru a clubului pregă­         decvate alegerilor.                                                                                               FL. ISTRATE
Gheorghe Budie, Vasile Bote­          bine problemele, lâmiurindu-le.         şi Vasile Pop tehni eleni, Emil              teşte piesa într-un act „Bulevardul
zam losif Tnclreş şi alţii, au fbsit                                          Mărginean, inginer, şeful sec­               împăcării" de Aurel Baranga.                                 MARIA BOLDURĂ
criticaţi. Ei S-au angajat în           Membrii biroului sînt repar­          torului, şi alţii.
faţa adunării să participe în­                                                                                               Programul brigăzii artistice de agi­                                       corespondentă
totdeauna’ la învăţământ şi să        tizaţi şi răspund de activitatea                 TRA1AN RUSAN                        taţie şi a echipei de teatru va fi îm­
ia parte1 activă la discuţii. An­                                                                                          pletit cu o suită de dansuri populare             La C ălan
gajamentul luat a fost respec­        cercurilor de învăţămînt. Dato­         secretarul organizaţiei de bază P.M.R.       şi cîntece revoluţionare pregătite de
tat. La următoarele şedinţe de                                                    sectorul sculârie al U. M. Gugir                                                         In această săptâmînă, fanfara clu­
cere. aceşti tovarăşi au partici­     rită măsurilor luate, am ajuns                                                       formaţia corală.                             bului muncitoresc „11 Iunie“ din Să-
                                                                                                                                                                        lan, s-a deplasat în satul Grid unde,
pat în mod activ la discuţii.         să facem da fiecare comunist să                                                                      ELENA ŞUTEA                  în faţa unui mare număr de cetăţeni,
                                      fie un participant activ la în­                                                                                                   a prezentat un reuşit program muzical.
  Organizaţia noastră de partid                                                                                                          instructor artistic la clubul
nu se mulţumeşte ca membrii           văţămînt, să dezbată probleme­                                                                               minier Teliuc
                                      le în strînsă legătură cu sarci­
                                      nile de producţie.                                          !?L

                                                  IOSIF MARIŞ                 Prin contribuţie voluntară                                                                   Programul fanfarei a fost precedat
                                                                                                                                                                        de conferinţa: „Eclipsa de soare din
                                      secretarul organizaţiei de bază P.M.R.                                                                                            15 februarie“ — ţinută de tov. Deac
                                                sectorul maşini unelte                                                                                                  Alexandru, directorul clubului din Că­
                                                                                                                                                                        lan şi expunerea „Despre adîncul de­
        =333=                                                                    Cetăţenii din satele comunei              culturaf din Glodghileşti, termi­            mocratism al alegerilor din patria
                                                                              Burjuc, raionul Ilia, întruniţi în           narea acoperişului noii şcoli ele­           noastră“ — finută de tov. Vasile Mez­
!Sarcini ale ce rcu rilo r                                                    adunări populare, au votat con­              mentare din Petreşti etc.                    drea, secretar al Comitetului orăşenesc
       a r e au c a m p a n ia                                                tribuţia voluntară pe 1961. Cu                                                            de partid Călan.
          ©lecf<Moa i ă                                                       acest prilej ei au hotărit să ter­              Pentru ca hotărîrea luată să
                                                                              mine lucrările de finisare la că­            fie dusă la îndeplinire, cetăţe­               In ziua de 5 februarie, brigada ar­
   In perioada de pregătire şi cestor meleaguri. Totodată ei                  minul cultural din Tătăreşti,                nii din comuna Burjuc, în cursul             tistică de agitaţie şi fanfara clubului             O discuţie despre cărţi nou apărute, la biblioteca comu­
desfăşurare a campaniei electo­ vor trebui să demaşte cu arma                 împrejmuirea căminului cultural              lunii ianuarie, au şi depus 60 la            din Călan au dat un program în sa­             nală din Cristur.
rale, cele 13 cercuri literare din satirei, farsa alegerilor din tre­         din Burjuc, terminarea unor lu­              sută din contribuţia votată.                 tul Valea Sîngeorgiului.
                                                                              crări de amenajare şi împrejmui­
                                                                              re a şcolii elementare din Tisa.                                EMIL’ FURDUI
                                                                              dotare» cu bănci g căminului
                                                                                                                                   preşedintele Sfatului popular al
                                                                                                                                                  comunei Burjuc

regiunea Hunedoara şi-au pro­ cut.

pus organizarea unei serii de            In şedinţele de lucru ale ma­          Organizai de Ministerul Invăţâmîn*         Biblioteca în slujba construcţiei                                                                                                        Acţiuni pe teme ca: „Prima călăto­
acţiuni culturai-politice de masă,    jorităţii cercurilor literare s-au      tului şi Culturii, în scopul îmbunătă­                                                                                                                                              rie în cosmos“, „Există viaţă pe alte
unele din ele fiind deja îndepli­     stabilit deja obiectivele pe care       ţirii şi intensificării muncii cu cartea                                                  socialiste“                                                                               planete?“, „Lupta omului pentru cu­
nite. Pînă In prezent, membrii        vor trebui să le atingă in ceea ce      în bibliotecile publice de masă. con­                                                                                                                                               cerirea cosmosului" şi altele confirmă
cercurilor literare fruntaşe din      priveşte participarea la viaţa ob­      cursul „Biblioteca îti slujba construc­      tori şl ţărani muncitori este de 75-84       partea bibliotecilor raionale şi a sec­        veseli", consfătuiri cu cititorii asupra   preocuparea lucrătorilor din biblioteci
regiune, ca cele din Deva, Hu­        ştească a localităţii respective.       ţiei socialiste" s-a încheiat nu de mult.    la sută, iar la biblioteca regională de      ţiilor de învăţămînt şi cultură.               cărţilor tehnice şi agrotehnice, recen­    pentru popularizarea şi răspîndirea
nedoara, Petroşani şi Orăştie, au     Astfel, membrii1 cercului literar                                                    72 la Mită. La bibliotecile comunale,                                                       zii, dramatizări ale unor opere, pro­      cărţii ştiinţifice în scopul formării u-
iniţiat scrierea unor poezii, schi­   „Ion Slavici“ din Deva, şi-au              In cursul lunii ianuarie, la nivelul      procentul acestora oscilează între 51-79        Şi în ceea ce priveşte componenţa           cese literare etc., manifestări ce au      nei concepţii materialiste asupra lumii,
ţe, foiletoane, texte de cintece,     propus să participe la organiza­        raioanelor au avut loc şedinţele de a-       ta sută, realizînd indicele prevăzut de      cărţilor difuzate s-au înregistrat suc­        atras un număr mare de cititori Ia bi­     şi pentru a face cunoscute descoperirile
texte pentru brigăzile artistice      rea a 3 emisiuni la staţia de ra-       naliză a modului cum s-a desfăşurat          regulament Din numărul total al ci­          cese faţă de anul 1959. Muncind pen­           blioteci.                                  ştiinţei maselor largi de oameni ai
de agitaţie AARjf/ate alegerilor      dioticare cu materiale originale,       şi ce rezultate s-au obţinut în cadru!       titorilor înscrişi în fişe în cursul anu­    tru creşterea numărului de cititori din­                                                  muncii.
din trecut şi azi. O parte din        la o şezătoare literară în cadrul       acestei întreceri, la care au luat parte     lui 1960, (119.359), 85.279 sînt maturi,     tre muncitori şi ţărani muncitori, lu­            Consfătuirile cu cartea tehnică la lo­
acestea au şi fost tipărite sau       clubului muncitoresc al sindica­        bibliotecile de toate gradele.               iar dintre ei, 63.530 sînt muncitori şi      crătorii din biblioteci s-au străduit să       cul de muncă organizate de către bi­          Popularizarea cărţii reahst-socialiste
sînt in curs de apariţie in ca­       telor şi la două expuneri la ca­                                                     ţărani muncitori, adică în proporţie de      difuzeze cît mai multă literatură social-      blioteca orăşenească din Petroşani la mi­  a constituit o sarcină permanentă in
drul paginilor culturale ale zia­     sele alegătorului.                         Din regiunea noastră au participat        74,5 la sută.                                politică, tehnică, agrotehnică şi de ştiin-    na Petrila pe tem ele: „Cum contribuie     activitatea bibliotecilor. 1itluri de o-
relor locale sau ale culegerii în                                             la concurs : biblioteca regională, 8 bi­                                                                                                 cartea tehnică la organizarea proce­       pere ca: „Bătălie în marş“ de Cali­
curs de editare, de către Casa           Cercului literar „Flacăra“ din       blioteci raionale şi orăşeneşti, 60 bi­         Un obiectiv important în cadrul con­            inseramări după                          sului de producţie“ , „In şcoala brigă­    na Nicolaeva, „Fraţii Erşov" de Ko-
regională a creaţiei populare din     Hunedoara ii revine sarcina or­         blioteci comunale şi 112 biblioteci să­      cursului, îl constituie dituzarea cărţii       încheierea primului                          zii de mineri“, precum şi listele de re­   cetov, „Pămînl desţelenit“ de Şolobov,
Deva.                                 ganizării unei serate literare la       teşti neafiliate. întrecerea între biblio­   în bibliotecile regiunii *noastre, obiec­    concurs al biblioteciîor                       comandare : „Ce să citească minerii şi     „Pe muche de cuţit“ de M. Beniuc,
                                      clubul „Sideirurgistul“, a 3 emi­       teci a constituit un bun prilej ca în        tiv care cunoaşte cele mai însemnate                                                        tehnicienii mineri", „Ge să citească       „Bărăgan“ de V. Era. Galan, „M-am
   Intre creatorii literari care      siuni la staţia de radiof-icare şi      jurul lor să fie atraşi peste 119.000 ci­    succese. In cursul anului 1960 s-au în­      ţă popularizată. In ceea ce priveşte di­       montorii electricieni", etc. au avut ca    făcut băiat mare“ de N. Tănase, au
s-au evidenţiat pînă în prezent       a unui simpozion la casa alegă­         titori faţă de 96.000 cîţi au existat în     registrat 1.200.000 de cărţi difuzate fa­    fuzarea publicaţiilor amintite mai sus,                                                   format obiectul manifestărilor de masă
în scrierea unor materiale pe te­     torului, iar cercului literar „Mi-      cursul anului 1959, In această acţiune,      ţă de 849.000 cîte s-au difuzat în cursul    bibliotecile comunale au realizat cele         urmare o creştere simţitoare a elemen­     cu cartea de literatură realist-socialistă.
ma alegerilor, merită a fi evi­       nerul“ din Petroşani — o şeză­          printre bibliotecile fruntaşe se situează    anului 1959. Numărul de cărţi citite         mai convingătoare rezultate. Aşa de e-
denţiaţi tov. Traían Filimon şi       toare literară la clubul A.S.I.T.       cele raionale din Sebeş, Brad, Alba, bi­     de către fiecare cititor se ridică la a-     xemplu, la bibliotecile comunale din           tului muncitoresc în rîndurile citito­        Dinlre manifestările de acest fel or­
Nic. Donovici (Deva), Radu Se-        şi 2 emisiuni la staţia de radio-       bliotecile comunale din Miercurea, Pe-       proape 20 la biblioteca regională, 16        raionul Sebeş s-au împrumutat citito­                                                     ganizate de biblioteca regională amin­
lejan (Petroşani), Gh. Negraru        ficare.                                 treşti, Pianul de Sus, Teiuş, Rişculiţa,     la bibliotecile raionale, 9 la biblio­       rilor 43.200 cărţi social-politice, tehni­     rilor bibliotecii.                         tim : „Poeţii cîntă realizările Repu­
(Aninoasa).                                                                   Vinerea, Dobra, precum şi bibliotecile       tecile comunale şi 6 la bibliotecile să­     ce, agrotehnice şi de ştiinţă populari­                                                   blicii“, „Eroi ai construcţiei deslăşu-
                                         Cercurile literare din Lupeni,       săteşti din Şpring, Lancrăm, Şard, Cun-      teşti. Gei mai buni indici de citire i-au    zată, dintr-un total de 116.900 volume            Cunoaşterea specificului localităţii    rate a comunismului“, „Chipul comu­
   Comisia regională de îndru­        Uricani, Alba Iulia, Orăştie,           ja ş.a.                                      realizat bibliotecile raionale din Sebeş,    difuzate. Rezultate bune au obţinut şi         respective, a planurilor de producţie ale  nistului oglindit în literatura noastră“
mare a cercurilor literare a în­      Brad, Sebeş, Călan şi Teiuş, pe                                                                                                   bibliotecile comunale din raioanele Ha­        (i.A.C. a contribuit în mai mare mă­       etc.
tocmit un plan de coordonare a        lingă faptul că au datoria să              Media cititorilor repartizaţi pe biblio­  Alba şi Brad (16 şi aproape 17) şi bi­       ţeg, llia şi oraşul Hunedoara.                 sură la axarea conţinutului muncii cu
acţiunii in vederea scrierii de       sprijine brigăzile artistice de a-      tecile comunale a crescut pînă la 900                                                                                                    cartea pe aceste probleme ele actuali­        Concursul „Biblioteca în slujba con­
materiale închinate campaniei e-      gitaţie în alcătuirea programelor,      cititori de fiecare, aceasta reprezentînd    bliotecile comunale din raioanele Alba,         La popularizarea cărţilor, au contri­       tate şi la mobilizarea oamenilor mun­      strucţiei socialiste“ a constituit un pri­
lectorale, la care tinerii creatori   vor organiza seri de literatură şi      o creştere de peste 200 cititori pe biblio­                                               buit în mare măsură diferitele acţiuni         cii Ia înfăptuirea sarcinilor de produc­   lej de îmbunătăţire simţitoare a mun­
din regiune sînt invitaţi să par­     întîlniri cu cititorii la casele a-     tecă, cete mai mari medii înregistrîn-       Haţeg şi Sebeş, care au depăşit norma        organizate. S-au organizat, de pildă, seri     ţie. Aşa de exemplu, brigada de Ia         cii cu cartea. Succesele obţinute trebuie
ticipe.                               iegătorului.                            du-se în raioanele Brad, Sebeş şi Orăş­                                                   literare pe teme ca : „In frunte comu­         grădina de legume şi zarzavaturi din       dezvoltate în viitor şi mai mult. Ele
                                                                              tie.                                         prevăzută de regulament. Indici de ci­       niştii“, „Chipul omului nou oglindit în        (i.A.G. Miercurea aplică în practică       trebuie să constituie pentru fiecare bi­
   Lucrările tinerilor creatori li­      In felul acesta, tinerii scriitori                                                                                             literatură«, „Te cîntăm şi te slăvim           reguli şi metode însuşite din cărţile      bliotecar un îndemn pentru o muncă şi
terari vor trebui să scoală în e-     membri ai cercurilor literare din          Odată cu mărirea numărului de citi­       tire mici au înregistrat bibliotecile co­    partid iubit“, concursuri gen „Drumeţii        împrumutate de la biblioteca comunală;     mai intensă în scopul popularizării şi
videnţă cuceririle oamenilor mun­     regiune, vor contribui din plin,        tori s-a înregistrat şi o îmbunătăţire                                                                                                   la Maleia din raionul Petroşani, în        difuzării cărţii în masele largi popu­
cii din regiunea Hiţnedoara in a-                                             a componenţei lor, o creştere a ele­         munale din raioanele Orăştie şi llia din                                                    urma conslătuirii asupra unei cărţi de     lare.
nii de democraţie populară, popu-     cu mijloace specifice, la rezolva­      mentului muncitoresc şi ţărănesc. La                                                                                                     agricultură mulţi ţărani muncitori au
larizind contribuţia substanţială     rea sarcinilor sporite ce revin tu­     bibliotecile orăşeneşti şi raionale din      cauza slabei preocupări atit din partea                                                     luat hotărîrea de a creşte albine etc.                         V. MUREŞ AN
a deputaţilor şi sfaturilor popu­     turor oamenilor muncii din ţâra         Petroşani, Hunedoara, Orăştie şi Alba,
lare la înflorirea localităţilor a-                                           de exemplu, procentul cititorilor munci-     unor bibliotecari din aceste raioane cît                                                                                                      îndrumător cultural al Secţiei re­
                                      noastră, in această perioadă.                                                                                                                                                                                                      gionale de învăţămînt şi cultură.
                                                                                                                           şi din cauza lipsei de îndrumare din
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27